Judecatoarea Simona Marcu de la ICCJ vorbeste despre abuzurile lui Portocala si necesitatea pastrarii SIIJ

SIIJ a avut, în medie, de soluționat cca 900 de dosare. În contextul în care USR cere tot mai vehement desființarea acestei structuri și întoarcerea anchetării magistraților la Direcția Națională Aanticorupție, judecătorul SIMONA MARCU, membru CSM, amintește doar câteva dintre cauzele în care DNA a distrus viața și cariera unor judecători și procurori, pentru ca mai apoi să claseze dosarele sau să fie pronunțate soluții de achitare. „Mai grav de atât este faptul ca prin rapoartele de activitate ale DNA nu au fost recunoscute greșelile săvârșite, ci s-a încercat constant o justificare a acestora prin transferarea culpei către judecători sau, mai nou, către Curtea Constituțională.”, a declarat Simona Marcu pentru Q Magazine.

SIIJ A SOLUȚIONAT ÎNTR-UN AN 552 DE DOSARE

Actualul Guvern, format din PNL, USR PLUS și UDMR, a afirmat ca obiectiv principal desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Stelian Ion, ministrul justiției, a și trimis pentru avizare către Consiliul Superior al Magistraturii un proiect de lege care își propune mai mult decât desființarea Secției, întoarcerea competențelor de anchetare a judecătorilor la DNA, cum s-a întâmplat până la înființarea SIIJ.

Una dintre justificări este aceea că Secția nu a fost eficientă. Însă CÂT de eficientă putea fi, e întrebarea, în condițiile în care, potrivit unor informații obținute în exclusivitate de Q Magazine, cei 7 procurori care lucrează acum la SIIJ au avut de soluționat 6636 de dosare? Adică, în medie, cca 900 de dosare pe cap de procuror. Dintre acestea, 2984 de cauze au fost înregistrate în anul 2020, iar 3652 sunt rămase/preluate din anul 2019.

Dosarele au fost constituite ca urmare a sesizărilor formulate de persoane fizice/juridice private sau de instituții publice, în categoria acestora fiind un număr de 2800 cauze. 180 dosare s-au constituit după ce alte parchete și-au declinat competența. Deși sesizarea din oficiu era o practică obișnuită la DNA, procurorii SIIJ au făcut doar 4 dosare pe baza acestei proceduri, adică 0,1% din cauzele înregistrate.

„În perioada 01 septembrie 2002 – 11 octombrie 2018, pe rolul Direcției Naționale Anticorupție au fost înregistrate un număr total de 5.854 de cauze penale care vizau presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați. Dintre acestea, un număr de 655 de dosare au fost constituite ca urmare a unor sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă un procentaj de 11,1%.”, după cum informează DNA.

Potrivit surselor Q Magazine, în 2020 au fost soluționate pe fond un număr de 552 dosare din care 2 rechizitorii prin care au fost trimiși în judecată un număr de 3 inculpați, unul dintre ei fiind celebrul procuror Mircea Negulescu, zis și „Portocală”, de la DNA Ploiești.

Într-un număr de 550 de cauze, procurorii  Secției au dispus soluții de CLASARE.

Din cele 550 de dosare clasate în 373 de cauze s-au dispus soluții de clasare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 Cpen; în 8 cauze -cercetare abuzivă; în 12 cauze -represiune nedreaptă; o cauză -tortură; o cauză -șantaj; o cauză -amenințare; în 11 cauze -favorizare făptuitor; în 14 cauze -constituirea unui grup infracțional organizat; în 3 cauze -loviri sau alte violențe; în 10 cauze -vătămare corporală din culpă; în 6 cauze -neglijență în serviciu; în 3 cauze -fals material în înscrisuri oficiale; în 6 cauze -fals intelectual; o cauză -înșelăciune; o cauză – distrugere; în două cauze -furt; o cauză -conducere vehicul fără permis de conducere; o cauză -părăsire loc accident circulație; o cauză – acces ilegal la un sistem informatic ; în două cauze – fraudă la vot; o cauză- acțiuni împotriva ordinii constituționale.

La finalul anului 2020 erau de soluționat un număr de 5915 cauze.

În ceea ce privește operativitatea soluționării cauzelor, din cele 552 de cauze, 112 au fost soluționate în termen de până la un 1 an de la prima sesizare, 440 în termen de peste 1 an de la prima sesizare.

În cursul anului 2020, au fost realizate un număr de 3 percheziții informatice, din care una a fost efectuată la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiției și au fost audiate 720 de persoane, din care  12 suspecți, 7 inculpați și 243 persoane vătămate.

CE A FĂCUT SIIJ ÎN CAUZELE PENALE

În ceea ce privește activitatea judiciară a Secției, acesta este reglementată de art. 88⁸ alin. 2 din Lg. nr. 304/2004, republicată, potrivit căruia „Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție  sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.”

În aplicarea acestui articol de lege, la ședințele de judecată care vizau dosarele Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, au participat procurori de la parchetele corespunzătoare instanțelor care au judecat cauzele.

Până la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 547 din 07.07.2020 a Curții Constituționale, procurorii SIIJ nu au făcut decât să motiveze apelurile și contestațiile declarate de aceștia sau de procurori din cadrul altor unități de parchet. 

Tot în același an, au fost formulate 3 contestații.

La SIIJ, în anul 2020, au fost înregistrate 248 de plângeri împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală. De asemenea, un număr de 145 reprezintă plângeri preluate din anul 2019, (ca rămase nesoluționate). Totalul plângerilor împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală, în anul 2020 a fost de 393. Dintre acestea au fost soluționate un număr de 174 de lucrări (151 au fost respinse, 23 fiind admise), iar alte 46 lucrări au fost trimise la organele competente, rămânând în lucru 173 de lucrări.

Referitor la plângeri, memorii și sesizări, legate de atribuțiile Ministerului Public, la nivelul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în cursul anului 2020 au fost de soluționat un număr de 2874 de lucrări. Dintre acestea,  un număr de 2157  au fost înregistrate  în cursul anului 2020, iar 717 de lucrări sunt rămase din anul 2019.

În cursul anului 2020 au fost soluționate 2095 lucrări, din care admise 285 și  respinse 1810 de lucrări. Alte 534 de lucrări au fost trimise la organul competent, rămânând nesoluționate un număr de 245.

În baza, legilor, regulamentelor, ordinelor și dispozițiilor, au fost întocmite un număr de 186 de analize, studii, verificări și situații dintr-un total de 208 lucrări repartizate pentru verificare și soluționare. 

Cam asta au făcut 7 procurori ai SIIJ, în doi ani de zile. În condițiile în care câteva luni n-au avut sediu, în care au cerut de nenumărate ori suplimentarea personalului judiciar și de fiecare dată li s-a dat maxim jumătate din cât au cerut, în condițiile în care n-au beneficiat precum DNA de sprijin SRI în anchete, de bugete uriașe, de sute de procurori și ofițeri judiciariști, de experți, de sprijinul CSAT, al ambasadelor, al fondurilor externe direcționate către această Direcție. Ba dimpotrivă, au „beneficiat” de un boicot permanent din partea tuturor celor care puteau sprijini operaționalizarea și eficientizarea activității acestei Secții. Li s-a pretins celor 7 procurori să facă în doi ani ce au făcut sute de procurori DNA, cu servicii teritoriale în toată țara, în ani de zile. Iar asta în condițiile în care, pe de altă parte, adversarii SIIJ susțineau, inclusiv în informările mincinoase adresate forurilor internaționale, că nu sunt suficiente cazuri de infracțiuni săvârșite în administrarea actului de justiție încât să se justifice existența unei structuri a parchetului specializată în cercetarea lor.

Judecătorul SIMONA MARCU, atrage atenția că DNA a făcut nenumărate abuzuri în anchetele sale împotriva judecătorilor și procurorilor, existând cazuri în care un judecător a fost urmărit penal și 10 ani pentru ca ulterior, cazul să fie clasat.

Simona Marcu este judecător la Secția Contencios Administrativ Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție și din 2017 este membru al Consiliului Superior al Magistraturii

INDEPENDENȚA JUDECĂTORULUI NU ESTE UN MOFT

Q Magazine: Există tot mai multă presiune politică pentru desființarea SIIJ, deși Decizia nr. 33/2018 a Curții Constituționale apreciază inclusiv oportunitatea înființării acestei structurii, complet depolitizată. Și mi se pare elocvent ce-au reținut judecătorii constituționali: că SIIJ „constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.”. Care este opinia dumneavoastră?

SIMONA MARCU: Ca judecător nu mă pot implica în jocul politic firesc, specific oricărei democrații, fiind ținută de obligația de rezervă. De pe această poziție, nu pot comenta strategiile formațiunilor politice, calculele lor electorale, mizele politice de tot felul.

În egală măsură, însă, sunt membru al Consiliului Superior al Magistraturii, instituție care, potrivit Constituției, este „garantul independenței justiției”. Iar justiția, tot potrivit Constituției, „se realizează prin ÎCCJ și celelalte instanțe judecătorești”, acestea formând una dintre cele trei puteri ale statului – puterea judecătorească. 

Chestiunea pe care o puneți în discuție – desființarea SIIJ, are legătură cu independența justiției, mai ales a judecătorului. Și lupta pentru independența unei puteri este eminamente politică. Specificul acestei politici este că ea transcende agendele de partid, pentru a se situa direct la nivelul sistemului de contraponderi care asigură funcționarea statului democratic. Stat de drept, în sensul guvernării pe baza legii sau prin lege, au avut și dictatorii. Statul democratic este însă cel care legitimează statul de drept, întemeindu-l pe voința populară și garantându-i eficiența prin încrederea populară.

Iată de ce, când este vorba despre independența judecătorilor, fără de care independența justiției rămâne o vorbă goală, nu putem fi rezervați, ci suntem obligați să fim militanți. 

Așa cum magistral a spus-o Curtea Constituțională în decizia amintită de dumneavoastră, reiterându-și propria jurisprudență, „dispozițiile art.124 alin.(3) din Constituție, conform cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituționale obligatorii pentru parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existența statului de drept, prevăzut de art.1 alin.(3) din Constituție”.

Așadar independența judecătorului nu este un moft, un principiu bun de afirmat în documente interne și internaționale, ci un pilon fundamental al statului de drept, puterea legiuitoare având îndatorirea de a găsi cele mai adecvate mecanisme legislative care să asigure un caracter real al acestei valori. Iar dacă puterea legislativă nu o face, CSM, ca garant constituțional, trebuie să se implice. Altminteri, în ce ar mai consta garanția și care ar mai fi realitatea ei?

DNA A URMĂRIT PENAL UN JUDECĂTOR 10 ANI, DUPĂ CARE A CLASAT CAZUL

Prin proiectul de lege de desființare a SIIJ, promovat recent în consultare publică de MJ, se arată, printre altele, că de la data intrării în vigoare a legii, DNA redobândește competența de a instrumenta anumite cauze în care sunt implicați judecătorii ÎCCJ, toți ceilalți judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai CSM. Cum vedeți această situație, având în vedere că în Raportul Inspecției Judiciare privind „Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității judecătorești în cauzele de competența DNA vizând magistrați sau în legătură cu acestea”, validat în 2019 de CSM, se confirmă că în perioada 01.01.2014 – 31.07.2018 la nivelul structurilor DNA au fost înregistrate 1.459 de dosare vizând 845 de procurori și 1.443 de dosare vizând 1.962 de judecători (în raport menționându-se în mod expres că „NU există posibilitatea efectuării unui calcul exact al numărului total de judecători vizați în dosarele de urmărire penală analizate”)?

Proiectul de lege la care vă referiți va fi supus avizării Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în cursul lunii februarie. În opinia mea, proiectul este inacceptabil în forma prezentată și voi vota cu toată convingerea pentru avizarea sa nefavorabilă.

Redobândirea competenței de a efectua urmărirea penală de „parchetele competente potrivit legii”, adică în principal de DNA, cum enunță proiectul în art.1 alin.(2), ridică numeroase probleme, care deja au fost abordate și dezbătute în spațiul public.

M-aș limita pentru moment doar la raportul indicat în întrebarea dumneavoastră, raport aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/15 octombrie 2019, disponibilă pe pagina de internet a Consiliului. Concluziile acestui raport evidențiază multiple încălcări ale normelor de procedură de către unii procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care au efectuat în perioada 01.01.2014 – 31.07.2018 urmărirea penală în cauze vizând judecători și procurori.

Cazurile concrete identificate în raport sunt foarte numeroase, nu pot fi
prezentate exhaustiv, însă pot exemplifica prin două cazuri culese aleatoriu:

Citeste continuarea: https://www.qmagazine.ro/jud-simona-marcu-dna-a-verificat-2166-de-hotarari-ale-unei-sectii-de-la-inalta-curte/