PNL politizeaza tot! Prefectii vor deveni membri de partid si vor fi numiti politic!

Cabinetul Cîțu urmează să aprobe în şedinţa de miercuri modificarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ referitor la statutul prefectului şi subprefectului, aceste funcţii urmând să fie unele de demnitate publică. În plus, noul act normativ va da posibilitatea prefecților și subprefecților posibilitatea să se înscrie într-un partid politic. Actul normativ va clarifica statutul prefectului și subprefectului ca fiind funcții de demnitate publică atât corelativ cu pozițiile exprimate la nivel politic de Parlamentul României și cu Strategia privind funcția publică 2016-2020, cât și corelativ cu necesitatea de clarificare a statului prefectului și subprefectului identificată prin Programul de Guvernare aferent perioadei 2021-2020.

Prefecţii şi subprefecţii își vor păstra calitatea de înalt funcţionar publici pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Prin aplicarea noii reglementări ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică.

Noua reglementare accentuează responsabilitatea Guvernului cu privire la numirea în funcţiile de prefect şi subprefect a persoanelor care îndeplinesc cerinţele privind competența şi integritatea necesare exercitării acestor funcţii, iar rezultatele activităţii desfăşurate de prefecţi şi de subprefecţi pot deveni aspecte relevante pentru angajarea răspunderii politice a Guvernului, în condiţiile proiectului Codului administrativ.

Având în vedere statutul subprefectului de înlocuitor de drept al prefectului, este necesar ca atât prefectul, cât şi subprefectul să ocupe o funcţie de demnitate publică.

Noul statut al prefectului şi subprefectului justifică desfiinţarea funcţiilor publice de prefect şi subprefect. Pentru clarificarea delimitării între nivelul politic și cel administrativ, obiectiv avut în vedere și de Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020, este redefinit nivelul administrativ la nivelul instituției prefectului, modificarea statutului prefectului fiind corelată cu introducerea funcției de secretar general al instituției prefectului,funcție publică din categoria înalților funcționari publici, cu rol în asigurarea stabilității la nivel instituțional.

Prin reglementarea acestor funcții ca funcții de demnitate publică și înființarea corelativ a funcției publice de secretar general se realizează și o unitate de abordare cu modul de organizare și de conducere a ministerelor conduse de miniștri, membri ai Guvernului și la nivelul cărora există funcții de secretar general, înalți funcționari publici, subordonați unor funcții de demnitate publică şi care au ca principală atribuţie asigurarea legăturii operative dintre ministru şi conducătorii compartimentelor din minister. Înființarea acestei funcții reprezintă o garanție suplimentară privind îndeplinirea imparțială a atribuțiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Acesta sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 255 din Codul administrativ (controlul de legalitate) și coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuții. Mai mult, spre deosebire deprefecți și subprefecți, pentru secretarii generali ai instituției prefectului sunt introduse condiții exprese de studii.

De asemenea, proiectul reglementează condițiile și procedura de numire în funcțiile de prefect și subprefect; pot fi numite în aceste funcţii numai persoanele care au absolvit programe de formare specializată specifice, pentru a asigura profesionalismul celor care exercită acest rol; a fost instituită o derogare de la această regulă doar pentru primii 2 ani de la intrarea în vigoare a acestei norme.

Adoptarea Codului administrativ a reprezentat un pas înainte în sensul simplificării și unificării/armonizării cadrului legal în
domeniul administrației publice, reformă realizată atât în contextul corelării cu programele de Guvernare și intențiile de reformă comunicate de Guvernele României în perioada 2001-2020, cât și în contextul negocierilor realizate cu Comisia Europeană, pentru îndeplinirea condiționalității ex-ante aferente domeniului administrație publică, stabilită prin raportare la Acordul de parteneriat încheiat de România cu Comisia, vizând alocarea fondurilor nerambursabile pentru perioada 2014-2020.

În ceea ce privește funcțiile de prefect și subprefect acestea sunt în prezent funcții din categoria înalților funcționari publici; numirea și eliberarea din funcţie a prefecţilor şi a subprefecţilor se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului care coordonează instituţia prefectului.

Reglementarea actuală nu se corelează nici cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, rol definit de Constituția României, republicată, la articolul 123 alin. (2) și nici cu specificul și cutumele administrației publice, care într-o formă sau alta, a ncercat să alinieze prefectul/subprefectul la modificările produse la nivel politic. Astfel, situaţia de fapt din întreaga perioadă care a urmat anului 1989 a arătat implicit că au fost numiţi în aceste funcţii persoane care aveau un anumit statut profesional dar, în acelaşi timp, aveau şi sprijinul politic al partidului (sau coaliţiei) care a constituit Guvernul, aspect evidențiat de altfel și de frecvența numirilor/încetărilor prefecților/suprefecților, ulterior proceselor electorale. Astfel, prin raportare la necesitatea de clarificare a statutului prefectului și subprefectului și la rolul nivelului politic,identificată și prin actualul Program de Guvernare, Guvernul României își asumă soluția de reglementare care face obiectul prezentului act normativ.

De asemenea, reglementarea nu se corelează nici cu opinia majoritară exprimată de Parlamentul României în contextul
dezbaterii proiectului de Lege privind Codul administrativ al României, promovat în perioada 2017-2018 și adoptat în perioada
iunie-iulie 2018 de cele 2 Camere, dar declarat neconstituțional pentru motive de constituționalitate extrinsecă. Totodată, prin raportare la negocierile purtate cu Comisia Europeană, soluția de reglementare promovată prin OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ nu este corelată cu cea agreatăîn baza Strategiei privind dezvoltarea funcției publice 2014-2020, doptată prin HG 525/2016, care, de asemenea, viza transformarea funcțiilor de prefect și subprefect în funcții de demnitate publică.