SE BAGA FRICA IN CINE MERGE LA PRESA - DNA cere re-arestarea procurorului Angela Nicolae

Daca esti acuzat de DNA ca ai savarsit un act de coruptie si indraznesti dupa luni de arest sa iesi in presa si sa strigi ca ai fost victima unui abuz judiciar, a devenit pentru procurorii Laurei Kovesi un act care trebuie pedepsit aspru prin reintoarcerea in arest.

Libertatea de exprimare, garantata oricarui cetatean european nu mai face doua parale atunci cand spui ca DNA comite abuz dupa abuz. Adica, DNA are voie sa te terfeleasca cum vrea, sa scurga in presa stenograme cu acuzatii inainte de a li se cere arestarea, documente din dosare, are voie sa dea comunicate de presa in care te acuza ca ai comis fel de fel de fapte de coruptie (comunicate preluate automat de intreaga mass media), dar daca acuzatul cuteza sa se apere in presa si sa spuna ca e victima unei acuzatii nedrepte, dreptul la libera exprimare in acest caz devine o crima care trebuie pedepsita prin re-arestare.

Este ultima moda judiciara, lansata de DNA in premiera in cazul fostei sefe a Directiei Relatii Internationale din PICCJ Angela Nicolae (foto) trimisa in judecata pentru cateva presupuse fapte de luare de mita cu sume ridicol de mici cuprinse intre 1000 – 1500 lei dupa ce a fost tinuta aproape 8 luni in arest. Dupa punerea in libertate, procurorul Angela Nicolae a publicat in Lumeajustitiei.ro o serie de scrisori deschise in care a aratat ca este victima unei inscenari, ca procurori ai DNA au ascuns probe care o dezincriminau si nu au vrut sa tina cont ca unul dintre fii ei, grav bolnav (dependent de droguri si alcool, cu un „cazier medical” impresionant de internari in spitalele de psihiatrie), a fost arestat pentru ca cerea bani in numele mamei sale ca sa-si procure alcool si etnobotanice cand intra in sevraj.

A acuza un abuz in justitie devine in mintea DNA un "comportament specific subculturii bazate pe risc"... "subcultura delicventa"

Poate ca daca s-ar fi limitat la abuzurile din dosar si la contracararea acuzatiilor aduse public de DNA, azi nu s-ar mai fi cerut arestarea ei. Insa din cauza ca in scrisorile trimise si publicate de Lumeajustitiei.ro s-a facut vorbire despre inspravile necunoscute publicului ale sefei DNA Laura Kovesi si actualului Procuror General Tiberiu Nitu, absolut "intamplator" DNA a cerut in premiera re-arestarea ei pe motive pe care noi nu le-am gasit in codul penal. Calificand dreptul la libera exprimare al Angelei Nicolae ca fiind „specific subculturii bazate pe risc”, procuroarea DNA Monica Danciu a cerut ICCJ ca la termenul din 4 septembrie 2014 s-o rearesteze pe motiv ca a manifestat un comportament procesual de rea-credinta. Reaua-credinta in opinia DNA ar consta in faptul ca acuzatiile de abuz ar fi false, si ca in loc sa isi faca apararile in cadrul procesual, a preferat sa se adreseze presei, in timp ce in faza de urmarie penala s-a prevalat de dreptul la tacere.

In concluzie, opinia noastra este urmatoarea:

- nu mai conteaza ca dreptul la libera exprimare este un drept garantat de CEDO, dupa cum nici faptul ca dreptul la tacere e permis de lege si nu poate fi interpretat ca forma de sustragere, Angela Nicolae trebuie arestata pentru ca asa vrea DNA-ul condus de Laura Kovesi;

- DNA are voie sa terfeleasca pe oricine prin comunicate de presa si prin acte scurse din dosare (in toate cazurile de achitare de pana acum fiind protejata de raspunderea penala pentru dosarele fabricate), dar daca acuzatii isi apara imaginea in presa si spun ca sunt victimele unui abuz trebuie arestati pentru ca asa vrea DNA-ul condus de Laura Kovesi;

Procurorii DNA pretind ca daca te adresezi presei, se paraseste cadrul procesual, de parca procesele s-ar judeca dupa articolele de ziar si nu dupa probele din dosar. Iata fragmente de cererea de 22 de pagini prin care procuroarea DNA Monica Danciu a cerut re-arestarea Angelei Nicolae:

„Odata cu punerea sa in libertate, urmare a aplicarii unor masuri preventive mai usoare, pe durata ambelor masuri, atat a arestului preventiv la domiciuliu cat si a controlului judiciar, a declansat un comportament procesual, ce in ansamblu cauzei impune o masura preventiva mai grea, in considerarea dispozitiilor art. 242 Cpp (...) prin cinci asa numite scrisori deschise (din data de 2.07.2014, 29.07.2014, 6.08.2014 si doua scrisori in 22.08.2014) a urmarit sa traseze o linie de demarcatie intre infractiunile reale pentru care ste judecata... si motivatiile personale transmise in spatiul public. Prin adevarate declaratii de caz, cereri, exceptii, solicitari de probe, acuzatii ca procurorul si instanta suprema de fond au impiedicat administrarea probelor, inculpata a demarat aparari, sustineri, acuzatii, aflate intr-o neconcordanta totala cu probele cauzei si in afara cadrului procesual, urmarind sa provoace o preluare spontana generatoare de perceptii false asupra elementelor esentiale in cauza (...) Apreciem ca dovada incalcarii cu rea-credinta a conduitei procesuale rezulta din evaluarea imprejurarilor cauzei si impun incidenta dispozitiilor art. 242, alin. 3, Cpp. Astfel, rezumativ:

- s-a prevalat de dreptul la tacere, la data de 28.01.2014 a solicitat termen pentru pregatirea apararii, la data de 5.06.2014 din nou a solicitat termen pentru pregatirea apararii, acordate de catre instanta suprema de fond;

- cu ocazia aducerii la cunostinta a infractiunilor pentru care este judecata si a drepturilor procesuale i-a fost adus la cunostinta de catre instanta suprema de fond dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii si de a pune concluzii, inclusiv i-a fost adus la cunostinta dreptul de a formula orice cereri ce tin de solutionarea laturii penale si civile a cauzei... Cu toate acestea, succesiv in datele de 15.06.2014, 2.07.2014, 6.08.2014 (doua scrisori), 18.08.2014, 22.08.2014, inculpata a formulat o serie de sustineri, afirmatii in spatiul virtual pe care pe care le-a prezentat ca probe nesocotite de procuror si instanta, a formulat cereri, exceptii, a solicitat administrarea de probe, a adresat inrebari procurorului de caz, toate demersurile probatorii nefiind in cadrul procesual, asa prevad dispozitiile legale anterior analizate, ci in spatiul public virtual pe care si l-a ales conform propriei optiuni, prin scrisori deschise (...)

Implicarea inculpatei in acest mod de comportament procesual este in masura a constitui o aplicare practica a ceea ce literatura de specialitate a consacrat sub denumirea de teorie a oportunitatii diferentiale. Conform celor precizate in literatura de specialitate, in societate exista mai multe subculturi delicvente independente. 'O subcultura delicventa este aceea in care anumite forme ale activitatii infractionale sunt cerintele esentiale pentru performanta si castigarea unui rol dominant in cadrul grupului' (R.A. Closard, L.E. Ohlin, Deliquency and Opportunity, New York, 1960). Conform cercetarilor de specialitate, persoane care se vad lipsite de sansa reusitei prin mijloace legitime vor adera la subcultura delicventa. Participarea in cadrul acestor grupuri orientate antisocial le ofera prilejul (oportunitatea) sa obtina succesul personal si satisfactia ca urmare a aprobarii si gratitudinii acordate de ceilalti membri ai grupului subcultural.

Modul de conduita adoptat de inculpata exprima practic un cod etic corespunzator codului specific subculturii bazate pe risc, in care aceasta pare a fi deplin integrata. Desi cunostea ca are obligatia de a se supune unui comportament compatibil rigorii masurilor preventive sub care se afla, a refuzat, considerand ca prezentarea sustinerilor si argumentelor, acuzatiilor sale in afara sferei procesuale este o cauza justificata. Natura si gravitatea faptelor pretins comise, dar mai ales comportamentul procesual al inculpatei Nicolae Angela Eugenia pe durata masurilor preventive mai usoare, demonstreaza esecul acestor masuri preventive mai putin intruzive. Raspunsul in cazul acestui gen de compotament procesual trebuie sa fie unul transant si lipsit de echivoc, mai ales in conditiile in care modelul negativ de conduita este usor de propagabil si genereaza recrudescenta actelor de negare a justitiei. In aceste conditii dispunerea unei masuri preventive mai putin intruzive fata de inculpata ar avea cu usurinta semnificatia unei cauze de impunitate si de credibilitate sustinerilor false lansate.

Pentru toate aceste motive, in temeiul dispozitiilor art. 242 alin. 3 raportat la art. 202 alin. 3, in considerarea dispozitiilor art. 215 alin. 7 din Cpp solicitam inlocuirea masurii controlului judiciar dispusa la 20.06.2014 fata de inculpata Nicolae Eugenia Angela in dosarul nr. 5943/1/2013 cu masura arestarii preventive”.

* Cititi aici integral cererea de re-arestare formulata de DNA (22 pagini)