Actriţa britanică Mya-Lecia Naylor a murit brusc la vârsta de doar 16 ani, informează joi BBC.

Unul dintre starurile CBBC, tânăra a apărut în emisiunea "Millie Inbetween" şi în serialul "Almost Never".

Frumoasa actriţă a murit pe data de 7 aprilie, după ce a leşinat, a anunţat managerul său.

"Cu cel mai mare regret trebuie să anunţăm că duminică, 7 aprilie, Mya-Lecia Naylor a murit. Mya-Lecia a fost extrem talentată şi ne va fi foarte dor de ea. Dragostea şi gândurile noastre sunt alături de familia şi prietenii ei în acest moment dificil", a scris managerul actriţei pe o reţea de socializare.

Cauza decesului tinerei nu este încă cunoscută.

Fanii actriţei au umplut reţelele de socializare cu mesaje de condoleanţe în memoria acesteia.

Cata propaganda, dezinformare si, mai ales disperare, se manifesta in spatiul public din cauza completelor specializate de la Inalta Curte! Sau mai bine zis, din cauza lipsei acestor complete! Vazuta de unii ca o actiune menita sa il scape pe Liviu Dragnea de dosarul de la Inalta Curte, decizia presedintelui Comisiei juridice din Camera Deputatilor Florin Iordache de a sesiza Curtea Constitutionala pe conflictul juridic de natura constitutionala dintre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie, in care s-a reclamat refuzul instantei supreme de a aplica legea, prin neconstituirea completelor specializate, nu este de fapt decat o actiune menita sa determine instanta suprema sa se supuna legii si sa o aplice intocmai.

Protocolul ICCJ-SRI-PICCJ impiedica Inalta Curte sa aplice legea?

Actiunea de la CCR a lui Florin Iordache vine dupa ce s-a demonstrat ca in toti acesti ani Inalta Curte, chiar si sub domnia judecatoarei Cristina Tarcea (foto stanga), a refuzat sa infiinteze complete specializate in infractiuni de coruptie in pofida art. 29 din Legea 78/2000, lucru care ridica legitim intrebarea daca nu cumva acest refuz al instantei supreme, contrar legii, are legatura cu Protocolul pe care Inalta Curte l-a semnat in 2009 cu SRI si cu PICCJ, avandu-i ca semnatari pe fostul judecator Nicolae Popa (foto dreapta), fosti directori SRI George Maior si Florian Coldea, dar si pe Laura Codruta Kovesi in calitate de procuror general ( vezi facsimil 1).Tacerea asupra protocolului ICCJ-SRI-PICCJ s-a asternut rapid, la descoperirea sa Cristina Tarcea sustinand doar ca nu stia nimic despre existenta protocolui, desi era sefa Structurii de securitate a ICCJ, ca semnatura lui Nicolae Popa era falsificata, si altele asemenea. De atunci, nu s-a mai intamplat nimic cu acest protocol, cum nu s-a intamplat nimic nici in ceea ce priveste datoria ICCJ de a infiinta complete specializate in judecarea dosarelor vizand infractiuni de coruptie (Click aici pentru a citi mai multe detalii despre Protocolul ICCJ-SRI-PICCJ).

Conventiile la care Romania este parte obliga ICCJ sa infiinteze complete specializate

Astfel cum arata un document de la CSM recent transmis presedintelui CCR Valer Dorneanu, pe care Lumea Justitiei il publica exclusiv, Inalta Curte are obligatia de a infiinta complete specializate in cadrul Sectiilor ICCJ pentru judecarea in prima instanta a cauzelor privind infractiunile de coruptie.

Aceasta este concluzia care se desprinde din parcurgea raspunsului pe care Directia Legislatie Documentare si Contencios (DLDC) din cadrul CSM l-a transmis in data de 16 aprilie 2019 presedintelui CCR Valer Dorneanu in legatura cu completele specializate. Astfel cum veti constata,obligativitatea ICCJ dar si a celorlalte instante de a forma complete specializate pentru judecarea infractiunilor de coruptie deriva nu doar din legile adoptate de Statul roman, ci si dintr-o Conventie adoptata de statele membre ale Consiliului Europei. Este vorba despre Conventia penala privind coruptia, semnata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999 (Click aici), si ratificata de Romania prin Legea nr. 27/2002, Conventie care a determinat modificarea fix a articolului 29 din Legea 78/2000, prin legea nr. 161/2003, in forma in care este si in prezent aplicabil.

Concret, Conventia penala privind coruptia, obliga statele membre semnatare sa adopte masurile necesare pentru ca persoanele sau entitatile care intocmesc ori judeca dosare de coruptie sa fie specializate in lupta impotriva coruptiei. Acest lucru este prevazut la articolul 20 – autoritati specializate – din Conventie unde se arata ca: "fiecare parte adopta masuri care se dovedesc necesare pentru ca persoane sau entitati sa fie specializate in lupta impotriva coruptiei. Ele vor dispune de independenta necesara in cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al partii, pentru a-si putea exercita functiile un mod eficace si libere de orice presiune ilicita. Partile vegheaza ca personalul respectiv sa dispuna de o pregatire si de resurse financiare adaptate functiilor pe care le exercita".

Constitutia Romaniei obliga ICCJ sa tina cont de pactele si tratatele internationale

In acest context, este important de amintit prevederile articolului 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei care prevede ca in situatia in care exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, vor avea intaietate prevederile internationale. In acest caz, chiar si daca ar fi vrut sa nu aplice prevederile Legii 78/2000, asfel cum au fost modificate dupa ratificarea Conventiei penale privind coruptia, Inalta Curte era obligata sa infiinteze complete specializate in virutea prevederilor Conventiei adoptate de statele membre ale Consiliului Europei.

Iata ce prevede art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei:

"(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile".

ICCJ ocoleste legea dupa bunul plac

In continuare, dovada ca Inalta Curte nu are de ales daca sa aplice sau nu legea, ci este obligata sa o faca, este ca, desi in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara se prevede la art. 19 alin. (3) ca ICCJ"poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti"art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie prevede ca"pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate".

Ceea ce inseamna, conform distinctiei facute de legiuitor in privinta infractiunilor din coruptie, precum si a modalitatii in care se dispune calea de urmat a judecatii in cazul acestor infractiuni, ca Inalta Curte avea obligatia sa infiinteze completele specializate pentru judecare dosarelor privind infractiunile de coruptie. Textul este imperativ!

ICCJ face parte din minoritatea care nu aplica legea

In acelasi document transmis de CSM la CCR, se arata ca 85% dintre curtile de apel si tribunalele din Romania s-au conformat legii si au infiintat complete specializate. Mai exact, 13 curti de apel si 34 de tribunale au transmis CSM ca in cadrul acestor instante au functionat si functioneza in continuare complete specializate in solutionarea cauzelor de coruptie. Acelasi comunicari transmise de instantele din Romanie arata ca doar o curte de apel si sapte tribunale nu au format aceste complete specializate pentru solutionarea cauzelor de coruptie, conform art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, acestea alaturandu-se practic Inaltei Curti care, contrar legii, a refuzat infiintarea completelor specializate, gasind pretexte care mai de care mai absurde pentru justificarea lipsei acestora.

Amintim ca CCR urmeaza sa se pronunte in data de 19 aprilie 2019 pe conflictul juridic de natura constitutionala dintre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie denuntat de presedintele Comisiei juridice din Camera Deputatilor, Florin Iordache, in care s-a reclamat refuzul instantei supreme de a aplicata lege, prin neconstituirea completelor specializate. Pana la acest moment sefa ICCJ Cristina Tarcea a recunoscut lipsa acestor complete, insa s-a aparat sustinand ca nu sunt necesare, desi astfel cum s-a vazut in lege sunt prevazute (Click aici pentru a citi).

Iata ce a retinut DLDC in raspunsul comunicat presedintelui CCR Valer Dorneanu:

"In ceea ce priveste constituirea completelor specializate, normele generale in materie se regasesc in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, dupa cum urmeaza:

-Art. 19 alin (3): 'La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitei, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora'.

-Art. 35 alin. (2): 'In cadrul curtilor de apel functioneaza, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios adminstrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, insolventa, concurenta neloiala sau alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze martiime si fluviale'.

-Art. 36 alin. (3): 'In cadrul tribunalelor functioneaza, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios adminstrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, insolventa, concurenta neloiala sau alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze martiime si fluviale'.

-Art. 39: '(1) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul judecatoriilor se pot infiinta sectii sau completuri specializate. (2) In cadrul judecatoriilor se vor organiza sectii sau complete specializate pentru minori si familie' (...)

Tot astfel, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 29 alin. (1) ca 'pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate'.

Aceasta forma a textului a rezultat in urma modificarii aduse prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Anterior acestei modificari, art. 29 alin. (1) avea urmatorul cuprins: 'pentru judecarea infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate acestora, prevazute in prezenta lege, pot fi constituite complete specializate, potrivit art. 15 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoareasca, republicata cu modificarile ulterioare'.

Referitor la aceasta modificare, mentionam ca, in cuprinsul Expunerii de motive la proiectul de lege devenitLegea nr. 161/2003 se face referire, printre altele, la Conventia penala privind coruptia, ratificata de Romania prin Legea nr. 27/2002, conventie in cuprinsul careia, la art. 20 – Autoritati specializate, se arata ca"fiecare parte adopta masuri care se dovedesc necesare pentru ca persoane sau entitati sa fie specializate in lupta impotriva coruptiei. Ele vor dispune de independenta necesara in cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al partii, pentru a-si putea exercita functiile un mod eficace si libere de orice presiune ilicita. Partile vegheaza ca personalul respectiv sa dispuna de o pregatire si de resurse financiare adaptate functiilor pe care le exercita".

(...) Consiliul Superior al Magistraturii a dispus consultarea instantelor judecatoresti in legatura cu situatia aplicarii art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, incepand cu anul 2003 si pana in prezent, in functie de modificarile legislative intervenite de-a lungul timpului.

Au raspunsul solicitarii Consiliului Superior al Magistraturii 14 curti de apel, in urma centralizarii datelor primite pentru aceste instante si pentru tribunalele din circumscriptia lor rezultand urmatoarea situatie:

In perioada 2006-2012, completurile specializate ale curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora au fost infiintate prin hotarari ale Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecarei instante.

Dupa modificarea Legii nr. 304/2004 privn Legea nr. 76/2912, in vigoare de la 15 februarie 2013, un numar de 13 curti de apel si 34 de tribunale au comunicat faptul ca, la nivelul acestora, au functionat in continuare completuri de judecata specializate in solutionarea cauzelor de coruptie, stabilite prin ordin/decizie a presedintelui instantei sau prin hotarare a colegiului de conducere.

Unele instante au comunicat ca in compunerea acestor completuri specializate au figurat toti judecatorii sectiei penale, iar in alte cazuri doar o parte dintre judecatorii care compun sectia penala.

Din comunicarile transmise de un numar de 7 tribunale si o curte de apel a rezultat ca acestea nu au completuri specializate pentru solutionarea cauzelor de coruptie, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000".

Mai mulți clienți Libra Bank au fost anunțati prin mesaj ca li se vor bloca conturile pentru că au suspiciuni că s-au făcut tranzacții frauduloase din Brazilia. 

Un client care are firmă a fost informat ca i se va emite alt card, care îl va înlocui pe cel de acum. 

Reacția Libra Bank:

”A fost depistată o tentativă de fraudare, o tentativă de clonare a cardurilor, nu au fost luați bani din conturi”, a declarat Octavian Hera,  directorul de marketing al Libra Bank.

Inițiativa Consiliului Județean Prahova de a lansa VisitPrahova, aplicația de mobil care oferă informații despre cazări, obiective, trasee, evenimente și contacte utile tuturor celor care decid să își petreacă vacanța în județul nostru poate deveni un proiect la nivel național.

Astfel, ministrul Turismului, domnul Bogdan Trif, și-a manifestat dorința de a elabora un astfel de proiect la nivel național, în urma vizitei sale de lucru în județul nostru, ocazie cu care au fost stabilite noi obiective privind strategia sa pe anul acesta.

Concretizat prin intermediul unui parteneriat public-privat de succes, proiectul Visitprahova.ro, implementat prin Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova, aduce în prim plan o nouă hartă turistică a Prahovei, realizată de specialişti de la Facultatea de Geografie a Universității Bucureşti.

Noua hartă reprezintă un important salt calitativ față de vechea ediție; a fost realizată în format A1 cu softuri profesioniste de cartografiere digitală și va fi distribuită gratuit în Centrele de Informare Turistică din judeţ.

Prahova rămâne în topul celor mai populare destinații de vacanță atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini.

Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat, joi, oficial, încheierea epidemiei de gripă declarate la începutul acestui an pe fondul numărului mare e îmbolnăviri și decese cauzate de virusul gripal.

"Activitatea gripală continua trendul descendent, având o intensitate scăzută, răspândire locală în unele judeţe din zona de centru a ţării şi cazuri sporadice în restul ţării. Morbiditatea prin infecţii respiratorii acute a fost mai scăzută comparativ cu cea înregistrată în săptămâna precedentă. Numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) înregistrat la nivel naţional a fost de 68425, cu 6,3% mai mic comparativ cu cel din săptămâna anterioară (73041). Au fost înregistrate 10 cazuri de Infecţii Respiratorii Acute Severe (SARI), cu unul mai mult faţă de săptămâna anterioară şi la fel ca în aceeaşi perioadă a sezonului precedent. Având în vedere informaţiile rezultate din analiza datelor epidemiologice, se concluzionează că evoluţia gripei nu mai are caracter epidemic", a anunțat, joi, Institutul Național de Sănătate Publică.

Potrivit sursei citate, la nivel național, în intervalul 8-14 aprilie s-au înregistrat 279 de cazuri de gripă clinică.

De la începutul sezonului au fost confirmate 2269 cazuri de gripă, din care aproape 1.200 cu virusul AH1.

196 de români au murit, în acest sezon, după ce au fost infectați cu virus gripal.

În Prahova, de la începutul sezonului gripal, au fost confirmate 192 de cazuri de gripă, din care 32 de decese.

Potrivit cifelor furnizate de INSP, pînă la 14 aprilie au fost vaccinate antigripal 1.329.537 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

sursa: www.actualitateaprahoveana.ro 

Rețelele Facebook și WhatsApp au picat în România. La această oră nu funcționează variantele desktop pentru cele două rețele, iar pe telefoanele mobile se mișcă extrem de greu.

Deocamdată nu se cunosc motivele acestei defecțiuni tehnice.

UPDATE: Mai mulți utilizatori ai rețelelor de socializare anunță că acestea și-au revenit.

Consiliul Judeţean Prahova estimează pentru 2019 un buget de cheltuieli de peste 502 milioane de lei, echivalentul a 105 milioane de euro, “rotunjit” substanţial cu banii rămaşi necheltuiţi de anul trecut, încheiat de instituţie cu un excedent de aproximativ 123 de milioane de lei.


Proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului CJ Prahova pe 2019 a fost publicat pe pagina de internet a instituţiei publice şi urmează să fie discutat în şedinţa convocată vineri, la prânz. Conform documentului, autorităţile judeţene estimează că vor avea în acest an cheltuieli de 344 de milioane de lei la secţiunea de funcţionare, care acoperă, printre altele, salariile, utilităţile, prestaţiile sociale, bunurile şi serviciile, reabilitările şi transferurile către instituţiile subordonate, în timp ce pentru secţiunea de dezvoltare, dedicată proiectelor de modernizare, este prevăzută o sumă de 158 de milioane de lei. Aici regăsim alocări substanţiale către spitalele din subordine, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, şcolile speciale, Muzeul de Ştiinţele Naturii şi lucrările derulate prin Hidro Prahova. Cea mai mare sumă, de aproape 97 de milioane de lei, e trecută în dreptul secţiunii Transporturi, urmând să fie utilizată pentru acoperirea cofinanţării proprii la proiecte europene (aproape 22 de milioane) şi pentru cheltuieli de capital pentru modernizarea infrastructurii rutiere (circa 74,6 milioane).

Din excedentul rămas din 2018, autorităţile judeţene urmează să aloce 50 de milioane pentru secţiunea de dezvoltare din acest an. Diferenţa urmează să fie distribuită tot pentru cheltuieli de funcţionare, cele mai mari sume fiind propuse pentru refacerea infrastructurii în urma calamităţilor din 2018 (16,3 milioane de lei), funcţionarea centrelor sociale (aproximativ 16 milioane), cheltuieli de capital la Spitalul Judeţean (circa 9 milioane) şi cheltuielile de la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie (4,4 milioane).


În privinţa secţiunii de funcţionare, aproape 120 de milioane de lei merg către DGASPC Prahova, iar alte 80 sunt propuse la secţiunea Transporturi, de data aceasta pentru lucrări de reabilitare. Salariile pentru aparatul propriu al Consiliului Judeţean Prahova nu depăşesc 35 de milioane de lei, însă suma nu este neapărat relevantă, în condiţiile în care instituţia finanţează cheltuielile de personal şi pentru alte direcţii, centre sau instituţii subordonate.

Sursa: telegrama.ro 

Măsura este impusă de Parlamentul european, astfel că cei care produc, de exemplu, lapte de soia sau chiftele vegetale vor trebui să găsească alte nume pentru aceste produse.

LOTO, LOTO 6 DIN 49, REZULTATE LOTO 18 APRILIE 2019. La Loto 6/49, la categoria I, se inregistreaza un report in valoare de peste 18,4 milioane lei, anunţă www.loto.ro.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, consideră că Tudorel Toader a avut un rol important în demersul coaliţiei PSD-ALDE "pentru reformarea justiţiei, pentru a încerca să revenim la normalitate şi a încerca să asigurăm independenţa justiţiei". "Toader a făcut multe lucruri, hai să ne aducem aminte, niciun ministru în ultimii zece ani n-a avut curajul să-i clintească un fir de păr lui Codruţa Kovesi. Sau, cum a fost mai recent, cererea de revocare pentru stimabilul domn Augustin Lazăr", spune Tăriceanu.
Pagina 1 din 3743