Povestea ploiesteanului Dragoș Pătraru. Cum a vândut ziare în liceu și a luat premii în Franța pentru actorie

“Mergeam și plângeam. Ploua. Nici nu știam pe unde merg”, a povestit Dragoș Pătraru, în premieră la PaginademediaTV. Avea 18 ani, dorea să intre în echipa Chestiunea zilei și fusese refuzat de Florin Călinescu.

Un refuz care l-a marcat, a povestit Dragoș Pătraru. “Am plâns jumătate de zi”, își amintește Pătraru. “Câlinescu habar nu avea cine sunt. Probabil primea 1.000 de cretini ca mine. Dar m-a ambiționat.”

Realizatorul emisiunii Starea Nației, de la TVR 1, a povestit pentru Paginademedia.ro cum a vândut ziare câțiva ani, dar și despre cum a luat cursuri de actorie, în liceu.

“La un festival în Franța am luat și premiul pentru cel mai bun actor, diploma a stat ani buni la Liceul Nichita Stănescu, din Ploiești.”

Episodul Florin Călinescu, povestit de Pătraru în exclusivitate la Paginademedia.ro:

"Am fost la Teatrul Giulești, unde filma Florin Călinescu emisiunea Chestiunea Zilei. L-am așteptat să iasă de la filmări. I-amm zis ca vreau să intru în echipă, fac orice.

Eu am făcut foarte mult teatru în liceu, cu o trupă de teatru. Am fost în Franța cu spectacole, știam despre teatru foarte multe lucruri, stăteam la repetiții ore întregi cu actorii de la păpuși și cu cei de la Teatrul Toma Caragiu. De acolo am plecat pe ideea asta, pentru că profesoara mea de teatru, actriță, doamna Olga Dumitrescu, mi-a luat capul între mâini și mi-a zis “bă, ai o tonă de talent, tâmpitule, potolește-te și ăsta e drumul pe care trebuie să mergi, dar nu te mai prosti cu tot felul de tâmpenii”. Și am ascultat-o atunci.  

Am zis să ma duc și eu direct la guru, că aveam de atunci ideea să fac ceva pe genul ăsta, late night show. Călinescu m-a intrebat “ce știi să faci? În echipă nu te bag, dar ce știi să faci ?” Am jucat teatru, i-am răspuns. “Altceva, limbi straine?” “Da, franceză”, “Avem nevoie, te băgăm să traduci filme”. Eu nu voiam să traduc, eu voiam să ajung pe post, aveam 18 ani. Să fac ceva, să car măcar o tavă prin platou, să apar pe acolo. Dar nu a vrut să mă bage în echipa la Chestiunea zilei.

Mergeam și plângeam, nici nu știam unde merg, nu știam nimic în București, săream peste liniile de tramvai să nu mă curentez. Mi-am promis că o să-i arăt omului! Am și zis că o să îi povestesc odată, dar nu am apucat.

Atunci mi-am promis două lucruri.

1. Că dacă o să ajung într-o asemenea poziție n-o să refuz niciodată un om care vine și spune că vrea să facă ceva. În toate discuțiile pe care le-am avut, cu studenții la jurnalism, le-am zis “Veniti, demonstrati ce puteti și dacă vă ridicați la un anumit nivel și pot să vă ajut, o s-o fac”. Mi-am promis că niciodată n-am să refuz un om fără să văd ce poate.

2. Am promis că după ce o să realizez lucruri, voi merge la Florin Călinescu să-i spun că asta am facut-o pentru că el m-a refuzat atunci.

Îi mulțumesc că m-a ambiționat foarte tare, am plâns jumătate de zi. Cred că i-aș povesti că a fost o experiență în viața mea, a fost un om care, prin tot ce a facut în Pro TV, m-a inspirat foarte tare și că am „furat” foarte multe din atitudinea critică, și acele sketch-uri. Am încercat să iau multe lucruri din ce a făcut Florin Călinescu."

Ar mai juca teatru azi?

“Îmi pare rău că n-am mai făcut teatru. Dacă are cineva ceva să-mi dea să joc, n-am niciun fel de problemă.”