Dacian Ciolos a fost surprins, luni seara, in incinta mall-ului Baneasa Shopping City in timp ce discuta la telefon si se plimba pe culoarele centrului comercial.

 

Potrivit surselor noastre, fostul premier era vizibil agitat si purta o convorbire tensionata cu persoana aflata la celalalt capat al firului.

Dupa o runda de shopping, Ciolos s-a intalnit cu un barbat, despre care sursele noastre sustin ca ar fi un "om de afaceri". Cei doi s-au retras intr-o zona mai izolata pentru a putea discuta in privat, departe de ochii si urechile curiosilor.

Nu stim ce anume pregateste Dacian Ciolos, sau daca intalnirea din aceasta seara are legatura cu ultimele discutii din PNL, cert este ca multi il considera pe fostul premier o "rotita" dintr-un sistem "ocult" care are ca plan distrugerea identitatii Romaniei prin favorizarea entitatilor straine din tara noastra.

 

Premierul Noii Zeelande, Bill English, a declarat luni că ţara sa trebuie să se bazeze pe muncitori imigranţi, deoarece mulţi localnici nu pot trece testul anti-drog la angajare, relatează DPA, conform agerpres.

 

English a făcut aceste comentarii răspunzând întrebărilor jurnaliştilor despre numărul tot mai mare de imigranţi din Noua Zeelandă.

În ultimele 12 luni până la data de 31 ianuarie, 71.300 de imigranţi au intrat în Noua Zeelandă, conform unui raport al Biroului de Statistică făcut public luni.

Într-o conferinţă de presă, English a fost întrebat care sunt motivele pentru care cei 140.000 de neozeelandezi şomeri nu au putut acoperi nevoile de muncitori calificaţi din această ţară cu 4,8 milioane de locuitori.

"Unul dintre obstacolele din prezent este pur şi simplu testul anti-drog", a spus premierul. "Conform regulilor privind siguranţa la locul de muncă, nu poţi avea angajaţi sub influenţa drogurilor, iar mulţi dintre tineri nu pot trece acest test", a adăugat el.

Un studiu apărut în 2012 în publicaţia medicală The Lancet arăta că printre australieni şi neozeelandezi se înregistrează cel mai mare procent de consumatori de cannabis şi metamfetamină din lume.

English a mai declarat în aceeaşi conferinţă de presă că nivelul record al imigraţiei nu este o problemă pentru Noua Zeelandă.

"Asta înseamnă să ai o economie în creştere, în care există încredere şi care merge într-o anumită direcţie, iar guvernul se concentrează pe sprijinirea acestei creşteri, nu pe subminarea ei", a afirmat el.

Pe de altă parte, principala formaţiune politică de opoziţie, Partidul Laburist, a spus că această creştere a numărului de imigranţi înrăutăţeşte criza locuinţelor, în special în Auckland, cel mai mare oraş, care găzduieşte o treime din populaţie, potrivit Xinhua.

Opoziţia acuză de asemenea că imigraţia tot mai numeroasă afectează bugetele pentru infrastructură şi serviciile sociale.

Programul ”Prima casă” 2017 va avea alocat, conform strategiei, un plafon total de garantare de 2,67 miliarde de lei, din care 2,5 miliarde de lei reprezintă plafonul nou alocat printr-o Hotărâre adoptată astăzi de Guvern, restul de 175,5 milioane lei reprezentând diferența rămasă nealocată sau neutilizată din anul 2016.

Normele metodologice de implementare a programului „Prima casă” au fost modificate în ședința de astăzi astfel încât să fie armonizate cu modificările aduse acestui program prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 97/2016.

Astfel, se introduce un nou set de definiţii ale locuinţelor care se pot achiziţiona/construi prin Program. Prin locuinţă nouă, în sensul Programului "Prima casă", se înţelege orice imobil care respectă cerinţele pentru a fi încadrat în categoria imobilelor cu destinaţia de locuinţă, recepţionat la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat. Locuinţele supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat, vor fi asimilate locuinţelor noi.

De asemenea, se reglementează ca termenul de 5 ani aplicabil în cazul locuinţelor noi şi/sau consolidate să fie calculat în funcţie de data efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor, având ca punct final data solicitării creditului garantat.

Totodată, în cuprinsul normelor metodologice se introduce sintagma „proporţional cu procentul de garantare” în cadrul referirilor la împărţirea proporţională a riscurilor şi pierderilor, respectiv la procentul egal de garantare, sintagmă care reflectă procentul diferenţiat în funcţie de categoria de locuinţă achiziţionată în cadrul Programului.

Pentru simplificarea proceselor şi evitarea birocratizării excesive a acestora, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM) preia sarcina emiterii acordurilor pentru radierea ipotecilor şi a interdicţiilor de înstrăinare şi grevare prevăzute de lege în cazul rambursării integrale anticipate sau la termen a finanţărilor garantate, precum şi în cazul respingerii cererilor de plată având impact strict asupra activităţii de monitorizare a garanţiilor emise în cadrul Programului ”Prima casă”.

De asemenea, FNGCIMM are obligația efectuării unei evaluări anuale în numele și contul statului, a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanțatorii participanți în Program pe baza criteriilor și procedurii aprobate prin ordin al ministrului Finanțelor Publice, cu scopul de a optimiza alocarea plafonului anului următor.

Potrivit OUG nr.97/2016 pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Prima casă", statul garantează în proporție de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achiziția de locuințe noi și/sau consolidate în cadrul programului guvernamental ”Prima casă”, în timp ce creditele pentru locuințele care nu se încadrează în aceste categorii sunt garantate de stat în proporție de maxim 40%. În ambele cazuri, procentul de garantare este raportat exclusiv la creditul care se doreste a fi contractat prin Programul Prima casă.

CCR a decis că DNA și-a depășit prerogativele legale când a anchetat emiterea celebrei OUG 13! Imediat după verdictul Curții, Victor Ponta a venit cu o propunere interesantă: un marș care să debuteze în Piața Victoriei, acolo unde se află guvernul condus de Sorin Grindeanu și locul protestelor împotriva OUG 13, și să se termine la Palatul Cotroceni, acolo unde Klaus Iohannis a avut parte, în ultimele 18 zile, de proteste.

”Cititi va rog cu atentie decizia de azi a CCR!!!

Dupa care cred ca ar trebui toti sa iesim in Piata Victoriei si sa mergem in mars pana la Palatul Cotroceni - sa cerem doar respectarea Decizie CCR si revenirea la un adevarat "Stat de Drept"!

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat că, marţi sau miercuri, va fi semnat contractul privind furnizarea vaccinului hexavalent.

Potrivit oficialului MS, vaccinul hexavalent ar urma să se găsească în farmacii de la finalul lunii martie.

"Din discuţiile pe care le-am avut cu producătorii, ştiţi foarte bine că eu am moştenit o procedură de vaccin care nu era corectă, pe care nu am primit control financiar preventiv, am demarat o procedură scurtă şi, dacă nu mă înşel, (...) mâine se semnează contractul. Este o procedură scurtă, am obţinut acelaşi preţ ca cel obţinut la licitaţie, cu toate că s-a vehiculat că voi cumpăra vaccin la un preţ mai ridicat. Eu am avut o discuţie cu persoanele responsabile din compania respectivă şi am obţinut acelaşi preţ. Contractul se va semna mâine sau poimâine şi el va veni, conform graficului, aşa cum am spus, în luna martie, aşa mi-au promis, asta poate să fie sfârşitul lunii martie", a precizat Florian Bodog, luni, într-o conferinţă de presă la finalul şedinţei de Guvern.

Excursie la Miami şi Las Vegas, pe banii unei comune cu 7.000 de locuitori. E proiectul pe care l-au aprobat, la iniţiativa primarului, consilierii unei localităţi din judeţul Prahova. Vizita durează zece zile şi costă 45.000 de lei, bani alocaţi integral din bugetul local.

Pe 8 februarie, la Primăria din Brebu a sosit o invitaţie în Statele Unite, din partea Societăţii pentru Administraţie Publică, un ONG din Braşov. Ziua următoare, deplasarea era aprobată printr-un proiect de hotărâre al Consiliului Local. Opt zile mai târziu, banii pentru vizita în SUA erau alocaţi din bugetul primăriei – 45.000 de lei, pentru zece zile.

„Potrivit Hotărârii de Consiliu Local, tema proiectului este Actul administrativ în Statele Unite ale Americii, importanţa parteneriatului cu actori publici şi privaţi. Parteneriatul cu cetăţenii. În acest scop, primarul, un funcţionar al instituţiei şi doi consilieri locali vor vizita Orlando, Miami, Florida şi Las Vegas”, relatează Claudiu Loghin, reporter Digi24.

„Mi-aş dori să-i duc pe tovarăşii mei să vadă şi Las Vegas-ul. Care este problema? Niciodată nu este bine numai să stai, să mănânci, să bei şi să cleveteşti. Este bine totuşi să ai şi această hrană spirituală. Hrana spirituală ce-nseamnă? Excursia, înseamnă schimbul de experienţă”, spune Adrian Ungureanu, primarul din Brebu.

Oamenii în comună nu par totuşi convinşi de explicaţiile primarului.

„Ar fi trebui să-i aloce pentru oamenii săraci, pentru cei care sunt nevoiaşi, nu să se plimbe ei”, spune un localnic.

„Nu e bine, că avem nevoie de alte lucruri”, spune o localnică.

Edilul şi cei trei subalterni vor decola spre Statele Unite pe 28 mai. Primarul promite că, la întoarcere, va prezenta Consiliului local şi locuitorilor un raport privind vizita.

Reprezentanţii ONG-ului care a trimis invitaţia pe adresa primăriei Brebu nu au putut fi contactaţi.

Sursa: www.digi24.ro

Moda trimisului de fotografii XXX de catre domnisoare tuturor celor care le solicita acest lucru continua!

 

Astazi, o avem protagonista pe R., o eleva a liceului Sf. Apostol Andrei, care si-a delectat partenerul de chat cu cateva fotografii demne de preselectiile pentru filmele porno.

Cu toate ca invata destul de bine, R. nu se rezuma doar la activitati scolare, ci imbina utilul cu placutul. Tanara poarta conversatii deochate pe chat, se fotografiaza dezbracata si, potrivit sursei noastre, "ii place viata".

Noi, cei de la rubrica Gossip, dorim sa tragem un semnal de alarma cu privire la pericolele la care se expun aceste domnisoare trimitand fotografii indecente necunoscutilor, mesajul nostru fiind adresat tuturor acestor fete naive: Nu va mai dezbracati pentru orice baiat care va cere fotografii pe internet! Intr-o zi s-ar putea sa regretati!

Un accident de circulatie s-a produs in urma cu putin timp pe strada Gheorghe Doja din Ploiesti.

 

Potrivit primelor informatii oferite de IJP Prahova, se pare ca un pieton a fost acrosat de un autoturism.

La fata locului s-au deplasat echipaje ale Politiei si Ambulantei. In cauza, se fac cercetari pentru a se stabili imprejurarile in care s-a produs accidentul si cine se face vinovat.

UPDATE: Victima este o persoana in varsta si a fost transportata la spital.

Vom reveni

Trebuie să înțelegem că ACȚIUNILE POLITICE DE STRADĂ ALE DIVIZIILOR NEOBOLȘEVICE VOR DEVENI UN LUCRU OBIȘNUIT ÎN ROMÂNIA.

Ce dovezi mai vreți? Iată dovezile descrise chiar de progresiști, dovezi care arată legăturile LOCALE și INTERNAȚIONALE ale Mișcării Soroșișto-Progresiste #Rezist, parte a rețelei progresiste mondiale.

"În urmă cu o săptămână, mii de protestatari anti-Trump din SUA scriau „RESIST”, cu trupurile lor, pe o plajă din San Francisco pentru a-și manifesta dezacordul față de măsurile anunțate de noul președinte american. La București, americanul Anthony Shields poartă o insignă pe care scrie „#rezist”, deviza protestelor anticorupție din România" - Așa cum vedeți progresiștii se dau singuri de gol și ne arată cât de extinsă e REȚEAUA PROGRESISTĂ INTERNAȚIONALISTĂ.

Michael Tierney, este director executiv al organizației "Step by Step" din Charleston Virgina.

"Step by Step" înseamnă în română "Pas cu pas". Vă sună cunoscut, nu? Totul la noi, de la ce mestecă Iohannis pe gură, trecând pe la "United...ForX" și până la tagul #rezist, este de import în ceea ce privește Progresismul Internaționalist.

Iată ce ne spune celălalt agitatorul instigator progresist Mike Griffin:

"Ca activist, a studiat și testat forța protestelor de stradă. A ajuns astfel la concluzia că mobilizarea nu este suficientă, de una singură, pentru a produce schimbări pe termen lung. „Ce nu vrei să faci este să te oprești acolo. Să mobilizezi și să organizezi, aceștia sunt cei doi pași care aduc schimbarea. Ce am face noi în SUA ar fi să le dăm oamenilor un clipboard, pe care să își treacă datele de contact, să le spunem să dea Like unei pagini de Facebook. Să protestezi este un pas în obținerea schimbării, dar ca schimbarea să dureze pe termen lung trebuie să determini o parte din acei oameni să facă muncă aceea de anduranță, de zi cu zi, de organizare, de mobilizare, să vorbească cu prietenii, cu familia, cu părinții, să se asigure că aceștia devin mai implicați”, susține Mike Griffin.

Ce dovezi mai vreți?

Foto Republica.ro: Iată-i pe cei trei #rezistenți progresiști internaționaliști din SUA , Anthony Shields, Michael Tierney și Mike Griffin veniți în România să-i instruiască pe #rezistemții progresiști de aici

Foto Republica.ro: Neobolșevicii Progresiști #Resistă în America, #Rezistă în România rezistă peste tot în lume chiar dacă NIMENI nu mai votează cu ei


Iată articolul din Republica.ro (ziarul lui CTP, aplaudacul lui Iliescu la Mineriada din 13-15 iunie) - De la „Resist” la „#rezist”. Trei activiști pentru drepturi civile din SUA au venit în România. Cum se organizează Rezistența pentru ca schimbarea să fie una de durată

În urmă cu o săptămână, mii de protestatari anti-Trump din SUA scriau „RESIST”, cu trupurile lor, pe o plajă din San Francisco pentru a-și manifesta dezacordul față de măsurile anunțate de noul președinte american. La București, americanul Anthony Shields poartă o insignă pe care scrie „#rezist”, deviza protestelor anticorupție din România.

Împreună cu Mike Griffin reprezintă organizația Neighbourhoods Organizing for Change din Minneapolis, SUA, Anthony Shields și a venit la București pentru a lua parte la o discuție despre participare civică, inițiative și minorități cu reprezentanții câtorva ONG-uri din România. Unul dintre aceștia i-a dăruit mica insignă galbenă. „Resist” și „#rezist” reprezintă simbolul aceluiași tip de protest nonviolent prin care grupuri de oameni aflate la mare distanță, fizică și culturală, unul de celălalt luptă pentru drepturi, libertăți, valori pe care le consideră fundamentale.

Este un astfel de protest suficient pentru a apăra aceste valori sau pentru a provoca schimbări pe termen lung în societate? Am vorbit cu cei doi activiști, care militează pentru drepturile persoanelor venite din comunități dezavantajate și comunități de culoare, dar și cu Michael Tierney, directorul executiv al unei organizații din Virginia, Step by Step, care le oferă ajutor copiilor din medii defavorizate până ce aceștia reușesc să devină adulți independenți, despre felul în care văd ei protestele astăzi. Aceștia au fost prezenți în România în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada SUA și Centrului pentru Resurse și Participare Civică, CERE.

Să mobilizezi și să organizezi

„Am trecut pe lângă Guvern și am văzut vreo 2.000 de oameni care protestau. E întotdeauna un lucru bun să vezi cum oamenii își apără drepturile”, spune Anthony Shields despre prima sa zi în București. În seara de 5 februarie, în Piața Victoriei au fost însă 300.000 de oameni. Mike Griffin, colegul său, a aflat despre acest lucru din presa din SUA. „Protestul din România reprezintă cu siguranță o sursă de inspirație. Cred că este un efort mobilizator extraordinar, care a devenit o știre la nivel mondial și care atrage atenția asupra unei crize care are loc aici, în România. 300.000 de oameni pe stradă te ajută să transformi o problemă într-un subiect de discuție la nivel mondial”, crede acesta.

Ca activist, a studiat și testat forța protestelor de stradă. A ajuns astfel la concluzia că mobilizarea nu este suficientă, de una singură, pentru a produce schimbări pe termen lung. „Ce nu vrei să faci este să te oprești acolo. Să mobilizezi și să organizezi, aceștia sunt cei doi pași care aduc schimbarea. Ce am face noi în SUA ar fi să le dăm oamenilor un clipboard, pe care să își treacă datele de contact, să le spunem să dea Like unei pagini de Facebook. Să protestezi este un pas în obținerea schimbării, dar ca schimbarea să dureze pe termen lung trebuie să determini o parte din acei oameni să facă muncă aceea de anduranță, de zi cu zi, de organizare, de mobilizare, să vorbească cu prietenii, cu familia, cu părinții, să se asigure că aceștia devin mai implicați”, susține Mike Griffin.

Este felul în care drepturile au fost obținute cu mult înainte ca Facebook să existe, spune Michael Tierney, director executiv al organizației "Step by Step" ("Pas cu pas" - vă sună cunoscut, nu? Totul la noi este de import în ceea ce privește Progresismul Internaționalist) din Charleston Virgina. „Este același tip de organizare folosit în mișcarea aboliționistă. Este același tip de organizare pe care oamenii îl foloseau în anii 1890, când eu nu eram prin preajmă”, glumește. Asta pentru că este un veteran al luptei pentru drepturile civile: face acest lucru de nu mai puțin de 40 de ani și a văzut că succesul pentru o cauză este o combinație între a stabili, la nivel de grup, care sunt prioritățile și a le pune în practică.

„Când se ajunge la un moment de criză, oamenii sunt dispuși să facă sacrificii”

„Cred că acum sunt căi puternice de a mobiliza oamenii rapid prin social media. Este o unealtă bună, dar nu se va întâmpla nimic pe termen lung, dacă oamenii nu vorbesc unii cu ceilalți față în față. Schimbările au loc când oamenii se întâlnesc față în față. Pentru mine pasul următor ar fi să obții aceste informațiile de contact și să spui: Am arătat că avem forță și că decidenții că ne-au ascultat în această chestiune importantă. În ce altă privință vrem să ne mai asculte?”, spune el.

Numerele sunt întotdeauna importante adaugă el, dar mai important este ce se află în spatele numerelor: „300.000 de oameni care se strâng la un loc sunt, cu siguranță, mai puternici decât 300.000 de emailuri”. Acesta a venit la București pentru a discuta cu ONG-urile din România

Anthony Shields și Mike Griffin au fost implicați, la sfârșitul anului 2015, în organizarea unui amplu protest în Minneapolis, după ce ce un tânăr afro-american în vârstă de 24 de ani, pe nume Jamar Clark, a fost împușcat de polițiști. Timp de 18 zile, manifestanții au campat în fața secției de Poliție numărul 4 și au scandat împotriva brutalității Poliției. Oamenii au mâncat și au dormit acolo, iar organizatorii au proiectat filme despre lupta afro-americanilor pentru drepturi civile pe zidurile secției de Poliție, povestește Mike Griffin. „Mulți dintre ei au simțit că s-a ajuns la un moment de criză. Iar atunci când se ajunge la un moment de criză, oamenii sunt dispuși să facă sacrificii. Ce m-a impresionat atunci a fost numărul mare al aliaților albi care au ieșit în față. Aceștia aduceau lemne să ne încălzim, aduceau cantități mari de mâncare, haine, geci și corturi”, spune acesta.

În SUA, oamenii protestează zilele acestea față de măsurile luate de Donald Trump, între care și aceea de a interzice musulmanilor din șapte state accesul în SUA, decret blocat în cele din urmă de un judecător federal. „Fiica mea m-a întrebat înainte de alegeri ce o să facem dacă Trump va deveni președinte. I-am spus că, indiferent ce se întâmplă, este important pentru oameni să învețe tehnici de nesupunere civică. Trebuie să arătăm că nu putem accepta această eroziune a drepturilor, fie că este vorba despre femei, imigranți, refugiați, LGBT, afro-americani”, crede Michael Tierney. Spune că bătăliile pentru drepturi au fost purtate în toate timpurile, nu doar în administrața Obama. „Noi am avut în ultimii cinci ani proteste nu din cauza lui Trump, ci din cauza nedreptăților și a faptului că oamenii erau deportați în stânga și în dreapta, inclusiv sub administrația Obama. Nu e vorba despre faptul că aceste bătălii sunt noi. Ce este nou este discursul potrivit căruia astfel de încălcări ale drepturilor sunt normale pentru o societate”, precizează directorul executiv al Steb by Step.

Mike Griffin vorbește despre persecuțiile la care au fost supuși, de-a lungul istoriei, americanii de culoare și crede că Donald Trump nu este decât o altă manifestare a aceluiași fenomen. „Cred că noua mișcare de rezistență ar trebui condusă de oamenii de culoare. Negrii au supraviețuit și rezistat, cu succes, aș zice, în ultimii 300 de ani persecuțiilor. În noua mișcare Resist din SUA este un loc unic pentru manifestarea leadershipului de culoare. Am dovedit că putem rezista”, afirmă el.

Atât el, cât și Michael Tierney sunt de părere că multe dintre drepturile obținute în timp nu le vor putea fi luate oamenilor, nu fără o împotrivire masivă din partea întregii societăți, inclusiv a celorlalte puteri în stat. „Nu văd cum va exista o întoarcere înapoi în ceea ce privește căsătoriile dintre persoanele de același sex. Cred că există destul de mulți oameni care își dau seama că fiicele, fiii, surorile lor vor suferi dacă aceste lucruri vor fi întoarse din drum. Nu cred că vor putea fi făcuți pași înapoi nici în privința sănătății. Cred că e mai puțin acceptabil acum ca oamenii să trebuiască să apeleze la persoane care să strângă bani în stațiile de bezină pentru a putea plăti copilului lor tratamentul pentru cancer. Cred că va exista tendința de a întoarce aceste lucruri din drum, dar oamenii vor opune rezistență”, spune Tierney.

Există însă o zonă în care lucrurile se degradează pe zi ce trece, fără ca prea mulți să fie conștienți de pericolele acestui fapt. „Cred că am pierdut însă teren în ceea ce privește lucrurile considerate acceptabile în discursul public și în social media. Cei care beneficiază de privilegii sunt încă într-o fază de negare în ceea ce privește impactul negativ pe care acest lucru îl are în viețile oamenilor. Liderii spun lucruri pe care, cu câțiva ani în urmă, le era mai dificil să le spună în adunările publice”, arată el.

Foto Republica.ro: Iată-i pe cei trei #rezistenți progresiști internaționaliști din SUA, Anthony Shields, Michael Tierney și Mike Griffin, veniți în România să-i instruiască pe #rezistemții progresiști de aici

Foto Republica.ro: Neobolșevicii Progresiști #Resistă în America, #Rezistă în România rezistă peste tot în lume chiar dacă NIMENI nu mai votează cu ei

Bine, bine, veți spune, dar ce a făcut Hoyt ăsta de trebuie Donald Trump să-l dea rapid afară de la Departamentul de Stat?

1. În primul rând pentru că acest Hoyt a chemat la Ambasada Americană pentru o conferință de presă doar jurnalişti de la ziare progresiste şi pro-Soroşişte şi a ignorat complet restul massmedia din România (cu excepția TVR care e plină şi ea de progresişti şi de progresiste). Aşa ceva nu se face nici măcar în Papua-Noua Guine. Asta ca să nu mai vorbim, că ziarele invitate sunt ziare care l-au înjurat la greu pe Donald Trump şi o pupau în fund, tot la greu, pe Hillary Clinton, înainte de alegeri. Asta era pe vremea când Trump era înjurat de o planetă întreagă, adică pe vremea când Trump se războia cu Lyin' Ted şi cu Low Energy Jebb. Pe atunci, pentru cine nu ştie, exista un singur ziar în România care vă arăta cât de valoroase sunt ideile lui Trump şi cum îl mai înjură la greu întreaga rețea progresistă mondială. Acel ziar era Fluierul.ro. E clar că Trump nu a apucat încă să facă curățenie prin Departamentul de Stat, altfel nu se explică cum de a fost trimis acest Hoyt care să invite în exclusivitate cele mai isterice ziare progresisto-Soroşişte (Hotnews, Adevărul, Republica, etc.), într-o evidentă bătaie de joc față de întreaga opinie publică românească care e conservatoare în proporție de 70%. Cum am spus așa ceva nu se întâmplă nici măcar în Papua Noua Guinee.

2. În al doilea rând pentru că acest Hoyt, a mințit cu nerușinare atunci când a spus că nu a văzut picior de Soroşişt şi de ONG-ist pe la Marele Miting Soroşisto-Progresist şi că nici vorbă ca ONG-urile lui Soros să fi instigat lumea să iasă la miting. Păi Florin Bădiță de la #coruptiaucide a recunoscut el însuşi că a fost instruit de Fundația lui Soros iar cei cu instigarea şi cu scosul oamenilor în stradă de la de-click.ro spun chiar pe pagina lor că site-ul a fost făcut cu bani primiți de la fdsc.ro, acolo unde Soros a vărsat milioane. Şi astea sunt doar două exemple. Dacă mai adăugăm şi pe istericii soroşisti de pe la GDS (un ONG veșnic finanțat de Soros), isterici de tipul lui Şora şi Liicheanu care se dădeau exemplu la alți spunând cât de demn vor protesta ei..avem deja trei instigatori la scosul oamenilor în stradă. Cu şeful USR, Nicuşor şi cu alți USR-işti finanți de Soros care au chemat şi ei isteric lumea în stradă, avem deja 4 exemple. Şi ăştia sunt doar vârful iceberg-ului Soroşist din Piață. Până şi la ONG-ul "băiatului cu laserele" au ajuns bani tot de la fdsc.ro printr-un alt ONG intermediar. (De ce vă mirați? şi "băiatul cu laserele", are un ONG "ca tot omu'"). Banii nu i-au venit în trecut, pentru laserele de azi, ci pentru ca "băiatul cu lasere", să ia un salar la ONG-ul său, pentru a-i ajuta pe săraci. Laserele le-a pus gratuit şi fără nici o legătură cu ONG-ul lui. Asta ca să înțelegeți cum stă treaba.

Iată minciunile d-lui Hoyt

Hoyt: "În ce priveşte implicarea lui George Soros, din nou, nu am văzut vreo dovadă, vreun fapt care să susţină că vreun ONG, inclusiv Fundaţia Soros sau Fundaţia pentru o Societate Deschisă se află în spatele acestor proteste sau al vreuneia dintre demonstraţiile din România sau din Europa. În multe alte ţări unde există proteste, unde există activităţi ale societăţii civile care se opun guvernului, vedem aceleaşi acuzaţii, că domnul Soros sau Guvernul SUA, ori Uniunea Europeană se află în spatele acestora
Cred că guvernele vor începe să înţeleagă că cetăţenii nu au nevoie de o astfel de încurajare, sau de un vreun de sprijin financiar pentru a-şi apăra drepturile, că cetăţenii înşişi îşi doresc puternic stat de drept, un viitor mai bun, locuri de muncă şi un nivel de trai mai ridicat şi nimeni nu trebuie să-i mituiască pentru ca ei să ia atitudine cu privire la aceste lucruri. ".

3. Deci tu să-l reprezinți pe Donald Trump şi să ştii că toată presa conservatoare pro-Trump din SUA arată cu DOVEZI că organizatorii mitingurile anti-Trump din SUA sunt din organizațiile finanțate de SOROS şi să spui că "Cred că guvernele vor începe să înţeleagă (că totul e spontan)", adică inclusiv Guvernul Trump pe care cică îl reprezinți: E DE NOAPTEA MINȚII

Apoi să vii în România şi să scoți gargara şi minciuna că habar n-ai cine e în spatele acestor mitinguri deşi informațiile date de noi mai sus SUNT PUBLICE şi deşi bănuim că CIA-ul şi FBI-ul sunt servicii de top care au toate informațiile despre cine anume scoate lumea în stradă la mitinguri în România ca şi în SUA, înseamnă să fii un mare ipocrit şi un mare mincinos

Reamintim cititorilor noștri că NU există Mitinguri Spontane. Mitinguri "spontane" înseamnă mitinguri cu organizatori ascunşi

4. Apoi individul a avut tupeul să spună că Guvernul Grindeanu şi Guvernul Trump sunt niște Guverne de Agarici. Că guvernul Grindeanu-Dragnea e un guvern de şoareci speriați nu încape nici o îndoială. Dar să spui că Guvernul Trump e un guvern de agarici când de fapt nu e şi mai ales când tu însuți faci parte din el e din nou de Noaptea Minții.(Trump n-are frica nimănui şi dă zilnic decrete conservatoare, că a venit acolo să facă treabă nu ca agaricii psd-ei de la noi care fac pe ei de trei ori pe zi de frică ( deşi unele decrete pe care le dă Trump, i le anulează şi lui justiția progresistă, dar asta nu înseamnă că se dă bătut: tocmai a anunțat că mai dă unul aproape la fel).

Cităm ca să nu fie dubii.

Hoyt: "Este un guvern nou, aşa cum este şi guvernul american. Cred că ambele guverne trec printr-un proces de descoperire a paşilor iniţiali"


Hoyt Yee, Departamentul de Stat SUA: Am transmis guvernului român opiniile noastre cu privire la ce ar trebui să se întâmple

Hoyt Yee, asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA responsabil pentru afaceri europene, se află în România pentru o serie de întâlniri cu oficialităţi române. Yee a răspuns câtorva întrebări puse de un grup selectat de jurnalişti (Hotnews, Adevărul, Republica, TVR), în care a subliniat că statul de drept este important pentru parteneriatul strategic româno-american. Varianta prezentată de site-urile de ştiri invitate la întâlnirea cu Hoyt Yee reprezintă traducerea discuţiei oferită de Ambasada SUA.

Ştiţi deja că principalele evenimente din România au fost protestele cauzate de o acţiune a guvernului, din seara de 31 ianuarie, când au încercat să schimbe legislaţia penală peste noapte. A existat o scrisoare deschisă semnată de şase ambasadori străini, inclusiv ambasadorul SUA, care spunea: „acţiunea guvernului nu poate decât să submineze reputaţia României în rândul comunităţii internaţionale and riscă să afecteze parteneriatele bazate pe valori comune”. Aţi putea detalia puţin aceste afirmaţii? Ce s-ar putea întâmpla concret dacă Guvernul României ar încerca din nou să slăbească legislaţia privind sistemul judiciar? La ce se referă mai exact cuvintele „riscă să afecteze parteneriatele”?

Hoyt Yee: Vă mulţumesc pentru întrebare. Permiteţi-mi să încep subliniind că SUA şi România au un parteneriat foarte puternic şi strategic şi ne aşteptăm ca el să continue şi să se consolideze. Acesta este obiectivul nostru. De asemenea, desigur, România şi Statele Unite ale Americii sunt membri NATO, suntem parteneri NATO, suntem prieteni şi vom colabora în orice mod posibil pentru a consolida cooperarea noastră. Incidentul menţionat a fost îndeaproape urmărit de Washington şi de alte capitale europene, pentru că noi credem - şi înţelegem că şi românii cred acest lucru – că în orice democraţie, statul de drept este important. Este important în primul rând pentru acea ţară, este important pentru democraţie; pentru ca o ţară să fie puternică, să reziste, să poată răspunde nevoilor şi dorinţelor cetăţenilor săi, ea trebuie să fie guvernată de statul de drept. Probabil aţi văzut săptămâna trecută la Bruxelles şi la Munchen declaraţiile unora dintre liderii americani – vicepreşedintele Mike Pence, secretarul de stat Rex Tillerson - că noi credem că relaţia dintre Europa şi Statele Unite se bazează pe valorile comune ale democraţiei, libertăţii şi statului de drept. Cu alte cuvinte, obiectivele noastre comune de a promova pacea şi prosperitatea în regiunea transatlantică nu au fost alese la întâmplare, ci se bazează pe o moştenire comună, pe o experienţă comună şi, chiar mai important, pe nişte valori comune. Iar aceste valori sunt importante ca fundament al cooperării noastre. Aşadar, în cazul oricărei ţări, fie că este vorba despre România sau orice altă ţară cu care avem o relaţie strânsă, în special în cazul partenerilor NATO, suntem atenţi la situaţia statului de drept, ca şi la situaţia economică sau situaţia politică a tuturor statelor partenere şi prietene. Acestea sunt importante pentru securitatea şi stabilitatea acelor ţări, dar şi pentru NATO – dacă vorbim despre o ţară membră NATO - sunt importante pentru SUA. Aşadar, cred că mesajul nostru în acele declaraţii, atât în declaraţia comună a celor şase ambasade, cât şi în cea publicată de Washington în aceeaşi perioadă, accentul se pune pe ataşamentul nostru puternic faţă de statul de drept, pe credinţa că e important pentru relaţie ca toate ţările implicate să demonstreze loialitate faţă de acele valori. Ca în cazul oricărei organizaţii, instituţii, structuri, trebuie să existe un fundament, iar pentru noi acea fundaţie este reprezentată de acele valori. Dacă angajamentul faţă de aceste valori este puternic, dacă acţiunile instituţiilor susţin, consolidează aceste valori, atunci structura organizaţiei va fi puternică. Dacă fundaţia este slăbită, dacă angajamentul faţă de aceste valori este slab, acest lucru afectează inevitabil şi restul structurii. Aşadar, obiectivul nostru să ajutăm la consolidarea statului de drept, la consolidarea angajamentului faţă de acele valori, faţă de toate promisiunile asumate. I-aţi auzit pe liderii noştri vorbind la Munchen şi la Bruxelles despre nevoia ca toţi aliaţii NATO să aloce 2% din PIB pentru apărare. Acesta este un alt exemplu de situaţie în care dorim să-i vedem pe aliaţi îndeplinindu-şi obligaţiile. Îndeplinirea obligaţiilor presupune şi angajament faţă de statul de drept.

S-a menţionat deja protestele din ultimele săptămâni. Am văzut mişcări civice fără precedent în sprijinul statului de drept. Presa internaţională a relatat despre proteste. Mă întrebam care este părerea dumneavoastră cu privire la proteste. Au fost ele o surpriză şi ce credeţi că ar trebui să înveţe politicienii din ele?

Hoyt Yee: Nu am fost surprinşi că românii şi-au demonstrat în număr mare sprijinul faţă de statul de drept şi împotrivirea faţă de orice orice eforturi percepute ca slăbind statul de drept. Nu a fost surprinzător pentru noi, ci a fost o sursă de inspiraţie, de admiraţie, la Washington şi, sunt sigur, în multe capitale, văzând democraţia în acţiune, văzând oamenii susţinând ideile în care cred şi trimiţând mesaje reprezentanţilor aleşi de ei. Cred că a fost foarte important şi am apreciat faptul că la scurt timp după proteste, prim-ministrul s-a distanţat de iniţiativă, de schimbările la Codul Penal care au fost cauza protestelor. Acest lucru a demonstrat că a reacţionat la motivele protestelor oamenilor. Acest lucru ne oferă încredere că democraţia este puternică în România. Totodată, cred că este o situaţie pe care vrem să continuăm să o urmărim, aşa cum am văzut şi astăzi că există în continuare protestatari în faţa clădirii Guvernului. Cred că acest lucru are o semnificaţie importantă şi reaminteşte în acelaşi timp că suntem şi trebuie să fim cu toţii interesaţi de următorii paşi. Suntem încrezători că guvernul va lua măsurile adecvate pentru a-i asigura din nou pe cetăţeni de angajamentul său faţă de statul de drept şi pentru a-şi asigura aliaţii, inclusiv pe Statele Unite, că îşi păstrează angajamentul faţă de această valoare foarte importantă pe care se bazează Parteneriatul Strategic şi NATO.

Presupun că ştiţi că mulţi români nu mai au încredere în guvern pentru că a încercat să adopte OUG 13. Am o întrebare simplă: aveţi încredere în acest guvern ca partener de nădejde?

Hoyt Yee: Este un guvern nou, aşa cum este şi guvernul american. Cred că ambele guverne trec printr-un proces de descoperire a paşilor iniţiali şi de revizuire de politici, de lansare de noi iniţiative, aşadar ambele guverne încep să se cunoasă reciproc. Acesta este unul dintre motivele vizitei mele în România: să aflu mai multe despre direcţia în care se îndreaptă guvernul, inclusiv în ce priveşte statul de drept, dar şi mai amplu, în ce priveşte securitatea, economia, securitatea energetică. Toate aceste subiecte vor fi analizate foarte atent prin dialog, prin comunicarea diplomatică obişnuită, înainte să ajungem la concluzii definitive. Ceea ce este important cred, este să avem acest dialog între toatele statele aliate NATO. Avem linii de comunicare deschise aici, îl avem pe ambasadorul nostru în România, Hans Klemm, care a fost foarte activ în ultimele săptămâni explicând guvernului român îngrijorările noastre, opiniile noastre cu privire la ce ar trebui să se întâmple. Avem încredere că guvernul a ascultat, a auzit care sunt îngrijorările noastre şi acesta este lucrul important în această etapă: să putem să ne prezentăm punctele de vedere, să ne ascultăm, să ne respectăm opiniile şi, în cele din urmă, să ajungem la concluzii. Aş spune că avem încredere că guvernul ne ascultă, că înţelege care este miza şi înţelege nevoia de a-şi asigura partenerii şi aliaţii că îşi păstrează angajamentul faţă de acele valori pe care am întemeiat şi pe care dorim să continuăm să dezvoltăm cel mai puternic parteneriat cu putinţă.

Prevederile Ordonanţei 13 nu mai sunt o problemă a guvernului pentru că a abrogat ordonanţa de urgenţă, dar avem motive să credem că mulţi parlamentari doresc să reintroducă prevederile acesteia. Aşadar, acum avem această problemă: ce facem dacă Parlamentul va face acest lucru? Pentru că noţiunea de domnie a legii include şi legi slabe, nu doar legi puternice. Ce părere aveţi despre această potenţială evoluţie viitoare a situaţiei?

Hoyt Yee: Aţi menţionat o întrebare foarte bună. Evident, SUA respectă dreptul suveran al României şi al liderilor săi aleşi să propună şi să adopte legi, să adopte politici, să ia decizii, iar opiniile mele sunt exprimate în numele unei ţări care este un prieten şi aliat apropiat al României. Cu siguranţă credem că este important ca orice prieten sau aliat al României să ne prezentăm punctele de vedere, să explicăm atunci când avem îngrijorări, aşa cum am făcut şi vom continua să facem acest lucru. Aşa cum spuneam mai devreme, cu siguranţă sperăm că guvernul va lua măsuri în primul rând pentru a consolida, nu a slăbi, statul de drept. Vor fi cred mai multe opţiuni, mai multe posibilităţi şi nu vreau să speculez cu privire la care este cea mai bună, care este cea corectă. Acest lucru va fi decis de guvern, de Parlament, şi de fapt, de români. Ce pot spune este că noua noastră administraţie de la Washington, administraţia preşedintelui Trump, prin secretarul de stat, prin vicepreşedinte, a subliniat foarte clar că statul de drept este o valoare importantă pentru noi, iar responsabilizarea (accountability – n.r.) este un principiu important în relaţiile cu alte ţări, că îi vom ţine răspunzători pe aliaţi şi parteneri, în ceea ce priveşte obligaţiile în cadrul NATO, de a-şi respecta angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărarare, aşa cum am auzit de mai multe săptămâni bune. De asemenea, îi vom ţine răspunzători, cu alte cuvinte ne vom aştepta ca ei să-şi demonstreze angajamentul faţă de statul de drept, democraţie şi libertate. Aşadar vom continua să urmărim cu atenţie situaţia, ne vom exprima îngrijorările dacă ele vor exista. Ne aşteptăm, sperăm şi avem încredere că guvernul va lua măsuri de asigurare a cetăţenilor şi a aliaţilor.

Cu cine v-aţi întîlnit? Cu prim-ministrul Sorin Grindeanu, cu domnul Liviu Dragnea?

Hoyt Yee: Din păcate nu am avut aceaastă ocazie. M-am întâlnit însă cu un reprezentant al preşedinţiei, cu un consilier prezidenţial, cu un reprezentant al MAE, cu un procuror al DNA, cu dumneavoastră. Mâine mă voi întâlni cu primarul oraşului Constanţa şi voi discuta cu studenţi de la Universitatea Ovidius din Constanţa.

Aveţi vreo informaţie că Rusia este implicată în recenta decizie a Guvernului României, sau în propaganda, că şi-au intensificat activitatea în România?

Hoyt Yee: Nu am vreo dovadă că Rusia a avut vreun rol în deciziile guvernului. În ce priveşte implicarea Rusiei în presă, cred că sunteţi mai bine informaţi decât mine în privinţa activităţilor mediatice ale Rusiei. La Washington suntem însă îngrijoraţi de ceea ce numim „influenţa malignă a Rusiei”; de răspândirea de informaţii false, de zvonuri, prin publicaţii şi canale susţinute de Rusia sau care simpatizează cu Rusia sau de către anumiţi politicieni ruşi nu doar în această parte a Europei, ci într-o zonă mai amplă, chiar şi în ţara mea. De aceea credem că este foarte important să sprijinim o presă independentă, liberă şi profesionistă, libertatea de exprimare; să sprijinim de asemenea societatea civilă, nu o societatea civilă cu o orientare sau alta, sau de un anumit tip, ci una vibrantă, activă, care poate acţiona liber, fără teamă de represalii. Credem că este de asemenea foarte important ca statele să aibă în general instituţii judiciare, executive şi legislative puternice. Ţările cu instituţii slabe tind să fie mai puţin capabile să reziste influenţei maligne a Rusiei sau a oricărei alte forţe externe. Acesta este un alt motiv pentru care credem că este important ca statul de drept să fie puternic. În ţările cu un stat de drept puternic, cu o presă independentă puternică, cu instituţii puternice, propaganda rusă, influenţa malignă rusă are mai puţin succes. Şi din punct de vedere al creşterii economice în vremuri dificile pentru Europa, în acele ţări care au stat de drept, care au un sistem judiciar şi legislativ funcţional, există în general un mediu de afaceri mai bun. Companiile, fie ele americane sau europene, preferă să meargă în ţări cu un stat de drept puternic. Este un alt motiv pentru care sperăm foarte mult că statul de drept va rămâne puternic în România.

Aţi spus că ambele guverne fac paşi să se cunoască după alegerile din SUA şi România. Care aţi spune că este principalul motiv de îngrijorare în ce priveşte Parteneriatul Strategic acum, după alegeri, în această nouă situaţie, dacă există vreunul.

Hoyt Yee: Cred că principala noastră dorinţă legată de relaţia SUA-România este ca aceasta să devină mai puternică, iar parteneriatul şi cooperarea noastră să se extindă şi să se aprofundeze în multele domenii de cooperare actuale, în special domeniul securităţii, în care avem cea mai strânsă cooperare, în care trupele noastre stau umăr la umăr în Afganistan. Aşa cum ştiţi, trupe americane au sosit recent în România pentru a demonstra capacităţile de descurajare din această parte a Europei. Din multe puncte de vedere, parteneriatul în domeniul securităţii este puternic. Ne dorim ca el să se consolideze, nu vrem ca el să devină mai slab. La fel în domeniul comercial şi al investiţiilor, credem că există potenţial de dezvoltare a relaţiei, aşadar preocuparea noastră este ca această componentă să se consolideze, nu să devină mai slabă. În ce priveşte statul de drept, ne dorim să vedem o consolidare a acestuia, nu o slăbire a sa, şi ne dorim ca statul de drept să continue să reprezinte una dintre bazele relaţiei noastre şi ale Parteneriatului nostru Strategic.

Există multe companii americane în România. Se simt ele ameninţate de recentele mesaje ostile ale guvernului? Care sunt riscurile unor astfel de mesaje? De asemenea, ce aţi spune celor care cred că George Soros se află în spatele protestelor din România?

Hoyt Yee: Cred că aţi văzut probabil declaraţia Camerei de Comerţ Americane de la începutul lunii februarie, în aceeaşi perioadă cu scrisoarea celor şase ambasade şi declaraţia de la Washington. Evident, există multă îngrijorare, pentru că aşa cum menţionam mai devreme, există o legătură directă între statul de drept şi atractivitatea unei ţări ca destinaţie pentru investiţii şi comerţ. Aşadar cred că companiile au fost alarmate de schimbările la Codul Penal şi de semnalul transmis de acestea cu privire la angajamentul guvernului faţă de statul de drept. În acelaşi timp, companiile au fost uşurate, cred eu, să vadă guvernul renunţând la aceste măsuri. Companii care au fost mulţumite, care au avut succes în România, au sperat că statul de drept va continua să existe că va exista în continuare interes din partea guvernului, a instituţiilor din România faţă de menţinerea unui mediu de afaceri atractiv care să continue să primească investiţii străine directe şi de care vor fi interesate mai multe companii din întreaga lume.

Dar ele sunt acuzate că se află în spatele protestelor.

Hoyt Yee: Nu am văzut vreo dovadă că există vreo complicitate, vreun rol al corporaţiilor, al companiilor americane sau din alte ţări, în proteste. De fapt, în ce priveşte companiile americane, cred că este foarte improbabilă o implicare, nu este o acţiune pe care companiile americane ar putea-o justifica în faţa acţionarilor. Probabil ar fi ilegală participarea netransparentă într-un proces politic, aşadar cred că este foarte improbabil. Ceea ce am putut vedea eu este că sutele de mii de oameni care au protestat paşnic – subliniez, paşnic – în România au fost sincer îngrijorate, şi-au dorit sincer să transmită un mesaj guvernului. Nu cred că a fost ceva fabricat sau susţinut cumva de corporaţii. În ce priveşte implicarea lui George Soros, din nou, nu am văzut vreo dovadă, vreun fapt care să susţină că vreun ONG, inclusiv Fundaţia Soros sau Fundaţia pentru o Societate Deschisă se află în spatele acestor proteste sau al vreuneia dintre demonstraţiile din România sau din Europa. În multe alte ţări unde există proteste, unde există activităţi ale societăţii civile care se opun guvernului, vedem aceleaşi acuzaţii, că domnul Soros sau Guvernul SUA, ori Uniunea Europeană se află în spatele acestora. Cred că guvernele vor începe să înţeleagă că cetăţenii nu au nevoie de o astfel de încurajare, sau de un vreun de sprijin financiar pentru a-şi apăra drepturile, că cetăţenii înşişi îşi doresc puternic stat de drept, un viitor mai bun, locuri de muncă şi un nivel de trai mai ridicat şi nimeni nu trebuie să-i mituiască pentru ca ei să ia atitudine cu privire la aceste lucruri.

Această vizită a dumneavoastră a fost provocată de evoluţiile recente sau fusese programată anterior?

Hoyt Yee: Este determinată de vremea minunată de care am auzit că se bucură România. Plănuisem vizita în România de mai multe săptămâni. De fapt, intenţionam să vin mai devreme, însă am fost împiedicat de o furtună de zăpadă, aşadar vizita nu este legată de evenimentele recente, trebuia să aibă loc mai demult. Aş fi preferat să vin mai devreme. Deşi ne-am concentrat asupra statului de drept pe bună dreptate, există multe domenii în care avem o cooperare extrem de strânsă cu guvernul şi cu forţele armate române. Există multe domenii în care încercăm să sporim cooperarea şi acesta a fost principalul punct al vizitei mele de astăzi. Desigur, statul de drept este un subiect care a apărut pe agendă.Vom continua însă acest dialog, să cunoaştem noul guvern, să găsim modalităţi de consolidare a parteneriatului şi de prevenire a slăbirii lui. Este minunat că mă aflu aici. Nu pot sublinia îndeajuns rolul presei în orice democraţie. Aveţi un rol foarte dificil, trebuie să interacţionaţi cu oameni ca mine. Apreciem foarte mult efortul pe care îl investiţi în informarea cetăţenilor români, că le transmiteţi ceea ce au de spus oamenii ca mine şi sperăm că veţi continua şi aştept cu interes să păstrăm legătura.

Pagina 1 din 2052
loading...