Senatorul PSD de Ploiesti Iulian Badescu a facut public raspunsul primit la interpelarea adresata Ministerului Justitiei, prin care incearca sa afle daca Palatul de Justitie Ploiesti va mai fi finalizat vreodata. Raspunsul este stupefiant: inceputa acum 11 ani, cladirea nu e gata, si va costa de cinci ori mai mult decat primul Hotel marriot al Ploiestiului; 25 de milioane de euro.

Stimate domnule Senator, urmare a interpelării adresate de dumneavoastră ministrului justiţiei şi înregistrată la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, referitoare la finalizarea lucrărilor de construcţie la Palatul de Justiţie Prahova, vă comunicăm următoarele:

1. Conform datelor furnizate de Tribunalul Prahova, stadiul lucrărilor de execuţie la Palatul de Justiţie Prahova, la finele anului 2011, este următorul:
lucrările de rezistenţă sunt finalizate;
lucrările de arhitectură sunt realizate în proporţie de 30%;
lucrările de instalaţii sunt realizate în proporţie de 40%;
lucrările de sistematizare verticală sunt realizate în proporţie de 80%;

Situaţia litigioasă dintre beneficiar şi antreprenorul general a fost rezolvată prin renunţarea de către Tribunalul Prahova, în calitate de reclamant, la judecarea cerererii principale având ca obiect „constatarea denunţării de drept a contractului de execuţie nr. 1/1996" şi de către SC Construcţii CORECO SRL Ploieşti, prin lichidator Carduelis Consulting IPURL Ploieşti, în calitate de pârât-reclamant, la judecarea cererii reconvenţionale având ca obiect „constatarea valabilităţii contractului de execuţie nr. 1/1996".

Dintre efectele modificărilor legislative asupra obiectivului în cauză menţionăm:

în luna decembrie 2011 a fost analizată şi avizată în şedinţa Consiliului Interministerial pentru Avizarea Lucrărilor Publice documentaţia pentru actualizarea studiului de fezabilitate la obiectivul de investiţii Palatul de Justiţie Prahova;
ca urmare a modificărilor legislative privind atribuţiile instanţelor de judecată, a rezultat o modificare a numărului de utilizatori ai imobilului şi anume de la trei la doi, respectiv vor folosi spaţiile din noua clădire Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova, urmând ca Judecătoria Ploieşti să funcţioneze în sediul vechi. Schimbarea este determinată şi de modificarea numărului de salariaţi; 

adaptarea proiectului, avizat în anul 1995, la noile cerinţe ale pieţei şi ale Uniunii Europene, la cerinţele normelor, normativelor, codurilor tehnice actuale, precum şi ca urmare a modificărilor de materiale, echipamente, tehnologii;
adaptarea construcţiei existente la cerinţele modificărilor legislative privind noile tehnologii de execuţie şi la cerinţele introducerii intense a tehnologiei informaţionale în instanţele de judecată;
necesitatea executării unor lucrări suplimentare faţă de prevederile proiectului iniţial, cu deosebire pentru partea de instalaţii;
modificări funcţionale intervenite în împărţirea spaţiilor ca urmare a necesităţii implementării reformei în justiţie;
4. în conformitate cu prevederile studiului de fezabilitate întocmit în anul 2011, valoarea investiţiei (rest finanţat) cu TVA, în preţurile lunii octombrie 2011, este de 94.733.320 lei, din care suma 74.083.930 lei reprezintă construcţii+montaj, cu TVA.

Recensamantul a fost important si pentru politicieni; asaltati, la fiecare tur electoral, de sefii comunitatilor tiganesti, care promiteau mii de voturi contra unor avantaje sau sume de bani, politicienii ar fi vrut sa stie cat de importante sunt voturile tiganilor.

Rezultatele arata ca tiganii nu mai conteaza in calculul electoral. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensamantului din octombrie 2011, in judetul Prahova exista 17.798 de locuitori apartinand etniei rome. La o populatie de 735.903, observam ca tiganii au o pondere de doar 4,3%. Adaugati si ca, in general, o familie tiganeasca are mai multi copii decat etnicii romani, si ca foarte multi sunt plecati in strainatate, deci ponderea persoanelor cu drept de vot este mai mica decat media nationala. Una peste alta, si daca ar vota unitar, tiganii nu pot influenta, in Prahova, rezultatul alegerilor, cu mai mult de 1,5-2%.

In total, persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile a tarii, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu. Judetele cu cei mai multi romi sunt Mureş (8,6%) Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).

Circulaţia pe DN1 B, una dintre cele mai periculoase şosele din Prahova, este îngreunată din cauza unui TIR care a derapat la ieşirea din localitatea Chiţorani. Poliţiştii sunt la faţa locului şi dirijează circulaţia.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor (RPL 2011) din 20 Octombrie 2011 prezintă o primă estimare privind numărul populaţiei, al gospodăriilor populaţiei şi al fondului de locuinţe la nivel naţional şi teritorial.

Datele provizorii ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea operativă a principalelor informaţii statistice însumate la nivel de localitate – municipiu, oraş, comună, pe baza tabelelor centralizatoare întocmite de recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 3.884 sectoare de recensământ din judeţul PRAHOVA Informaţiile completate în aceste tabele centralizatoare au fost agregate de comisia judeţeană având la bază procesele verbale de validare întocmite de comisiile locale de recensământ, semnate şi însuşite de membrii acestora. Rezultatele obţinute şi prelucrate până la această etapă au caracter provizoriu şi pot suferi modificări pe parcursul etapelor ulterioare de prelucrare a datelor individuale din formularele de înregistrare a persoanelor din gospodării şi locuinţe.

Conform programului de desfăşurare al RPL 2011, Secretariatul Tehnic al Comisiei judeţene a RPL a centralizat la nivelul judeţului PRAHOVA informaţiile generale referitoare la numărul populaţiei stabile şi fondul de locuinţe.

Rezultatele provizorii pe Prahova  se prezintă astfel:

Populaţia stabilă: 735,9 mii (735903) persoane
Gospodării: 263,7 mii (263702) gospodării
Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 315,7 mii locuinţe (315664)locuinţe din care: 315498 locuinţe convenţionale şi 166 alte unităţi de locuit)
Clădiri: 213,1 mii clădiri (213,1 mii clădiri din care: 212,4 mii clădiri cu locuinţe şi 666 clădiri cu spaţii colective de locuit)

Numărul şi structura teritorială a populaţiei stabile
Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului PRAHOVA a fost de 735,9 mii persoane, din care: 720,7 mii au fost persoane prezente, iar 15,2 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile 356,2 mii persoane aveau domiciliul1/reşedinţa2 în municipii şi oraşe (48,4%), iar 379,7 mii persoane locuiau în comune (51,6%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul PRAHOVA se situează pe locul 1 în ierarhia judeţelor.
Tabelul 1. Distribuţia populaţiei stabile pe principalele localităţi ale judeţului PRAHOVA
- persoane-

Top localitati dupa populatie:

1. MUNICIPIUL PLOIESTI  197.542
2. MUNICIPIUL CAMPINA 31.770
3. ORAS BAICOI 17.358
4. ORAS BREAZA 15.558
5. ORAS MIZIL 13.367
6. ORAS VALENII DE MUNTE 11.707
7. ORAS BOLDESTI SCAENI  10.811
8. COMUNA VALEA CALUGAREASCA 10.337
9. COMUNA MANECIU 10.143
10. ORAS URLATI 10.064
11. COMUNA FILIPESTII DE PADURE 10.029
12. COMUNA BUCOV 10.011