Judecătorii cer CSM să le apere integritatea în fața Inspecției Judiciare

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, pe data de 18 noiembrie, apararea independentei judecatorilor si procurorilor fata de interventia nepermisa a Inspectiei Judiciare in actul de judecata si crearea de presiuni publice asupra magistratilor.

Judecatorii au aratat in solicitarea lor ca aceasta interferenta vine in urma transmiterii “unor comunicate de presă ce privesc sesizări din oficiu ale Inspectiei cu privire la «posibile» abateri disciplinare din dosare în curs de instrumentare/solutionare, ceea ce creaza o presiune inacceptabila asupra judecatorilor si procurorilor si aduce o grava atingere imaginii justitiei”.

Data fiind gravitatea actiunilor Inspectiei si efectele negative asupra credibilitatii intregului sistem judiciar, magistratii din intreaga tara au inceput sa trimita la CSM semnaturi de sustinere a prezentei cereri.

Cererea trimisa CSM a avut la baza doua comunicate ale Inspectiei Judiciare, si anume:

„Având în vedere relatările recente din mass media, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu, la data de 29 octombrie 2015, cu privire la posibile încălcări ale dispoziţiilor procedurale referitoare la competenţa de efectuare sau supraveghere a urmăririi penale, în dosarul vizând decesul subinspectorului de poliţie GIGINĂ BOGDAN-COSMIN, instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti”, comunicat trimis public pe data de 29.10.2015.

“Având în vedere relatările recente din mass media, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu, la data de 12 noiembrie 2015, cu privire la posibile abateri disciplinare în legătură cu modul în care Curtea de Apel Bucureşti a instrumentat şi soluţionat, în data de 11.11.2015, cauza având ca obiect măsuri preventive”, comunicat trimis public pe data de 12.11.2015.

Judecatorii au sustinut ca aceste comunicate reflectă o manieră de lucru incompatibilă cu principiul independenței judecătorului de orice presiuni sau influențe, atât din afara cât și din interiorul sistemului, și reprezintă un veritabil atentat la independența acestuia.

Aceste comunicate  creaza “opiniei publice impresia că soluțiile sunt sau ar putea fi influențate de factori de decizie din sistem, care presează judecătorul să adopte o anumită conduită dorită de aceștia în dosarele pe care le soluționează”, afirma judecatorii.

Comunicatele amintite ale Inspectiei Judicare sunt scrise intr-o anumita cheie retorica, de natura  a inocula ideea ca un judecator ar fi gresit daca a dat o hotarare de respingere a unei solicitari formulate de DNA, ceea ce creaza o presiune publica inacceptabila asupra judecatorilor sa dea hotatari nu in functie de dovezi, lege si propria constiinta, ci de frica oprobiului public.

Aceste comunicate, emise cu precadere in situatii in care cererile DNA nu sunt admise de instanta, dau senzatia unei actiuni arbitrare a Inspectiei  judiciare, ce se constitutie intr-un factor de presiune absolut inacceptabil.

In cea de a doua situatie, se poate remarca ca Inspectia Judiciara s-a autosesizat doar in momentul in care cererea de arestare a unei persoane a fost respinsa de judecatorul Curtii de Apel, din comunicat nereiesind ca Inspectia va cerceta in vreun fel judecatorul de la Tribunal care a hotarat arestarea.

Acest mod de lucru si comunicare creaza o presiune asupra intregului sistem judiciar, presiune ce se accentueaza prin faptul ca magistratii care lucreaza in aceste dosare si care sunt vizati de actiunile Inspectiei Judiciare nu pot da vreaun raspuns public asupra acestor asertiuni, fiind tinuti de obligatia de rezerva, astfel incat  opinia publica ramane doar cu perceptia savarsirii de catre magistrati a unor abateri disciplinare.

Scopul Inspecţiei Judiciare, conform legii, este acela de a contribui la îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, a eficienţei şi eficacităţii sistemului judiciar, prin intermediul unor verificări independente şi de evaluare a activităţii acestuia.

“Or, actionand in aceasta maniera, Inspectia judiciara nu numai ca se abate de la scopul sau, dar devine ea insasi un factor de presiune asupra judecatorilor si procurorilor”, afirma judecatorii in scrisoarea catre CSM.

“În exercitarea atribuţiilor recunoscute de legea Inspecției Judiciare, această instituție nu poate interfera cu dreptul exclusiv al magistratului de a conduce procedura care se află în faţa sa şi cu privire la care trebuie să hotărască în mod independent, liber de orice presiuni”, se arata in sesizarea facuta de magistrati.

Judecatorii a reamintit ca potrivit pct. 17 din Principiile adoptate de ONU în anul 1985, ca garanţie a respectării independenţei judecătorului, „faza iniţială a cazului trebuie să rămână confidenţială, cu excepţia situaţiei în care judecătorul solicită altfel."

"O expunere publică a unui pretins caz disciplinar în momentul său de debut, în plin curs al soluţionării unei cauze sau imediat după adoptarea unei soluţii, poate contribui în mod rezonabil la concluzia că magistratul nu este independent, că acesta trebuie să adopte o anumită soluţie sau, dimpotrivă, trebuie să se pronunţe într-un anume fel în legătură cu un incident procedural, ceea ce este inacceptabil într-un stat de drept", se arata in continurea scrisorii.

"Aceste actiuni aparent punitive nu sunt numai de natură a îngrijora, ele au îngrijorat și revoltat efectiv corpul judiciar, începând de la judecătorii de judecătorie și terminând cu vârful ierarhiei instanțelor, însăși Înalta Curte de Casație și Justiție prin Secția Penală condamnând public acest mod de lucru al Inspectiei Judiciare", a declarat Dana Girbovan, presedinta UNJR.

In conditiile aratate este esential ca CSM sa isi indeplineasca rolul de garant al independenti justitiei nu doar fata de amenintari si presiuni ce vin din exteriorul sistemului, ci si fata de cele din interior, ca atare CSM este chemat sa ia pozitie ferma in vederea apararii independentei justiei, principiu fundamental pentru functionarea statului de drept in Romania.