Palatul Parlamentului va fi inchiriat pentru scene din lungmetrajul horror "The Nun", produs de New Line Cinema si Warner Bros. Spatiile necesare filmarii vor fi tarifate cu 5.000 de euro pe ora, potrivit unui memorandum intern aprobat de Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, informeaza news.ro.

"Am avut o solicitare din partea studioului cinematografic Castel Film Bucuresti pentru a filma pe 11 iunie 2017 cateva secvente dintr-un proiect, un film. Acesta se intituleaza "The Nun", este un film artistic de lung metraj. Subiectul acestui film este activitatea in lacasurile monastice in perioada imediat urmatoare dupa cel de-al doilea Razboi Mondial", a declarat luni Ioana Bran, secretar al Camerei Deputatilor, la finalul sedintei Biroului Permanent.

Spatiile unde se solicita a se realiza filmarile sunt: holurile C6 si C4, cota 0.00, scara circulara din corpul E4/E2 si salonul Brancovenesc. 

Lungmetrajul "The Nun", regizat de Corin Hardy, este un film horror, produs de New Line Cinema si Warner Bros, un spin-off al "The Conjuring 2" (2016). Lungmetrajul va fi filmat si in locuri din Hunedoara si Sighisoara si este programat sa fie lansat in iulie 2018.

Un alt bebeluș, în vârstă de cinci luni, a murit la Spitalul de Boli Infecțioase ''Victor Babeș'' din Timișoara, din cauza rujeolei.

Dr. Virgil Musta , purtător de cuvânt al spitalului, a confirmat, luni, pentru Agerpres, că ''fetița de cinci luni era din Lugoj, făcuse o bronhopneumonie și era nevaccinată împotriva rujeolei'', în condițiile în care vaccinul împotriva acestei boli se face la o vârstă ulterioară.

În urmă cu o săptămână, un alt copil de câteva luni a murit din aceeași cauză, la Spitalul de Copii ''Louis Țurcanu'' din Timișoara. Numărul deceselor cauzate de epidemia de rujeolă a ajuns la 23 la nivel național, șapte dintre acestea fiind înregistrate în județul Timiș.

A fost iar show la Antena 3, generat de Codrin Ștefănescu! Liderul PSD l-a numit ”nesimțit” pe Florin Roman, de la PNL, după ce acesta a declarat că ”Transilvania e o altă Românie”. Totul s-a întâmplat la emisiunea Danei Grecu, ”La ordinea zilei”.

”Codrin Ștefănescu: Ești un nesimțit.

Florin Roman: Nesimțit esti dumneata. Eu nu am făcut bani din vânzarea de tablouri.

Codrin Ștefănescu: Ești un penibil, un zero barat care a venit să spună că Transilvania e o altă Românie.”, au fost cuvintele dure pe care cei doi și le-au aruncat. Pe toată durata emisiunii, cei doi s-au contrat.

Nu e prima dată când secretarul general adjunct al PSD face show la emisiunea Danei Grecu. La una dintre întâmplări, aceasta a fost nevoită să-l dea afară din platou.

Magistrații britanici au respins extrădarea lui Alexander Adamescu, aflat la Londra, pentru a fi judecat în România în dosarul în care este cercetat pentru dare de mită, informează Realitatea Tv.

La solicitarea DNA, Tribunalul Bucureşti a emis în luna mai 2016 un mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Bogdan Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, fiind acuzat de dare de mită.

În ordonanţa procurorilor DNA se arată că "în cursul lunilor iunie şi decembrie 2013, inculpatul Adamescu Bogdan Alexander împreună cu tatăl său a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro respectiv 23.000 lei magistraţilor Stanciu Ion şi Rovenţa Elena, judecători la Tribunalul Bucureşti - Secţia VII Civilă pentru ca în schimb, aceştia să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile la care acţionar era Adamescu Grigore Dan".

Vaccinul hexavalent care protejează copiii împotriva a şase boli grave, printre care tetanos, difterie şi poliomielită, a fost, în sfârșit, distribuit medicilor de familie. Dozele sunt însă insuficiente. Doctorii sunt revoltaţi şi se întreabă căror copii să le dea şansa să fie protejaţi împotriva acestor boli şi pe care să îi mai lase să aştepte.

 

Copiii ar trebui imunizaţi la 2, 4 şi 11 luni împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, pneumoniei, poliomielitei şi hepatitei B.

Deşi vaccinul hexavalent a fost distribuit medicilor de familie cu o întârziere de trei luni, micuţii sunt amânaţi în continuare.

Doar într-un cabinet din Capitală, sunt 178 de copii pe lista de aşteptare. Direcţia de Sănătate Publică a trimis însă 50 de doze. În altul, a distribuit şi mai puţine.

Părinţii sunt disperaţi. Unii, mai descurcăreți, nu au mai avut răbdare și au cumpărat vaccinul din străinătate.

Situaţia e critică şi în restul ţării.

43.000 de doze de vaccin hexavalent au fost livrate zilele acestea medicilor de familie. Alte 77.000 de doze vor ajunge până la finalul lunii în direcţiile de sănătate publică judeţene.

Însă, stocurile sunt insuficiente pentru imunizarea tuturor copiilor, spun autorităţile

 

Parlamentarii PSD vor avea la dispoziție o aplicație de comunicare pe telefon prin intermediul căreia vor putea face amendamente la inițiative legislative, să-și expună punctele de vedere și să posteze informații privind zilele de naștere, a anunțat, luni, liderul grupului din Camera Deputaților, Marcel Ciolacu.

"Am avut o prezentare a unei aplicații la Sinaia, pentru care și-a dat acordul și președintele Liviu Dragnea. Astăzi am prezentat-o întregului grup. E o aplicație pentru orice smartphone, pentru că toți avem smartphone. Fiecare se autentifică, are un mail special, o parolă care se generează special ca să fie securizat, este un sistem de comunicare între parlamentarii PSD. Fiecare inițiativă se urcă pe această platformă. Fiecare parlamentar poate să vină cu amendamente, cu anumite puncte de vedere, să fie și semnatar la inițiativa altui coleg. E un mod de comunicare mult mai interactiv și cred că o noutate pentru Parlamentul României. (...) Pot deputații să-și pună informații și cu privire la zilele de naștere și comentarii, absolut tot", a precizat Ciolacu, după ședința de grup.

Potrivit acestuia, platforma va deveni operațională în două săptămâni și a fost făcută de un grup coordonat de fostul secretar general al PSD Andrei Dolineaschi, care lucrează la grupul parlamentar.

"Momentan este un proiect de a comunica în interiorul grupului PSD. Nu ne-am gândit să facem o aplicație comercială, să o vindem și altor grupuri. Din acest moment începem să lucrăm, o săptămână o să fie demonstrativ, fiecare o să transmită grupului dacă lucrează pe același mail. Mai mult ca sigur în două săptămâni va fi operațional. Nu a costat absolut niciun ban. A fost coordonată de domnul Dolineaschi care lucrează la grupul parlamentar. Aplicația poate fi folosită pentru orice inițiativă legislativă", a spus Ciolacu.

O persoană a murit și alte patru, între care și doi copii cu vârste de aproximativ 5-6 ani, au fost grav rănite în urma unui accident rutier produs la 24 aprilie 2017, în jurul orei 14.50, pe DN65, la Pădurea Saru. Autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție, potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Olt, Alin Băsășteanu.

Au fost implicate două automobile și un autotren. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Olt, Alexandra Dicu, traficul rutier pe DN65, în zona Pădurii Saru, se desfășoară pe un singur sens, dar urmează a fi blocat complet în vederea efectuării cercetărilor criminalistice. Pentru scoaterea victimelor din mașini a fost necesară intervenția echipajelor de descarcerare.

17 aprilie 2017 — Patru tineri și-au pierdut viața în urma unui accident produs pe DN 17C, în localitatea Telciu din județul Bistrița-Năsăud, mașina în care se aflau izbindu-se violent de un stâlp de electricitate. A cincea persoană implicată în acest accident, în vârstă de 16 ani, a fost extrasă prin luneta autoturismului, conștient, cu leziuni și traumatisme, mai ales în zona membrelor inferioare.

16 aprilie 2017 —O persoană a murit și alte zece au fost rănite la 16 aprilie 2017 în urma unui accident rutier produs, în jurul orei 4,30, în comuna Vișina, județul Olt, au anunțat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Olt. Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Olt, Dan Nedeloiu, în ajutorul victimelor au intervenit șapte echipaje medicale de la Serviciul Județean de Ambulanță și de la SMURD și un echipaj de descarcerare. În accidentul rutier au fost implicate două autoturisme (un autoturism Dacia Logan și un autoturism VW Golf) în care se aflau 11 persoane.

11 aprilie 2017 — O persoană a decedat și alte trei au fost rănite, într-un accident rutier în care au fost implicate patru autoturisme și care s-a produs la kilometrul 551 pe autostrada A1 Arad — Nădlac, la circa patru kilometri de Pecica.

4 aprilie 2017 — Trei persoane au decedat, iar alte patru au fost grav rănite, în urma unui accident pe DN2, pe raza județului Ialomița, între localitățile Sinești și Movilița. 
—Un accident s-a produs pe DN 7, în afara localității Leșnic din județul Hunedoara, în urma căruia un bărbat a murit și alte patru persoane au fost rănite. Un tânăr de 20 de ani a efectuat o depășire neregulamentară, intrând în coliziune cu mașina condusă de șoferul care și-a pierdut viața, un bărbat de 66 de ani din județul Gorj.

30 martie 2017 — Mai mulți angajați ai unei firme din localitatea argeșeană Bascov au fost loviți de un autoturism care a pătruns într-un spațiu din curtea fabricii. Accidentul s-a soldat cu un mort și șase răniți.

11 martie 2017 — O tânără de 22 de ani a murit și alte patru persoane, între care doi copii de trei și opt ani, au fost rănite într-un accident rutier produs pe DN 5, la intrarea în municipiul Giurgiu.

5 martie 2017 — Două persoane au murit, iar alte cinci au fost rănite, într-un accident produs pe DN6, în zona localității mehedințene Șimian. Un conducător auto, din cauza neadaptării vitezei, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune frontală cu un alt autovehicul care se deplasa regulamentar.

25 februarie 2017 — O persoană a murit și alta a intrat în comă, în urma unui accident rutier produs pe DN 1, pe raza localității prahovene Românești, pe sensul de mers București-Ploiești. O altă persoană a murit și alte două au fost grav rănite în urma coliziunii dintre două autoturisme pe DN 2 B, Buzău-Brăila, la intersecția cu localitatea buzoiană Țintești.

8 februarie 2017 — O femeie a murit și alte două persoane au fost rănite, în urma unui accident rutier produs pe DN 7, în localitatea argeșeană Drăganu. În accident au fost implicate două autovehicule, un autoturism și un autotren, potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție Județean Argeș.

4 februarie 2017 — Două persoane au decedat, în urma a două accidente rutiere ce au avut loc pe drumurile naționale din județul Constanța, pe raza localităților Agigea și Hârșova. Astfel, un autoturism condus de un șofer în vârstă de 47 de ani din localitatea Techirghiol a colizionat violent cu semiremorca unui ansamblu de autovehicule pe DN 38 (Agigea-Techirghiol), condus de un șofer de 35 de ani din Cernavodă. În urma accidentului, a rezultat decesul conducătorului autoturismului. Un alt accident grav s-a petrecut pe raza localității Hârșova, la ieșire spre Saraiu, în urma căruia o persoană de sex feminin a decedat, iar alte două persoane au fost rănite.

19 ianuarie 2017 — Un accident rutier soldat cu un mort și cu doi răniți a avut loc la 19 ianuarie 2017, în comuna prahoveană Cerașu din județul Prahova. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, Raluca Brezeanu, din primele cercetări a reieșit că șoferul autoturismului în care se aflau victimele nu ar fi adaptat viteza în curbă, autovehiculul lovindu-se de un cap de pod. În urma impactului, a murit un tânăr de 21 de ani, iar alte două persoane au fost rănite, fiind transportate la spital.

15 ianuarie 2017 — O persoană a murit și mai multe au fost rănite, într-un accident produs în localitatea Pipirig din județul Neamț. O autoutilitară a intrat pe contrasens și a lovit frontal un microbuz de pasageri, iar în urma accidentului o femeie a decedat și mai multe persoane au fost rănite. Autoritățile au declanșat Codul Roșu de intervenție, iar la fața locului au fost trimise patru ambulanțe și două autospeciale SMURD.

7 ianuarie 2017 — Opt persoane au fost rănite, într-un accident de circulație care a avut loc pe drumul județean hunedorean dintre localitățile Vâlcelele Bune și Bretea Română, după ce microbuzul în care călătoreau a ajuns în șanț din cauză că șoferul nu a adaptat viteza la condițiile de carosabil acoperit cu zăpadă. Un alt accident de circulație, produs pe DN 52, între municipiul Turnu Măgurele și comuna Crângu, s-a soldat cu cinci victime, dintre care patru au fost încarcerate. În evenimentul rutier au fost implicate două autoturisme.

4 ianuarie 2017 — Un accident grav de circulație s-a produs pe DN2, între Buzău și Râmnicu Sărat, în zona localității Comișoaia, soldat cu doi morți și cu patru răniți, după ce un autoturism în care se aflau cinci persoane a fost lovit din spate de un microbuz cu pasageri și proiectat în afara drumului.

3 ianuarie 2017 — O femeie și un copil de trei ani au decedat într-un accident rutier produs pe șoseaua Giurgiului, la intrarea în Jilava dinspre 1 Decembrie, în urma coliziunii dintre un autoturism și un TIR. Copilul, ținut într-un scaun special auto, potrivit polițiștilor, a decedat în ambulanța SMURD. Traficul a fost blocat în zonă în ambele sensuri. La fața locului au fost trimise o autospecială de stingere, o mașină de descarcerare, un echipaj SMURD și o ambulanță cu medic de la SABIF. 
—Șapte persoane, din care doi minori, au fost victimele unei coliziuni frontale dintre două autoturisme, pe DN 19, din județul Bihor, acestea suferind diferite traumatisme pentru care au fost transportate la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean.

Parchetul General a anunțat luni că a deschis un dosar penal, în care se efectuează cercetări "in rem" sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și de falsificare a documentelor și evidențelor electorale, după dezvăluirile jurnalistului Dan Andronic despre alegerile prezidențiale din decembrie 2009.

"În cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2017, la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, a fost înregistrat un dosar penal care s-a constituit ca urmare a informațiilor făcute publice de către jurnalistul Dan Andronic și conform cărora există suspiciuni că în procesul electoral din decembrie 2009 s-au implicat unele autorități publice și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege", se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Parchetul precizează că, în acest dosar, se efectuează cercetări "in rem" sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și de falsificare a documentelor și evidențelor electorale.

Jurnalistul Dan Andronic a scris recent că, în decembrie 2009, în turul doi al alegerilor prezidențiale, înalți demnitari ai statului român, printre care George Maior, Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi, au mers acasă la Gabriel Oprea. El a susținut că Laura Kovesi și Coldea erau preocupați de câștigarea scrutinului de Traian Băsescu.

În replică, fostul vicepremier Gabriel Oprea a declarat că întâlnirea organizată la el acasă a fost o "simplă cină", unde i-a invitat pe George Maior, Vasile Dîncu, Anghel Iordănescu, Dan Andronic și Neculai Onțanu. Gabriel Oprea a evitat de mai multe ori să spună dacă la acea întâlnire au fost prezenți Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi.

Efectele deciziei Consiliului Local Ploieşti de a nu aproba sumele necesare desfăşurării activităţii sportive a Clubului Sportiv Municipal Ploieşti, ca o consecinţă a avizelor nefavorabile date de Direcţia Economică şi Direcţia Juridică din cadrul Primăriei Ploieşti, încep să se vadă!

Din păcate, cei mai afectaţi sunt sportivii, copiii Ploieştiului, care află că, ajunşi aproape de finalizarea unui sezon competiţional, nu pot primi din partea clubului sprijinul necesar pentru a participa la întrecerile care le pot aduce recompensa unui an de muncă: participări la turnee finale, la competiţii de anvergură şi, implicit, şansa de a intra în posesia medaliilor mult dorite.

Concret, în luna aprilie, activitatea competiţională a secţiilor din cadrul CSM Ploieşti a fost afectată astfel:

Atletism

S-a renunţat la un stagiu de pregătire necesar în perspectiva competiţiilor care urmează;

Box

Sportivii pregătiţi de Titi Tudor nu au putut participa la trei competiţii importante: Campionatul Naţional de Tineret, de la Râmnicu Vâlcea, Cupa României de Tineret, de la Piatra Neamţ şi Cupa României de seniori, de la Brăila;

În luna mai, sportivii ar urma să participe la trei competiţii importante: Campionatul Naţional de Cadeţi, de la Râmnicu Vâlcea, Centura de Aur şi Cupa României la nivel de Cadeţi.

Baschet masculin

Echipa de băieţi „U18” nu s-a prezentat la ultimul meci, de la Iaşi, din runda finală a Grupei III B de recalificare, încheind campionatul cu un forfait.

Baschet feminin

Echipa de fete senioare are un forfait, la Timişoara, iar dacă nu va putea organiza una dintre următoarele trei partide de pe teren propriu, va fi exclusă din campionat şi nu i se va mai permite înscrierea în ediţia viitoare a Diviziei A.

Echipa de fete „U16” este calificată pentru turneul final al campionatului, ce va avea loc în perioada 8-14 mai.

Handbal

Echipa de junioare 3 nu s-a prezentat la turneul semifinal ce a avut loc în weekend-ul trecut, la Medgidia, iar echipa de junioare 2 nu va merge la turneul semifinal de la Baia Mare, programat la finalul acestei săptămâni.

Totodată, echipa de junioare I nu a putut organiza meciul de pe teren propriu, din 8 aprilie, cu CSŞ Tulcea.

Echipele de juniori 4, fete şi băieţi, sunt calificate pentru turneele semifinale 1, unde este foarte probabil să nu se prezinte.

Karate

Sportivii de la CSM Ploieşti ar urma să participe în luna mai la Campionatul Naţional de Tineret, Juniori şi Copii, de la Iaşi.

Şah

Din 3 sportivi, doar unul, Sergiu Herea, a participat pe cont propriu la Campionatul Naţional Şcolar de la Călimăneşti, unde a reuşit să câştige medalia de aur. Din păcate, lipsa fondurilor a făcut ca el să nu poată fi prezent la Campionatul Mondial Şcolar, ce are loc în aceste zile, la Iaşi.

În cazul tuturor secţiilor, la competiţiile la care au mai fost prezenţi în ultima lună, sportivii au făcut-o fie asigurându-li-se doar deplasarea cu propriul mijloc de transport al clubului, fie prin eforturile părinţilor.

Asta deşi, la Capitolul II (Scopul şi obiectul de activitate), Art. 6, punctul (3), din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Clubului Sportiv Municipal Ploieşti, prevăzut în Hotărârea nr. 132, din 2004, se spune:

(3) Obiectul de activitate:

a) performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi internaţionale prin:

– asigurarea mijloacelor necesare pentru pregătire sportivilor de performanţă;

– asigurarea sprijinului ştiinţific şi medical necesare sportivilor de performanţă;

d) organizarea de competiţii sportive conform statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale…

situatie1

sursa: http://www.csmploiesti.ro

Conducerea Senatului a aprobat prelungirea termenului de adoptarea tacita a proiectului legii gratierii , care se indeplineste marti 25 aprilie, cu inca 15 zile, intrucat acesta poate fi considerata lege cu o complexitate deosebita. Acest lucru a fost sustinut luni in cadrul sedintei comisiei si de ministrul Justitiei Tudorel Toader, cel care a vorbit si de decizia pilot a CEDO in privinta conditiilor din penitenciare care va fi anuntata marti, apreciind nevoia pentru "timp de reflectie". In cadrul sedintei comisiei, ministrul Justitiei a avut un dialog cu senatorul PMP Traian Basescu, cel care a depus mai multe amendamente la proiectul legii gratierii.

Atat Serban Nicolae, presedintele Comisiei Juridice (PSD) cat si Basescu propun ca de aceasta lege sa beneficieze inclusiv cei condamnati pentru coruptie. Mai mult, Basescu propune gratierea pedepselor de pana la 10 ani inclusiv in cazul celor care nu sunt recidivisti. De asemenea, nici Nicolae si nici Basescu nu sunt de acord cu prevederea prin care se conditioneaza eliberarea de achitarea prejudiciului. (amendamentele lui Basescu, mai jos in text)

Vezi aici tabelul cu celelalte amendamente depuse

Marti vor continua dezbaterile pe acest proiect, tot in prezenta ministrului Justitiei.

In cadrul dezbaterilor, Basescu a avut un scurt dialog cu Tudorel Toader pe tema adoptarii celor doua Coduri penala in vigoare:

Ministrul Justiei: Incepe sa imi placa (la comisia juridica - n.r.) daca o sa ma mai primiti o sa mai vin si alta data. Cu privire la prima problema: eu vreau sa apreciez utilitatea timpului de reflectie. In mod sigur Codul Penal si Codul de procedura Penala, precum si codul civil si codul de procedura civial, sufera sub multe aspecte de vicii de neconstitutionalitate. Ele au existat in corpul legii. In 2009 eu eram cel care criticam adoptarea noilor coduri fundamentale prin angajarea raspunderii guvernului. Acolo trebuia cautata cauza.

Traian Basescu: Daca imi permiteti, chiar imi place discutia…

Serban Nicolae: Da. E presa de fata.

Traian Basescu: A, pai sa iasa. Dle minsitru, sunt de acord cu dvs ca s-au adoptat prin asumarea raspunderii si atunci era un guvern f puternic pdl-psd. Problema este ca aveam un MCV si codurile au stat aproape 3 ani in parlament intr-o comisie speciala condusa printre altii si de Victor Ponta. Mai mult decat atat, pentru scrierea acestor coduri s-au platit circa 10 mil de dolari cele mai luminate minti ale mediului academic romanesc care au contribuit la scrierea lui.

Tudor Toader: Faptul ca in 2009 guvernul avea o larga majoritate - imi exprim convingerea ca nu il legitima cu nimic sa adopte legea prin asumarea raspunderii. Spuneati ca aveam MCV-ul. Cu ce ne-am ales ca avem si astazi (Basescu rade - n.r.). Si astazi MCV-ul se refera la necesitatea punerii in acord cu exigentele constitutionale.

Traian Basescu: Problema este ca bagam oamenii in puscarie si trebuie sa rezolvam ceva acum.

Tudorel Toader: Aici suntem de acord. Nu ii bagam, i-am bagat deja.

Inainte de acest dialog, Basescu a tinut o scurta prezentare a situatiei din penitenciare prin care a incercat sa isi motiveze amendamentele depuse.

Declaratiile lui Basescu:

"Această lege a graţierii este foarte bine-venită. Eu am considerat după 10 ani de mandat că odată cu alegerea preşedintelui Iohannis în decembrie 2014 s-a încheiat etapa de tranziţie. România are toate instituţiile, are cea mai mare parte a legislaţiei total adaptată legislaţiei europene, chiar dacă în unele zone, dacă ne referim la Justiţie, încă moştenim apucături din Codul penal din 1968, dar evident suntem în progres. România are nevoie de un moment zero în opinia mea şi de adaptarea sistemului de justiţie românesc la realităţile unui sistem european care, în acelaşi timp în care vizează recuperarea daunelor, vizează şi recuperarea omului.

Amendamentele mele sunt îndreptate şi în această direcţie. Sunt total de acord că nu pot fi puşi în libertate recidivişti, nu pot beneficia de graţiere cei care au produs fapte cu violenţă, au ucis, sunt acuzaţi de pedofilie şamd. Dar sunt foarte multe infracţiuni care se produc fără violenţă, iar din punctul meu de vedere proiectul este restrictiv.

Este ultimul lucru pe care justiţia noastră îl are în vedere din practicile care sunt în momentul de faţă în penitenciare, în procesul de executare a pedepsei. Noi nu avem în justiţia noastră şi intenţia de a recupera omul. Ni se pare că a-l înfunda 9 ani în puşcărie este un lucru care aşa trebuie să fie. Media de pedeapsă în UE, unde se are în vedere şi recuperarea omului şi recuperarea prejudiciului, este de 9 luni, pe cifrele oficiale din 2014. În România nu avem cifre oficiale, dar am nişte aproximative, media de pedeapsă este 7 ani. Unde este recuperarea omului?

Acum sunt cel care vrea sa ii scoata din puscarie pe toti. Gresit. Dar nu pot sa nu constat ca doar 1,26% sunt condamnati pentru coruptie - ma refer la luare dare de mita, trafic de influenta si cumparare de influenta. Termenul de gratiere de cinci ani - mi se pare ca avand in vedere cultura penitenciara a sistemului nostru de justitie, acest termen va stimula ca pedepsele sa fie peste 5 ani ca sa nu se incadreze in gratiere. Asta e cultura sistmeului nostru de justiei - nu de reeducare ci <<mergi la puscarie, nene>>. Avem nevoie de un moment zero."

Redam mai jos amendamentele depuse saptamana trecuta de Traian Basescu:

Art. 1: "Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 10 ani inclusiv aplicate de instanţa de judecată."

Motivatie:
Faptul că se prevede un prag de până la 5 ani pentru acordarea grațierii, nu va face decât să determine aplicarea unor pedepse foarte mari pentru acele persoane considerate indezirabile, astfel că, dacă în prezent, acestea au șansa de a primi o pedeapsă de 3 până la 4 ani, pe viitor vor fi acordate doar pedepse de peste 5 ani, tocmai pentru a se evita aplicarea acestei legi a grațierii.

Trebuie precizat că toate infracțiunile ce fac “obiectul de interes” pentru reglarea unor conturi au pedepse care ajung până la 12-15 ani de închisoare.

Propunem ca fie limita se stabilește la 10 ani sau nu se stabilește deloc.

Art. 2. alin (1) se modifică astfel:

"Art. 2. (1) Se graţiază în parte, cu ½ pedepsele cu închisoare aplicate femeilor însărcinate, femeilor care au fost condamnate pentru infracțiuni care nu au fost săvârșite cu violență, inclusiv a acelora care au fost condamnate pentru fapte de corupţie, persoanelor care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, precum şi persoanele condamnate cu vârsta de peste 60 de ani dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească."

Motivatie:

În situația în care există limită de pedeapsă, propunem modificarea acestui articol în sensul că de aceste prevederi ar trebui să beneficieze și femeile însărcinate/persoanele care sunt unic întreținător care au fost condamnate pentru infracțiuni care nu au fost săvârșite cu violență, inclusiv cele condamnate pentru infracțiuni de corupție.

Nu înțelegem de ce o femeie – funcționar public însărcinată, condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni de corupție, ar trebui să fie exceptată de la această clemență.
Este în interesul copilului ca mama să se întoarcă cât mai repede alături de copil.

Pedeapsa este un mijloc de reeducare și nu de distrugere a unor relaţii de familie de o asemenea sensibilitate.

Iniţiativa vine astfel în sprijinul consolidării unor familii care, datorită unor condamnări se pot destrăma şi distruge.

După alin (1) al Art. 2, se introduce un nou alineat, alin (1¹), cu următorul conţinut:

"Art. 2. (1¹) Pentru celelalte categorii de persoane condamnate, care nu sunt recidiviste şi nu au săvârşit infracțiuni cu violenta se reduc limitele de pedeapsa cu 1/3 indiferent de categoria de infracțiune pentru care au fost condamnate."

De asemenea ar trebui sa beneficieze de aceasta prevedere si persoanele condamnate cu vârsta mai mare de 60 de ani, cu condiția sa nu fi săvârşit fapte cu violenţă.
Pentru celelalte categorii de persoane condamnate, care nu sunt recidiviste şi nu au săvârşit infracțiuni cu violenţă propunem reducerea limitelor de pedeapsa cu 1/3 indiferent de categoria de infracțiune pentru care au fost condamnați.

Art. 4. alin (1) se modifică astfel:

„Art. 4. (1) Graţierea prevăzută la art. 1-2 este condiţionată de achitarea, în termen de trei ani de la condamnarea definitivă sau, după caz de la punerea în libertate, a despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă în afară de cazul în care persoana condamnată dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.”

Motivatie: Propunem modificarea acestuia, deoarece condiționarea achitării prejudiciului de primirea grațierii este neconstituțională, în condițiile în care se oferă această clemență doar acelor care au o situație materială ce le sa o primească.
În Codul Penal, în prezent, acordarea liberării condiționate este reglementată astfel:
ART. 100 Condițiile eliberării condiționate in cazul pedepsei închisorii
(1) Liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusa, daca:
a) cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate.
Propunem completarea alin. 1 la final cu sintagma “afara de cazul când dovedește ca nu a avut nicio posibilitate sa le îndeplinească”.
Argumentul este acela că sunt persoane, ex. abuzul în serviciu, unde se constată că au săvârșit fapta în folosul unei alte persoane. Ori dacă se consideră că există un prejudiciu de câteva milioane de lei este evident că funcționarul care nu a avut nici un beneficiu material este în imposibilitatea de a-l achita.

De asemenea, considerăm că termenul de un an în care persoana condamnată trebuie să achite despăgubirile la care a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă este unul extrem de scurt.

Trebuie avut în vedere faptul că, pe de-o parte, în unele cauze prejudiciul este unul considerabil, care nu poate fi acoperit din mijloace licite în decurs de doar un an, iar pe de altă parte, persoanele condamnate pot întâmpina unele dificultăți în ceea ce privește reintegrarea lor în câmpul muncii având în vedere trecutul infracțional, astfel că este posibil să nu înceapă să desfășoare activități productive imediat după punerea în libertate.
Apreciem că un termen de 3 ani ar oferi posibilitatea reală persoanelor condamnate să achite prejudiciul cauzat ca urmare a săvârșirii infracțiunii. În acest fel, ar fi protejat atât interesul persoanelor vătămate, care ar avea șanse mai mari să fie despăgubite, cât și cel al foștilor condamnați, care ar avea la dispoziție o perioadă rezonabilă de timp în care să procure disponibilitățile financiare necesare pentru achitarea acestor despăgubiri.

Art. 5. alin (1) se modifică astfel:

„Art. 5 (1) Prevederile art. 1 nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă, nici celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare.”

Motiviatie: Se impune modificarea Art. 5. alin (1) in sensul eliminarii de la alin. 1 al acestuia al exceptarii de la gratiere a persoanelor condamnate mentionate la art. 2 din proiectul de lege.

Art. 5. punctul A. al alin (2) se modifică astfel:

„Art. 5 (2) Nu beneficiază de prevederile art. 1 și art. 2 condamnații cărora li s-au aplicat pedepse pentru săvârșirea următoarelor infracţiuni:
A. Infracţiuni reglementate de Codul Penal:
- Violare de domiciliu – pct .11
- Violarea sediului profesional – pct. 12
- Furtul calificat v- pct. 13
- Gestiunea frauduloasa – pct. 14
- Inselaciune – pct. 15
- Delapidarea pct. 33
- Abuz in serviciu pct. 34
- Favorizarea faptuitorului – pct. 24
- Fraudele comise prin sisteme informatice si mijoace de plata electronice – pct. 19
- Infractiunile de coruptie pct. 32 – varianta maximala
- Conflictul de interese pct. 35
- Obtinerea ilegala de fonduri pct. 37
- Deturnarea de fonduri pct. 38
- Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane pct. 39
- Falsul material in inscrisuri oficiale pct 41
- Falsul intelectual pct. 42
- Falsul informatic pct. 43
- Constituirea unui grup infractional organizat pct. 53”.

Motivatie: Se impune modificarea Art. 5. alin (1) punctul A. în sensul limitării excepțiilor, deoarece lista de infracțiuni exceptate este așa de amplă încât persoanele care beneficiază sunt atât de puține încât legea este aproape inutilă.
Numărul mare de infracțiuni face ca această lege să aibă consecințe minime în practică. Considerăm că o graţiere largă la încheierea perioadei de tranziţie se impune. Această graţiere largă trebuie acompaniată de o lege modernă a executării pedepselor precum şi de modificările cerute prin decizii ale Curţii Constituţionale la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, precum şi de introducerea în Codul Penal a Directivei 334/2016 a Uniunii Europene cu termen de introducere în legislaţia naţională 1 aprilie 2018.

Ca atare apreciem ca se poate acorda grațiere pentru:
A. Infractiuni prevazute de Codul penal
- Violare de domiciliu – pct .11
- Violarea sediului profesional – pct. 12
- Furtul calificat v- pct. 13
- Gestiunea frauduloasa – pct. 14
- Inselaciune – pct. 15
- Delapidarea pct. 33
- Abuz in serviciu pct. 34
- Favorizarea faptuitorului – pct. 24
- Fraudele comise prin sisteme informatice si mijoace de plata electronice – pct. 19
- Infractiunile de coruptie pct. 32 – varianta maximala
- Conflictul de interese pct. 35
- Obtinerea ilegala de fonduri pct. 37
- Deturnarea de fonduri pct. 38
- Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane pct. 39
- Falsul material in inscrisuri oficiale pct 41
- Falsul intelectual pct. 42
- Falsul informatic pct. 43
- Constituirea unui grup infractional organizat pct. 53

Considerăm că ar trebui eliminate din categoria faptelor care nu vor fi grațiate următoarele infracțiuni:

- Infracțiuni care prezintă un grad de pericol social redus, pentru care legiuitorul a prevăzut că punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate: violarea de domiciliu, prevăzută de art.224 alin.2 Codul Penal, violarea sediului profesional, prevăzută de art.225 alin.2.

- infracțiunile contra patrimoniului, săvârșite fără exercitarea de violențe: furtul calificat prevăzut de art.229 alin.2 lit. b și c (împăcarea înlătură răspunderea penală); bancruta frauduloasă, prevăzute de art. 241 Codul Penal; (acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate); gestiunea frauduloasă, prevăzute de art.242 alin.3 Codul Penal (acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate), înșelăciunea, prevăzute de art 244 Codul Penal (împăcarea înlătură răspunderea penală), înșelăciunea privind asigurările prevăzute de art 245 Codul Penal(împăcarea înlătură răspunderea penală). În ipoteza în care persoana condamnată nu ar achita prejudiciul în termen de 3 ani, grațierea ar fi revocată. Cu alte cuvinte, în cazul grațierii pedepselor aplicate pentru aceste categorii de infracțiuni, probabilitatea ca despăgubirile stabilite prin hotărârea judecătorească să fie achitate ar fi mai mare decât în cazul în care persoanele condamnate ar executa pedepsele în regim de detenție și în același timp, s-ar realiza importante economii la bugetul de stat, nemaifiind necesară efectuarea de cheltuieli cu întreținerea acestor deținuți.


Art. 5. punctul B. al alin (2) se modifică astfel:

„Art. 5 (2) Nu beneficiază de prevederile art. 1 și art. 2 condamnații cărora li s-au aplicat pedepse pentru săvârșirea următoarelor infracţiuni:

B. infractiuni prevazute de legi speciale:
- Infractiunea prevăzute De art. 280 ind. 1 din legea 31/1990 - pct. 1
- Infractiunile prevazute de legea 78/2000 – pct. 3 , deoarece ea nu poate fi aplicata decit daca se gratiaza si infractiunile de coruptie
- Infractiunea prevăzute De art. 29 din Legea 656/2002 – pct. 6
- Infractiunile prevăzute de legea 241/2005 – pct. 8”.

Motivatie: Ca atare apreciem că se poate acorda grațiere pentru:
B. infractiuni prevazute de legi speciale:
- Infractiunea prevăzute De art. 280 ind. 1 din legea 31/1990 - pct. 1
- Infractiunile prevazute de legea 78/2000 – pct. 3 – varianta maximală, deoarece ea nu poate fi aplicata decit daca se gratiaza si infractiunile de coruptie
- Infractiunea prevăzute De art. 29 din Legea 656/2002 – pct. 6
- Infractiunile prevăzute de legea 241/2005 – pct. 8


Art. 5. alin (3) se abrogă.

Motivatie: Referitor la alineatul 3 al articolului 5 acesta se impune abrograt deoarece, în forma prezentată de iniţiator, aceasta nu ar reduce semnificativ numărul de încarceraţi şi nu ar veni în sprijinul acelor categorii pentru care se impune graţierea. Toate pedepsele cu circumstanțe agravante date de Codul Penal, cum ar fi de ex. înșelăciunea sau abuzul în serviciu, duc aceste pedepse la 10 ani sau mai mult.

 

Pagina 1 din 2132
loading...