Nicolae Alexandri, fost prefect de Prahova, este candidatul USL în Colegiul 7 de deputaţi, cunoscut sub numele de Colegiul Urlaţi.

Alexandri vorbeşte, într-un interviu acordat PH-online, despre cum va sprijini această zonă din postura de parlamentar, despre cât de ”periculoşi” sunt candidaţii PDL-ului, care s-au ”mascat” sub umbrela ARD-ului şi despre responsabilitatea pe care trebuie să o simţim fiecare dintre noi în ziua votului.

Reporter: Ce vă motivează să vă încercaţi din nou norocul la alegerile parlamentare şi de ce pe zona aceasta?

Nicolae Alexandri: Am surpriza să fiu cunoscut şi aici pentru că am fost subprefect şi prefect şi în activitatea mea în administraţie mi-am lăsat amprenta şi în câteva localităţi din această zonă. La Valea Călugărească şi la Bucov, cu precădere, unde am avut curajul ca subprefect şi prefect să intrăm în linie drepată pe aplicarea Legii 247 şi să restituim oamenilor terenurile care fuseseră luate abuziv în perioada comunistă de Institutul de Cercetări Viticole din Valea Călugărească şi, astfel, din 600 şi ceva de hectare cât avea institutul, a rămas cu 220, restul fiind restituite. Nu a fost uşor pentru că legislaţia era destul de ambiguă, dar eu zic că un institut trebuie să îşi oprească pentru cercetare atât cât face şi nu făcea cercetare pe mai mult de 150 de hectare. Am sprijinit, în general, primarii noştri, nu am ţinut cont că, la acel moment, pe acest colegiu erau opt primari din 11 liberali şi, cât am putut, am sprijinit toate localităţile. Pot să spun că am impresia plăcută acum că aici deja e apă, sunt proiecte în derulare pe gaze, au început să se mişte un pic industria în Bucov, în Urlaţi, unde a apărut şi un parc industrial... Trebuie să recunosc faptul că domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, Mircea Cosma, a avut o contribuţie deosebită. Cred că Prahova este primul judeţ în care a fost aplicată această idee a parcurilor industriale începând cu 2001 şi a continuat în mandatele lui. Oricând, administraţia are nevoie de înţelegere, îndrumare din partea administraţiei judeţene. Cât am fost subprefect şi prefect am pus şi eu umărul cât am putut.

R: Ce speraţi să schimbaţi în zona în care candidaţi?

N. A.: Am hotărât să candidez pentru că avem nevoie de oameni cu experienţă în Parlament, avem nevoie de oameni care nu votează o lege doar printr-o ridicare de mână, ci pot să pună într-o comisie şi întrebări şi pot să înţeleagă un sens al unei legi, să poată să amendeze o lege din punctul de vedere al realităţii lucrurilor pentru că, de multe ori, legea se gândeşte într-un anumit mod la Bucureşti şi când ajungi să o aplici în teritoriu, necunoscând realitatea, o faci inaplicabilă. Discutam cu cetăţeni şi primari din comunele colegiului meu şi ştiu că avem o problemă mare pe cadastru şi va trebui să găsim o rezolvare legislativă. Trebuie să lăsăm la nivelul administraţiilor locale, timp de câţiva ani de zile, o sumă, o cotă parte, un procent de 1%-2% pentru a-şi asigura cheltuielile pentru lucrările de cadastru pentru că altfel nu vom reuşi să rezolvăm problema titlurilor de proprietate. În multe zone din judeţ, şi aici şi cred că, generalist, în toată ţara sunt astfel de probleme. Până în 2008-2009, cadastrul s-a făcut pe bază de ruletă şi compas. Din 2009-2010, cadastrul a început să se facă prin măsurătoare telemetrică şi nu mai ”bat” suprafeţele, tarlalele, parcelele. Dacă îi vom lăsa fără bani şi nu vom găsi o soluţie ca din impozitele virate la bugetul central să le lăsăm printr-o lege a cadastrului, un 1%-2%, să nu îi mai verse, să îşi constituie un fond pe care să îi folosească pentru a plăti specialişti în cadastru, să deblocăm posturi de specialişti în cadastru care sunt blocate acum la nivelul primăriilor, nu vom rezolva problema proprietăţii. Asta înseamnă că nu vor circula banii, oamenii nu vor putea să vândă sau să cumpere terenurile şi investitorii vor fi blocaţi pentru că, neexistând documente clare nu pot să cumpere terenuri să facă o fabrică, de exemplu. Din 2014, şi investitorii străini vor putea cumpăra terenuri în România şi vor cumpăra unde situaţia este clară din punct de vedere juridic şi administrativ.

R: Ce alte planuri aveţi pe lângă schimbarea legii cadastrului?

N. A.: Sunt probleme foarte mari în ceea ce priveşte haosul pe care l-au generat guvernanţii de până acum în domeniul sănătăţii şi va trebui să intervenim şi aici legislativ. S-a desfiinţat spitalul din Urlaţi. Pe Colegiul 7, dar şi în celelalte localităţi care fac parte din colegiul domnului Luchian, candidatul nostru la Senat- Apostolache, Sângeru, Podeni, Chiojdeanca- sunt oameni care încă se întreabă de ce s-a desfiinţat acest spital. Ei aveau posibilitatea să ajungă mai repede şi mai uşor acolo cu o maşină, cu o salvare, în caz de urgenţă, era mult mai aproape de ei. Am vizitat spitalul şi ne luptăm să îl redeschidem. Există deja avize la Ministerul Sănătăţii, de Ministerul Muncii şi urmează avizul de la Ministerul de Finanţe. Era un spital care avea toate dotările necesare, modernizat, curat şi aspectuos înăuntru, cu personal medical de calitate pe care l-am transferat pe aici, pe colo şi răspundea necesităţilor locale. A fost o mare prostie, din punctul meu de vedere, şi trebuie să găsim soluţia şi o căutăm, pentru ca în scurt timp să reînfiinţăm acest spital.

Apreciez, de asemenea, că doamna ministru Andronescu a vorbit despre clasa pregătitoare. Această clasă a creat mari complicaţii şi cred că trebuie să facem întâi un referendum în rândul părinţilor să vedem dacă sunt de acord pentru că cei mai împotriva acestei măsuri sunt părinţii. Oamenii nu sunt mulţumiţi de apariţia acestei clase pregătitoare în interiorul şcolii. Sunt copii înghesuiţi şi în anumite locuri care nu arată a săli de clasă, sunt copii care nu sunt la o vârstă corespunzătoare pentru a sta în bancă patru ore pe zi. Grădiniţa era altceva. Eu cred că trebuie să revenim la acea clasă pregătitoare de grădiniţă. În viziunea mea, este un lucru bun faptul că doamna Andronescu consideră că acesta este un pilot, dar la anul se va pune din nou în discuţie să modificăm legea şi să renunţăm la clasa pregătitoare. E o vârstă destul de fragedă cea de şase ani pentru a merge la şcoală.

R: Aveţi un proiect de suflet?

N. A.: Da. Acesta este un colegiu cu o tradiţie în cultivarea viţei de vie, dar şi cu ceva tradiţie agricolă- localităţile Berceni, o parte din Valea Călugărească, Dumbrava şi Tomşani. Eu am fost şi sunt pasionat de agricultură şi aş vrea ca ambele zone să se dezvolte pe acest trend al culturii viţei de vie şi al agriculturii. Totuşi, sunt impresionat că există oameni care au avut curajul să realizeze exploataţii private atât pe cultura viţei de vie, cât şi pe cereale. Au reapărut cramele, au reapărut micro fabrici de distilare a vinului, de îmbuteliere a vinului, iar pe partea celalată au reapărut mici exploataţii agricole. Cred că acesta este viitorul. Totodată trebuie să facem şi alte investiţii, dar baza în această zonă trebuie să fie în continuare cultura viţei de vie şi marea cultură agricolă şi creşterea, cât se poate, a animalelor.

R: Cât de ”periculos” vi se pare a fi principalul contracandidat al dvs?

N. A.: Nu aş avea a-i reproşa domnului Ciolac foarte multe, decât că, acum câţiva ani de zile, era membru al partidului nostru şi a ajuns consilier judeţean pentru prima dată în viaţa dânsului sub sigla PNL-ului şi a părăsit acest partid. Nu ştiu ce conduită a avut ulterior, dar eu nu sunt de acord cu traseismul politic.

R: Dacă tot a venit vorba... Ce credeţi despre traseismul politic?

N. A.: Cred că noi, oamenii politici, l-am inventat şi tot noi avem datoria să îl stopăm. Dacă nu vom face acest lucru în viitor, oamenii nu vor mai ieşi la vot, nu vor mai avea încredere în nimeni. Poate oamenii au votat pe un simbol, pe o doctrină, pe modul în care s-a comportat partidul atunci. Tu, candidat, ţi-ai luat mandatul acolo şi a doua zi, funcţie de interes personal sau de grup, ai trecut dincolo. Sunt împotriva unor astfel de practici.

R: Revenind la domnul Dan Ciolac...

N. A.: Nu mi se pare periculos, nu are experineţa mea în administraţie, nu are calităţile mele. Nu aş vrea nici să îl critic, dar, în urma contactului cu cetăţenii pot să spun că nu este o persoană foarte cunoscută, am înţeles că are ceva ”rădăcini” prin Pleaşa... Periculoşi sunt aceşti candidaţi ai ARD-ului care s-au mascat şi s-au îndepărtat acum de adevărata lor origine pedelistă, portocalie şi s-au mascat sub umbrela ARD cu o inimă frumos construită de nişte specialişti. Noi, însă, avem grijă să le spunem oamenilor cine sunt candidaţii, din ce partide provin şi să aleagă dintre ceea ce a fost în ultimii patru ani şi ceea ce încercăm noi să facem de şase luni încoace într-o ţară rămasă în sărăcie şi într-o ţară în care ura, dezbinarea, scandalul sunt la ordinea zilei. Eu sunt liberal, sunt membru al USL. Nici nouă nu ne-a fost uşor să ne unim, dar am făcut-o ca să terminăm cu această dezbinare, cu ura, minciuna de care nu mai scăpăm de trei ani.

R: Ce vă reproşează oamenii?

N. A.: Oamenii au vrut, în general, să fim mai aproape de ei. Noi am avut un deputat în zona aceasta care nu a stat foarte aproape de oameni. Ne cer să fim prezenţi, să fim nişte deputaţi sau senatori ancoraţi în realitate, să le cunoaştem problemele, să sprijinim administraţiile locale, practic să punem uninominalul în aplicare. Vreau să fiu un astfel de deputat pentru că nu vreau să candidez pe acest colegiu şi să câştig ca să stau doar patru ani şi apoi să plec. Vreau să îmi pun amprenta aici. Sunt tânăr, vreau să am cât mai multe mandate de parlamentar şi să las ceva în urma mea pe acest colegiu atât, cât legal, am voie şi pot să fac.

R: De câte ori mai este nevoie să ne ”frigem” ca să suflăm şi în iaurt?

N. A.: Cred că încă mai e loc ca românul să se frigă. Sper să fie de data aceasta înţelept, dar încă mai este loc. Din păcate, într-o ţară săracă, faptul că cineva îi dă ceva să voteze, cu toate că legislaţia este destul de dură, face ca oamenii să se mai lase folosiţi pentru câteva zile pentru o sumă de bani. Nu e vina lor, ci a societăţii. Trăim într-o ţară săracă, deşi sunt 20 de ani de la Revoluţie. Cred, însă, că e şi un pic vina oamenilor pentru că nu încearcă să se gândească pe termen lung.

R: Un sfat pentru alegători.

N. A.: Să iasă la vot pentru că simt că o să avem parte de un absenteism şi să nu voteze aşa cum ştim că se întâmplă, să nu se lase cumpăraţi cu nişte pachete, nişte bani... Deja se practică. Gabi Sandu are de unde pentru că a acumulat destui bani de pe la Romtelecom şi de pe la Ministerul Comunicaţiilor. Să nu se lase păcăliţi pentru o zi pentru ca apoi să o ducă rău patru ani. Să gândească foarte bine la ceea ce fac acum pentru că politica nu se face pe zile, ci pe mandate pe patru ani.