Autoritățile britanice pentru imigrație vor începe să trimită cetățenilor UE care locuiesc în Regatul Unit o notificare că mai au 28 de zile pentru a face cerere pentru permis de ședere în Regatul Unit, a anunțat guvernul de la Londra, citat de BBC. Inițial, termenul limită pentru acest lucru era 30 iunie.

Totuși, Ministerul de Interne va permite celor care au o scuză rezonabilă pentru întârziere să trimită aplicația pentru permis de ședere fără limită de timp.

Aproximativ 5,6 milioane de cetățeni ai Spațiului Economic European și persoanele aflate în întreținerea lor au solicitat statut de rezidență. Dar există în jur de 400.000 de cazuri nesoluționate, iar linia telefonică de asistență pusă la dispoziție de guvern primește mii de apeluri pe zi.

După Brexit, pentru cetățenii UE și ai SEE care locuiesc în Marea Britanie a fost introdus statutul de rezidență. Acesta le permite oamenilor să-și păstreze aceleași drepturi de ședere, călătorie, angajare și acces la asistență medicală și beneficii.

Țările ai căror cetățeni au înregistrat cel mai mare număr de cereri sunt Polonia (975.000) și România (918.000).

Ministrul imigrației, Kevin Foster, a spus că nicio persoană a cărei cerere nu a fost soluționată până la termenul limită de săptămâna viitoare nu va pierde aceste drepturi.

El a adăugat că oficialii din domeniul imigrației vor începe să emită notificări cu termen de 28 de zile oamenilor, sfătuindu-i să solicite statutul de rezident.

Grupurile pentru protecția migranților și-au exprimat îngrijorarea că printre cei care nu au depus cererea sunt copiii.

Dar Foster a spus că nu va exista o limită de timp dacă cei care nu au depus cererea au motive întemeiate. El a dat exemplul studenților care ar putea descoperi, când se înscriu pentru prima dată la universitate, că nu au statut de rezident.

Întrebat dacă noul sistem de imigrație a îngreunat atragerea muncitorilor din UE, el a spus că „în primă instanță" angajatorii ar trebui să caute oameni de pe piața britanică.

„Este bine că oamenii pot depune cereri mai târziu, dar esența este că sunt ilegali, deoarece nu au depus încă aplicația. Cei eligibili care nu aplică la timp devin ilegali și riscă să-și piardă locul de muncă, locuința, accesul la asistență medicală gratuită și multe altele", a spus Maike Bohn, cofondator al ONG-ului the3million.

Dar Foster a declarat că plățile pentru beneficiarii de ajutor social nu vor fi sistate imediat, dacă aceștia nu au primit permis de ședere. Totuși, în viitor nimeni nu va putea cere ajutor social, nu se va putea angaja sau primi locuință cu chirie fără statutul de rezident.

Oficialul a mai spus că Ministerul de Interne „a schimbat recomandările" către autoritățile de frontieră după ce au apărut relatări că unii cetățeni ai UE au fost reținuți pentru perioade lungi de timp la graniță luna trecută, deoarece nu aveau permis de ședere și de muncă în Marea Britanie.

Organizatia locala a PNL are un nou presedinte. Alegerile s-au concentrat in jurul celor doi candidati la functia de lider al filialei PNL Ploiesti, Andrei Volosevici si Roberta Anastase.

Cu toate ca cei mai multi il dadeau castigator pe Volosevici, fiind apreciat pentru succesul avut la alegerile locale, rezultatul a fost favorabil Robertei Anastase, cea care va conduce, incepand de azi, PNL Ploiesti.

Sunt voci in organizatie dezamagite de faptul ca Andrei Volosevici a fost folosit in campania electorala insa meritele nu i-au fost recunoscute atunci cand a avut nevoie de sprijinul colegilor, la scrutinul intern.

Situaţie scandaloasă la Iaşi. O femeie a cărei mamă era internată într-un spital privat a fost nevoită să facă aproape în fiecare zi câte un test PCR ca să-şi poată vizita şi îngriji mama în unitatea spitalicească.

Costul a fost suportat tot de femeie. Şi vorbim despre câteva zeci de teste plătite din propriul buzunar. Şi totul, încă o dată, ca să poată intra la mama ei, intr-un spital privat. Mai exact, femeia a plătit aproximativ 50 mii de lei pentru aceste teste PCR.

Cornelia Bejan este profesoară la o universitate din Iași și cheltuia zilnic sau uneori la două zile între 220-250 de lei pentru a face un test PCR ca să poată merge la mama ei care era internată într-un spital privat din Iași. Mama femeii a decedat, iar ieșeanca susține că din cauza malpraxisului.

"Mama a stat timp de 2 ani în acel spital privat. A decedat în aprilie 2021. Am făcut calculul și cel mai ieftin test pe care l-am făcut a fost de 220 lei deci am cheltuit per total 50 de mii de lei doar testele.

Mai dădeam și 180 de lei pe zi internarea mamei și la care se mai adăugau și analizele mamei sau anumite consultații. Presiunea financiară la care am fost supusă a fost enormă. DSP-ul a spus spitalului că este un abuz să îmi ceară zilnic un test negativ, șefa secției de paliații a decis că numai în aceste condiții îmi pot vizita și hrăni mama.

Nu încerc să îmi recuperez banii, sunt extrem de îndurerată de pierderea mamei. Asistenta a uitat să îi pună oxigen mamei și a murit în chinuri, sufocată. Durerea mea a fost imensă și nu mă mai interesează să recuperez nimic din acei bani" a povestit femeia din Iași, în exclusivitate la Antena 3.

Am încercat să obţinem un răspuns de la conducerea spitalului, dar până în acest moment, reprezentanţii clinicii n-au putut fi contactaţi.

Premierul Florin Cîțu spune că Guvernul va face reforme prin ordonanțe de urgență, pentru că mai multe proiecte ale executivului au fost blocate în Palament, deși acolo există o majoritate a coaliției. Cîțu a dat ca exemplu creșterea alocațiilor pentru copii, care urmează să fie decisă prin OUG.

„Am un gust amar pentru că discutăm despre alocaţii în acest moment, pentru că Parlamentul nu şi-a făcut treaba. A fost un amendament la Senat trecut în iarnă, Parlamentul putea să ia o decizie clară până acum în ce direcţie vrea să meargă. Noi am avut o decizie în coaliţie că vor creşte doar anul acesta alocaţiile. Dacă Parlamentul dorea să ia o altă decizie putea să rezolve", a spus Cîțu la TVR.

„Guvernul este nevoit să dea OUG care să respecte decizia coaliţiei din decembrie, că anul acesta va fi o singură creştere a alocaţiei", a adăugat el.

„Sunt mai multe legi care au trecut de Guvern şi în Parlament s-au blocat", a adăugat el, precizând că „deocamdată nu se explică" această situație.

„De-acum încolo va trebui să facem reformă prin ordonanţe. Am vrut să o facem prin Parlament, dar nu voi aștepta după Parlament să se hotărască. Nu putem să spunem că facem reformă, iar în Parlament să descoperim alte valori. Guvernul își face treaba, în Parlament trebuie să găsim soluții, să vedem ce se întâmplă acolo", a spus Cîțu.

„Trebuie să accelerăm ritmul. Acum lucrurile sunt ok, dar trebuie să semnalez acest lucru. V-am dat soluția: guvernul își va asuma reformele", a adăugat el.

Florin Cîțu candidează la președinția PNL la congresul din septembrie al partidului. Contracandidatul său este Ludovic Orban, actualul șef al formațiunii și președinte al Camerei Deputaților.

Întrebat dacă se va schimba relaţia cu Parlamentul în cazul în care va deveni preşedintele PNL, Cîţu a răspuns: „Voi fi preşedinte după Congresul PNL şi se vor schimba lucruri".

Comisia de la Veneția a trimis președinților celor două camere ale Parlamentului, Ludovic Orban și Anca Dragu, o scrisoare prin care cere "bazele și elementele juridice" care au dus la demiterea Avocatului Poporului, Renate Weber, catalogând-o ca o "decizie grea".

Comisia de la Veneția a fost informată de intenția Parlamentului de a o demite din funcție pe Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului.

"Se pare, într-adevăr, că la o ședință comună a Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, ținută în data de 25 mai 2021, în timpul căreia au fost prezentate și dezbătute rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului pentru anii 2018, 2019 și 2020, s-a dat un vot de respingere.

În același timp, se pare că acest vot de respingere a permis ulterior destituirea Avocatului Poporului din funcțiile sale.

Dacă prezentarea și dezbaterea raportului de activitate al Ombudsmanului în fața Parlamentului constituie o bună practică, care este prevăzută în Principiile de protecție și promovare a instituției Ombudsmanului („Principiile de la Veneția"), și este susținută de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, condițiile legitime pentru întreruperea mandatului unui ombudsman sunt, de asemenea, clar stipulate, după cum urmează:

«11. Ombudsmanul poate fi revocat din funcție numai în conformitate cu o lista exhaustivă de condiții clare și rezonabile, definite de lege. Aceste condiții se referă numai la criteriile esențiale de „incapacitate" sau „incapacitate de a îndeplini atribuțiile", „conduită necorespunzătoare" sau „culpă ", care trebuie interpretate îndeaproape. Majoritatea parlamentară necesară pentru revocarea din funcție a Ombudsmanului - chiar de către Parlament sau de către o instanță la cererea Parlamentului - trebuie să fie cel puțin egală cu, și de preferință mai mare decât cea stabilită pentru alegerea sa. Procedura de revocare este publică, transparentă și prevăzută de lege.»

Pentru a înțelege mai bine situația, v-aș fi recunoscător dacă ați avea amabilitatea să ne furnizați bazele și elementele juridice care au dus la această decizie grea, de a demite din funcție un Ombudsman în timpul exercitării mandatului său", arată scrisoarea Comisiei de la Veneția, semnată de președintele instituției, Gianni Buquicchio.

Renate Weber a fost revocată de Parlament, în urmă cu o săptămână, din funcția de Avocat al Poporului. Au fost 247 de voturi „pentru" și 32 de voturi „împotrivă". În cererea de revocare, partidele din coaliţia de guvernare susţin că, în calitate de Avocat al Poporului, Renate Weber a acţionat cu depăşirea competenţelor legale, având drept consecinţă nerespectarea legii de organizare şi funcţionare a instituţiei şi a Constituţiei.

Avocatul Poporului, Renate Weber, a respins acuzaţiile din cererea de revocare şi a precizat că, dacă nu ar fi fost invitată doar cu o oră înainte de începerea şedinţei, ar fi adus documente care să susţină activitatea instituţiei.

Ea a subliniat că hotărârea Parlamentului prin care rapoartele Avocatului Poporului au fost respinse nu a fost publicată în Monitorul Oficial, dar preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Iulia Scântei, a atras atenţia că hotărârea privind aceste rapoartele de respingere nu se publică în Monitor.

CERCETAȚI PENTRU ÎNȘELACIUNE ȘI ABUZ ÎN SERVICIU

Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Prahova - Serviciul de Investigare a Criminalități Economice efectuează, astăzi, 5 percheziții, în județul Prahova, la domiciliile unor persoane fizice și sediile unor societăți comerciale, bănuite de înșelăciune și abuz în serviciu. 2 mandate de aducere vor fi puse în executare.

Din cercetări a reieșit faptul că, în perioada iulie 2020 - mai 2021, persoanele bănuite, un bărbat și o femeie, ar fi indus în eroare 14 persoane fizice și juridice, pretinzându-le acestora diverse sume de bani, cu titlu de avans, pentru înscrierea în proceduri de licitație închisă, organizate de un pretins executor judecătoresc, în vederea achiziționării unor imobile, la prețuri net inferioare celor practicate pe piață pentru bunuri similare.

Prejudiciul cauzat persoanelor vătămate este de aproximativ 90.000 de euro.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova a prezentat bilanțul controlului tematic derulat în perioada 9-16 iunie 2021, în cadrul campaniei naționale de identificare a cazurilor de muncă nedeclarată la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor.


Inspectorii au aplicat amenzi în valoare de 200.000 de lei pentru depistat trei angajatori care utilizau 10 persoane fără a avea forme legale de muncă. Pentru munca nedeclarată, inspectorii de muncă au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 200.000 de lei.

"Cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legislaţiei muncii, din domeniul relaţiilor de muncă, au fost:

- Primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii;

- Completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor în format electronic cu date eronate;

- Primirea la muncă a unei persoane, fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, pentru care angajatorul a făcut dovada executării contractului de muncă;

- Neînmânarea către salariaţi a unui exemplar din contractul individual de muncă;

- Neiniţierea negocierii privind încheierea contractului colectiv de muncă", au detaliat reprezentanții ITM Prahova.

La rândul lor, inspectorii de muncă din cadrul Compartimentului Sănătate şi Securitate în Muncă au verificat 28 agenţi economici, constatând deficiențe precum semnalizare de securitate incompletă; neefectuarea controlului medical periodic; nepurtarea echipamentului individual de protecţie; lipsa planului propriu de securitate nu era întocmit; păstrarea cablurilor electrice pe sol, pe căile de circulaţie; lipsa truselor medicale; neinstruirea personalului desemnat pentru prim-ajutor. Sancțiunile aplicate din cauza acestor probleme descoperite în teren s-au ridicat la 32.000 de lei.

Hidrologii au emis, în noaptea de marți spre miercuri, o alertă cod roșu de inundații pentru râul Teleajen.

"Ca urmare a precipitațiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării, se pot produce creşteri importante de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale COTELOR DE PERICOL pe râurile din bazinele hidrografice: Teleajen – sector aval confluență cu râul Slănic, județul Prahova", potrivit avertizării valabile până miercuri, la ora 9.00.

Conform unei alerte anterioare, un cod galben este valabil pe râurile din Prahova, până miercuri, la ora 24.00.

Miercuri, 23 Iunie 2021 07:31

Noi măsuri de relaxare de la 1 iulie

România urmează să treacă printr-un nou val de relaxare a restricțiilor, în contextul pandemiei de coronavirus, care ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.

Guvernul va aproba joi, 24 iunie, noi măsuri de relaxare aplicabile de la 1 iulie, printre acestea urmând să se regăsească şi redeschiderea târgurilor şi talciocurilor din ţară, cu respectarea normelor de siguranţă sanitară, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu.

„Noi am prezentat deja aceste măsuri în Hotărârea CNSU, vreau doar să readuc aminte, pentru că am fost prin ţară şi este o întrebare despre târguri şi talciocuri şi aşa mai departe: se redeschid de la 1 iulie, bineînţeles, în funcţie de normele de securitate, de siguranţă, dar se redeschid toate de la 1 iulie. Decizia o vom lua joi în şedinţa de guvern", a declarat Florin Cîţu, marţi seară, într-o intervenție la TVR 1.

Masca de protecție rămâne obligatorie in spațiile închise
Întrebat dacă în ceea ce priveşte portul măştii la interior se vor mai relaxa condiţiile, Florin Cîțu a precizat: „Încă nu am primit propuneri în acest sens, poate, dacă... să se umble la ceea ce înseamnă spaţiu închis în birou, dacă toate persoanele sunt vaccinate – avem acum cinci persoane.

Nu am primit încă o propunere, dacă primesc o propunere şi este bine fundamentată, nu aş avea o problemă cu acest lucru. Până la urmă, dacă sunt vaccinate toate persoanele într-un birou, este normal să aibă nişte beneficii dacă s-au vaccinat", a concluzionat premierul.

Patriarhul Daniel nu s-a vaccinat nici acum împotriva COVID, deși Biserica Ortodoxă Română s-a declarat o susţinătoare a campaniei din țara noastră. De ce nu s-a vaccinat însă Patriarhul? O întrebare care a fost ridicată de mai multe ori și la care a dat un răspuns purtătorul de cuvânt al BOR.

" Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este, ca fiecare dintre noi, o persoană cu un profil medical personal, care s-a sfătuit în mod sigur cu medicul său și care a reflectat la „caracterul voluntar, gratuit și sigur al actului de vaccinare, precum și la faptulul că acesta este un drept, nu o obligație." Dacă va decide, într-adevăr, să se vaccineze, așa cum am mai comunicat, Patriarhia Română va anunța public lucrul acesta.

Dincolo de aceste aspecte ce țin de registrul unor decizii firesc personale, poziția Patriarhiei Române a fost și rămâne una favorabilă vaccinării, subliniind constant necesitatea respectării riguroase a principiilor de natură etică: consimţământul informat al persoanei, descrierea clară a beneficiilor şi a riscurilor, asumarea responsabilității concrete în cazul în care vaccinarea produce efecte adverse asupra sănătății persoanei vaccinate.

Vaccinarea trebuie să fie un act profilactic responsabil și în totală cunoștință de cauză recomandat şi acceptat pe baza unei informări clare şi complete, oferită de autoritățile competente și receptată corect de cetățeni.

În acest sens, nu în altul, Biserica rămâne implicată în firescul demers de informare a clericilor și credincioșilor ei cu privire la vaccinare. Opțiunea pentru vaccinare trebuie să se configureze pentru fiecare dintre noi în cadrul unei serioase, substanțiale informări, nu dezinformări, evitându-se astfel zona speculațiilor excesive și a extremelor. Doar cineva bine informat din surse sigure, credibile, validate instituțional, poate lua o decizie adecvată, menită să îi protejeze sănătatea personală și pe a celor dragi.", a declarat Vasile Bănescu, exclusiv pentru RomâniaTV.net.

Pagina 1 din 4950

Cele mai citite

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.