Fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, în primă instanță. Judecătorii au folosit stenogramele în care apare Codruț Marta pentru a ilustra cum s-a organizat grupul infracțional din jurul celor doi și cine a fost creierul întregii afaceri.

Creierul întregii afaceri Radu Nemeş a fost găsit vinovat că a pus la cale un mecanism ingenios de fraudare a bugetului de stat prin vânzarea ilegală a aproape 90.000 de tone de motorină euro 5. Aceasta era achiziţionată în regim suspensiv de accize, sub aparenţa folosirii ei în procesul de fabricare a unor produse petroliere inferioare în antrepozitul fiscal al firmei Excella Real Grup. Totul s-a întâmplat în perioada mai 2011- iulie 2012. În acest mecanism erau implicaţi zeci de oameni de afaceri, firme, cisterne cu ţiţei etc.

Pentru a nu atrage atenţia, Nemeş „a manifestat o preocupare constantă pentru constituirea şi consolidarea unui palier de protecţie a grupării infracţionale pe care o coordona, alcătuit din funcţionari cu putere de decizie în cadrul unor instituţii publice cu competenţe în această materie (ANAF ori Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă)“, informează Adevărul.

Curtea de Apel Bucureşti a arătat că potrivit probelor din dosar Blejnar şi Comăniţă au făcut parte din acest „palier de protecţie“. Acest fapt rezultă din „maniera voit ineficientă în care şi-au exercitat atribuţiile ce le reveneau în virtutea funcţiilor deţinute“, în sensul că aceştia au primit sesizări oficiale, cu informaţii precise şi concludente despre Nemeş, dar „nu au intervenit cu promptitudine şi fermitate“.

Magistratul a explicat că „atunci când totuşi astfel de acţiuni de control au fost demarate, acestea s-au desfăşurat într-o modalitate formală şi superficială, care nu avea aptitudinea de a identifica faptele de evaziune fiscală“.

„Ansamblul probator strâns în cauză pune în evidenţă faptul că Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă au acţionat cu intenţie, urmărind ca în virtutea funcţiilor publice pe care le deţineau în cadrul instituţiei a cărei menire era tocmai aceea de a interveni pentru descoperirea şi stoparea activităţii evazioniste, să-i ajute pe membrii grupului infracţional, în baza unor înţelegeri intermediate de Codruţ Marta şi Elan Schwartzenberg“, este concluzia Curţii de Apel Bucureşti.

Filajul la Codruț Marta l-a înfundat pe Blejnar

Pe mai multe pagini din motivarea sentinţei, magistratul a prezentat pe larg zeci de interceptări, filaje şi schimburi de sms-uri între cei implicaţi. De exemplu, pe 10 februarie 2012, Marta l-a contactat pe Nemeş, să vadă dacă sunt „noutăţi ceva”, acesta din urmă răspunzându-i că nu, deocamdată, şi că „dăm înainte, uşurel, aşa”, după care cei doi au stabilit să se întâlnească „luni  (13 februarie 2012) …tot aşa, seara, tot aşa, pe la ăla, pe acolo”. Potrivit judecătorului, Nemeş şi Marta au discutat codificat şi despre un transfer bancar, de 1,1 milioane de euro, de la offshore-ul controlat de „Regele Motorinei”, Corrallys Investments Limited din Emiratele Arabe Unite, către compania Melici Management Inc,  controlată de Schwartzenberg. Astfel, Nemeş a spus că trebuie să fie „opt în total”, iar Marta a spus că a primit „numai vreo patru, în total 1,1”.  Documentele bancare au confirmat traseul banilor. De asemenea, potrivit actelor de la dosar, alte sume de bani au plecat din România, prin Dubai, către firme din SUA, controlate de Nemeş.

Curtea de Apel Bucureşti a dat condamnări dure în acest caz: Radu Nemeş - 9 ani, Diana Nemeş, soţia lui Radu Nemeş - 7 ani, Sorin Blejnar, fost şef al Fiscului - 5 ani, Viorel Comăniţă, fost şef al Vămilor - 5 ani, Dan Secăreanu, fost ofiţer în Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) -5 ani. Sentinţa nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea Supremă.

Mai mulţi oameni de afaceri şi practicanţi ai unor meserii liberale din Prahova figurează pe lista făcută publică de ANAF a datonicilor la bugetul de stat.

Lista cu 187.230 contribuabili persoane fizice care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016 a fost publicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi poate fi accesată şi descărcată de pe internet.

Pe listă figurează şi numeroşi afacerişti din Prahova, avocaţi, medici stomatologi etc.

Unul dintre datornicii prahoveni este Mihai Denis, un om de afaceri cu interese în zona imobiliară. Numele acestuia apare şi într-un denunţ făcut de un fost ofiţer SRI, Daniel Florea, ca având legături cu lumea interlopă şi fiind cunoscut ca „Pictoru“. Mihai Denis datorează la bugetul de stat 404.550 de lei, din care 256.882 obligaţii fiscale principale şi 147.668 obligaţii fiscale accesorii. Acesta nu a contestat datoriile în instanţă.

Şi un alt om de afaceri, Nicolae Stanciu (fost Ceapchie) datorează la bugetul de stat 311.880, din care 82.569 obligaţii fiscale principale 229.311 obligaţii fiscale accesorii, dar şi 21 lei la fondul naţional unic de asigurări sociale. Datoriile nu au fost contestate. Nicolae Stanciu, cunoscut pentru puternicele legături cu lumea politică din Prahova, a fost condamnat în 2014 la patru ani de închisoare pentru fraude de aproape două milioane de euro în dauna unei firme de leasing, de la care a cumpărat mai multe tiruri, pe care nu le-a mai plătit, iar autotrenurile au fost scoase din ţară şi li s-a pierdut semnalul GPS în ţări din Orientul Mijlociu. Numele acestuia apare şi ca denunţător în dosarul în care şeful Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova, Constantin Ispas, a fost arestat preventiv.

Printre numeroşii avocaţi prahoveni de pe lista cu datornici postată de ANAF apare şi Lucian Pitaru.

Avocatul a fost implicat în reprezentarea Academiei Române în litigiul privind retrocedarea pădurilor de pe muntele Penteleu (Buzău), donate forului de familia Maican. Dosarul a intrat în atenţia DNA din cauza faptul că reprezentanţii Academiei au acceptat o clauză păguboasă şi, în acelaşi timp, ilegală: un onorariu de succes de 15% în natură din pădurea retrocedată pentru avocatul ales, Lucian Pitaru, adică 2.700 de hectare de pădure. În plus, Pitaru beneficia de un onorariu lunar, care varia între 4.000 şi 6.000 de euro, precum şi de decontarea mai multor cheltuieli.

Lucian Pitaru datorează la bugetul de stat 161.962 lei, din care 6.032 obligaţii fiscale principale şi 155.930 obligaţii fiscale accesorii. De asemenea, apare cu restanţe de 24.957 de lei la fondul naţional unic de asigurări sociale. Nici una dintre datorii nu a fost contestată.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat o nouă listă cu datornici la bugetul de stat şi la celelalte bugete publice, care cuprinde 144.829 de contribuabili mici şi instituţii publice cu restanţe mai mari de 10.000 lei la 31 martie 2016, valoarea datoriilor neplătite fiind de 77,1 miliarde lei (17,2 miliarde euro), din care 81% sunt considerate nerecuperabile de către Fisc.

În 3 mai, ANAF a publicat alte două liste, care cuprindeau contribuabilii mijlocii lşi mari cu datorii  neplătite la stat.  Pe liste erau trecute 186 de companii mari cu datorii de 2,6 miliarde lei şi alte 2.486 de firme mijlocii, care trebuie să plătească Fiscului 3,8 miliarde lei.

Însă noua listă cuprinde un număr mult mai mare de contribuabili şi datorii cu mult peste nivelul înregistrat de contribuabilii mijlocii şi mari.

"144.829 de contribuabili mici şi instituţii publice  cu restanţe mai mari de 10.000 lei la 31.03.2016, înregistrează obligaţii fiscale totale de 77,11 miliarde de lei, din care 19% (14,65 miliarde de lei) sunt arierate recuperabile, iar 81% (62,46 miliarde de lei) reprezintă arierate nerecuperabile", precizează ANAF, într-o prezentare a noilor liste publicate.

Cele mai mari datorii sunt înregistrate de Compania Naţională a Huilei - 5,2 miliarde lei, din care 1,47 miliarde lei la bugetul de stat, 2,79 miliarde lei la bugetul public de pensii, 290 milioane lei la bugetul pentru şomaj şi 654 milioane lei la bugetuul de sănătate. 

Compania Naţională a Huilei este în lichidare, după ce instanţa a decis intrarea companiei în faliment în aprilie 2015. 

O altă companie cu datorii mari la stat este Italia Tobaco Production SRL (1,48 miliarde lei). Firma este controlată de italianul Antonello Celestini, care a fost acuzat oficial de evaziune fiscală prin importuri neautorizate de tutun.

Alte firme cu restanţe mari sunt la bugetul de stat sau la celelalte bugete publice sunt  Agroponte SRL (1,47 miliarde lei), CFR SA (1,28 miliarde lei), Societatea pentru Conservarea şi Închiderea Minelor SA (1 miliard lei), Carom SA (980 milioane lei), Benz Oil SRL (749 milioane lei), Urban SA (485 milioane lei), Societatea Naţională a Cărbunelui (392 milioane lei) şi Rafinăria Dărmăneşti (371 milioane lei).

Pe lista publicată de ANAF nu apar firmele cu obligaţii fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, cele a căror executare este suspendată şi cele care au termene de plată stabilite în planul de reorganizare judiciară.

"De asemenea, sunt exceptaţi de la publicare contribuabilii ale căror obligaţii fiscale restante înscrise în certificatul de atestare fiscală sunt mai mici sau egale cu suma de rambursat/restituit", a precizat ANAF.

VEZI AICI LISTELE CU DATORNICI

Fiscul a anunțat peste 300 de persoane, printr-o notificare trimisă la domiciliu, că veniturile pe care le-au obținut în perioada 2011-2013 le sunt verificate de către inspectori, pentru ca instituția să-și lămurească anumite neconcordanțe cu sumele declarate statului spre impozitare. Pe lista acestor persoane se află, printre altele, sportivi, cântăreți de muzică populară, vedete din show-business, redutabili oameni de afaceri.

Acțiunea de verificare a veniturilor a început în mandatul fostului președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) Gelu Ștefan Diaconu. Notificările au fost transmise după ce ANAF a început, anul trecut, verificarea a 313 persoane fizice cu venituri mari, care, în accepțiunea instituției, prezintă un risc fiscal, dintr-un total de 14,3 milioane persoane cu venituri impozabile în România, potrivit profit.ro.

Pe lista ANAF, cu persoanele cărora le sunt verificate veniturile, se află, printre altele, unul dintre cei mai importanți boxeri ai României, două vedete, dintre care una cu un onorariu extrem de ridicat, prezente în numeroase show-uri TV, doi interpreți de muzică populară din județul Mehedinți, respectiv din județul Cluj, soția unui cântăreț de manele din Ilfov, pe numele căreia respectiva persoană și-a trecut mare parte din avere, precum și impresarul unora dintre cele mai cunoscute vedete. Toți dețin mai multe imobile, terenuri, mașini de lux și depozite bancare în euro și lei.

Sunt verificați și deținătorul unui centru comercial din Cluj-Napoca, trei oameni de afaceri din sud-estul țării implicați în producția alcoolului, trei hotelieri din Călărași, Brașov și Târgu Mureș, ca și proprietarii unor rețele importante de clinici medicale și farmacii.

Au mai fost incluși pe listă fondatorul unui lanț vechi și foarte cunoscut de restaurante, dar și un trader privat de top din energie, precum și un om de afaceri din industria aurului.

Într-un județ din nordul țării, Fiscul verifică veniturile unui mare dezvoltator imobiliar, cu o avere de zeci de milioane de euro.

Inspectorii Fiscului îi verifică și pe copiii unor oameni de afaceri de succes din domeniul industriei de alcool, pieței alimentare, medicale sau ai unor foști demnitari. Unii dintre acești oameni de afaceri au fost condamnați pentru fapte de corupție.

Un întreprinzător care și-a asumat finanțarea unei echipe de fotbal din liga a 3-a este la rândul său verificat de Fisc.

Notificări au mai primit, tot strict ca persoană fizică, fără ca ale lor companii să fie în vreun fel implicate, și oameni de afaceri care au investit în parcuri solare sau marmură și granit în Brașov, în materiale de construcție din lemn în Harghita, în produse lactate în Argeș, în electricitate în Baia Mare, în energie eoliană în Constanța, în operațiuni piscicole în Tulcea, în produse din carne în Bacău, în operațiuni de construcții în Suceava.

De pe lista ANAF nu lipsesc nici politicieni, fiind verificați un fost prim-vicepreședinte al unei organizații locale PDL, un fost consilier local și vicepreședinte de organizație locală a PNL, un consilier local din Constanța și un altul din Urziceni, un consul onorific al României în Africa, dar și rudele unui fost șef de agenție guvernamentală, agenție care a declanșat mari scandaluri pe scena politică. Cum a fost precizat, în actuala fază, sunt doar verificări prin care Fiscul vrea sa își clarifice niște date, fără ca aceasta să implice mai mult.

În cadrul acestui tip de verificare, ANAF solicită extrase de cont de la bănci, date privind proprietățile imobiliare de la Oficiul de Cadastru, contracte de la notari privind bunuri, valori sau tranzacții, precum și date de la direcțiile de impozite și taxe locale, direcția de înmatriculări vehicule, registrul naval și cel aeronautic, dar și de la persoanele fizice și firmele care au avut relații economice sau juridice cu cei verificați.

Stadionul echipei de fotbal ASA Târgu Mureş va fi scos la vânzare de către ANAF, în cadrul unei licitaţii publice care va avea loc pe 18 aprilie, pentru recuperarea creanţelor bugetare restante, se arată într-un document oficial al Ministerului Finanţelor Publice.

ASA Târgu Mureş a anunţat declanşarea procedurii de insolvenţă, din cauza problemelor financiare cu care se confruntă clubul. Clubul a acumulat datorii care se cifrează la aproape 500.000 de euro. ASA e în pericol să piardă toţi jucătorii, liberi de contract, la finalul sezonului.

Mureşenii pot rămâne şi fără stadionul Trans-Sil, după ce Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş a anunţat că va organiza, pe 18 aprilie, o licitaţe publică în care va încerca să vândă bunuri care aparţin societăţilor cu datorii, printre care şi stadionul pe care joacă în acest moment Mutu sau Ţucudean.

Aflat în proprietatea Asociaţiei Club Sportiv Trans-Sil şi descris ca "grup sanitar, bazin pentru baie, vestiar sportiv, culoar de acces, sediu administrativ si vestiar arbitri, magazie de materiale centrală termică, tribuna C, tribuna D, tribuna E", stadionul a fost evaluat la 4.543.000 de lei, adică aproximativ un milion de euro, preţ de la care va începe şi licitaţia.

Mai mult, cum societatea care administrează echipa de fotbal, Asociaţia "Fotbal Club ASA 2013 Tg. Mures", are datorii la Fisc, la aceeaşi licitaţie vor fi scoase la vânzare şi băncile de rezerve de la stadion, care costă în jurul a 1.000 de euro.

Conducerea clubului ASA Târgu Mureş a anunţat că, din sezonul viitor, se vor baza pe jucători tineri, iar obiectivul va fi supravieţuirea în Liga 1. În plus, conform regulamentului, gruparea ardeleană nu va mai putea evolua în sezonul viitor al cupelor europene chiar dacă se va clasa pe un loc care i-ar da acest drept.

Conducerea echipei de fotbal ASA Târgu-Mureş a anunţat, pe 23 martie, că există suma de 7 milioane de lei în conturile clubului, dar aceste fonduri sunt blocate, din cauza unui proces care se află pe rolul instanţei.

Dorin Florea, primarul municipiului Târgu Mureş, a fost trimis în judecată, la finele anului 2015, pentru abuz în serviciu în dosarul privind finanţarea echipei de fotbal ASA Târgu Mureş. Potrivit DNA, de la bugetul local s-au dus spre clubul de fotbal 7,5 milioane lei, sumă aferentă sezonului competiţional 2013-2014, în condiţiile în care datoriile acestuia către bugetul de stat se cifrau, la acel moment, la peste 3,5 milioane lei.

sursa: mediafax

ASA Tg. Mureș a intrat într-un impas financiar major după ce ANAF i-a blocat conturile și conducerea clubului a demarat discuții cu fotbaliștii, pentru a găsi soluții de reeșalonare a salariilor. Trei dintre jucătorii veniți în această vară au refuzat condițiile propuse de șefi și au părăsit echipa.

Bogdan Mara, președintele vicecampioanei, a explicat care e situația lotului în acest moment. “A apărut această problemă, conducerea clubului ne-a informat, am informat și jucătorii, le-am explicat și noua strategie a clubului. E o discuție individuală cu fiecare jucător, s-a făcut reeșalonarea salariilor pe care le au. Trei jucători n-au acceptat. Maftei, Bănel Nicoliță și David Torres.

Restul toți au semnat, sunt la București, pentru meciul cu Steaua. Trebuie să ne descurcăm și să mergem mai departe. Era prea ușor să fie totul liniștit. Nu ne așteptam chiar așa de repede să apară o asemenea problemă. A căzut rău, jucătorii au venit în anumite condiții, pentru anumite performanțe pe care ni le doream. Jucătorii străini nici n-au înțeles foarte bine ce se întâmplă”, a spus Mara.

sursa: digisport

ANAF face angajări. Cei care vor să ocupe un post de inspector Antifraudă trebuie să ştie că mulţi dintre agenţi câştigă salariul mediu pe economie.

Până pe 6 mai au loc înscrierile pentru ocuparea a 159 posturi de inspectori antifraudă în cadrul DGAF, scoase la concurs de ANAF. Detalii găsiţi aici.

Salariile inspectorilor Antifraudă variază între 1.700 de lei, pentru un debutanţi, şi 4.000 de lei, spun surse din ANAF.

„Scopul nostru, şi al fiecărui inspector antifraudă, este construirea unui viitor sigur, în care comunitatea beneficiază de taxele şi impozitele menite să dezvolte societatea. Ne dorim să contribuim la realizarea unui standard de viaţă ridicat pentru toţi şi promitem corectitudine, profesionalism şi echitate. Îi aşteptăm alături de noi pe toţi cei care vor acelaşi lucru, şi organizăm concursuri de recrutare pentru întărirea structurii antifraudă fiscală.", a spus şeful Antifraudă, Romeo-Florin Nicolae, vicepreşedinte ANAF.

Ca urmare a intensificării activității de informare a contribuabililor, cât și a acțiunilor de control desfășurate de Direcția Antifraudă, numărul caselor de marcat fiscalizate a crescut cu 24,32%, în primele 3 luni din 2015, comparativ cu aceași perioadă a anului trecut.

Inspectorii ANAF au luat cu asalt zonele turistice pe 1 Mai, iar captura este una impresionantă. Amenzile aplicate sunt de aproximativ 2 milioane de lei, în timp ce două unități au fost închise.

ANAF precizează că în perioada 1-3 mai 605 inspectori ai DGAF au verificat corectitudinea a 457 operatori de turism şi patroni de restaurante, baruri şi cluburi din zonele turistice cele mai frecventate (Băile Herculane, Băile Felix, Bran-Moeciu, Căciulata, Călimăneşti, Ceahlău, Cheia, Gura Humorului, Gura Râului, Mamaia, Moineşti, Moneasa, Putna, Tăşnad, Vama Veche, Zărneşti ş.a.), pe baza analizei de risc, a sesizărilor primite şi a informaţiilor furnizate de instituţii specializate.

"În urma verificării, inspectorii au constatat abateri pentru sancţionarea cărora au dispus amenzi totale de 1,965 mil lei şi confiscări de venituri, numerar şi bunuri în valoare totală de 203.611 lei. De asemenea, inspectori antifraudă fiscală au constatat şi încălcări ale obligaţiei legale de utilizare a casei de marcat şi emitere a bonului fiscal, cazuri în care au dispus suspendarea activităţii comerciale a 34 de puncte de lucru", se menționează în comunicat.

ANAF menționează că din totalul operatorilor economici verificaţi, 321 au fost cluburi, baruri, terase sau alte forme de prestări de servicii în domeniul alimentaţiei publice, iar cei mai mulţi operatori economici verificaţi se regăsesc în judeţul Constanţa.

Pe litoral, inspectorii antifraudă au constatat că la agentii economici verificati, în această perioadă, s-a fiscalizat suma de peste 3,5 milioane lei. Dintre cele 102 localuri controlate, aceştia au decis suspendarea activităţii comerciale a doar două dintre ele, deoarece au constatat că se încălca obligaţia de emitere a bonului fiscal. "Acest fapt confirmă tendinţa generală de respectare a prevederilor legale privind uttilizarea casei de marcat şi emiterea bonului fiscal, ponderea celor corecţi depăşind 98% în această perioadă", consideră ANAF. Inspectorii DGAF au identificat şi alte abateri de la legislaţia financiar contabilă, pentru sancţionarea cărora au dispus 138 amenzi contravenţionale în cuantum total de 470.000 lei. Cele mai multe nereguli au fost constatate în cluburile din staţiunea Mamaia, unde au fost dispuse 81 amenzi în cuantum total de 280.000 lei, se mai arată în comunicat.

„Aceste acţiuni de control sunt realizate atât pentru prevenirea şi combaterea activităţilor comerciale ilicite, cât şi pentru protejarea bugetului general consolidat împotriva consecinţelor negative ale comerţului şi prestărilor de servicii nefiscalizate. Este îmbucurător faptul că efectul principal a acţiunilor de control ale Direcţiei generale antifraudă fiscală este creşterea gradului de fiscalizare a veniturilor operatorilor economici”, a declarat Romeo-Florin Nicolae, vicepreşedinte ANAF, coordonator al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.