Prahova- județul cu cinci rafinării; autoritățile cer monitorizarea benzo(a)pirenului- marker de risc cancerigen

Cinci dintre cele zece rafinării care funcționau în România la Revoluție sunt situate în județul Prahova, patru în imediata vecinătate a municipiului Ploiești, iar o alta în municipiul Câmpina, activitatea acestora desfășurându-se cu afectarea factorilor de mediu a căror protecție a fost reglementată începând cu anul 1995.

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Prahova, de la momentul apariției primelor reglementări în domeniu și până în prezent se poate observa o îmbunătățire a calității tuturor factorilor de mediu, respectiv aer, apă, sol și subsol, autoritățile subliniind însă că cetățenii sesizează în continuare disconfortul creat de mirosurile specifice activităților de prelucrare a produselor petroliere.

În context, autoritățile arată și faptul că au cerut suplimentarea indicatorilor din stațiile automate de monitorizare a aerului cu indicatorul benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice din aerul înconjurător.

În anul 1995, când a fost emisă Legea protecției mediului nr. 137, prima care a prevăzut obligativitatea autorizării din punctul de vedere al protecției mediului, în județul Prahova erau în funcțiune cinci rafinării, respectiv două mari (Petrobrazi și Petrotel) și trei mici (rafinăria Vega, rafinăria Astra Română și rafinăria Steaua Română), primele patru fiind situate în imediata vecinătate a municipiului Ploiești, iar cea de-a cincea în municipiul Câmpina.

Aceste rafinării au fost puse în funcțiune la sfârșitul secolului XIX (Steaua Română Câmpina — 1895) și începutul secolului XX (Petrotel — 1904, rafinăria Vega — 1905, rafinăria Astra Română — 1911), cea mai nouă fiind rafinăria Petrobrazi — 1934.

APM notează că, în acea perioadă, rafinăriile se situau în afara orașelor, dar, odată cu creșterea și diversificarea capacităților de producție, s-a ajuns la o extindere a zonelor locuite, populația fiind atrasă de oportunitățile financiare create de rafinării.

În prezent, trei dintre aceste unități de procesare a țițeiului mai funcționează, fiind vorba despre Petrobrazi Ploiești (aparținând OMV Petrom), Petrotel Ploiești (deținută de Lukoil) și Vega Ploiești (Rompetrol). 

Rafinăria nr. 2 (Vega) din Ploiești, 1961

Potrivit sursei citate, APM Prahova monitorizează calitatea aerului cu șase stații automate, dintre care patru sunt situate în municipiul Ploiești, una în comuna Brazi, iar o alta în comuna Blejoi. Acestea monitorizează influența tuturor activităților economice, a traficului și a activității rezidențiale asupra calității aerului.

În ceea ce privește indicatorul benzen, autoritățile spun că 90% din cantitatea de benzen din aerul ambiental provine din traficul rutier, iar restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea și distribuția acestuia, activități care se regăsesc la toate rafinăriile din municipiul Ploiești.

"Urmare a impunerii unor măsuri restrictive prin actele de reglementare (autorizațiile integrate de mediu), prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în activitățile de rafinare țiței, concentrația indicatorului benzen pe o perioadă de 5 ani (2010-2015—n.r.) a scăzut de aproximativ 2 ori", arată APM.

Totodată, APM Prahova a cerut, anul acesta, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), ca și indicatorul benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice, să fie monitorizat.

"În conformitate cu art. 50 al legii 104/2011, APM Prahova a solicitat MMAP suplimentarea indicatorilor din stațiile automate cu indicatorul benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice din aerul înconjurător a cărui valoare nu trebuie să depășească valoarea țintă de 1nanog/mc", arată sursa citată.

De asemenea, date fiind repetatele sesizări ale populației privind disconfortul creat de mirosuri, APM Prahova a solicitat fonduri în vederea reparării echipamentelor de măsurare a oxizilor de sulf, hidrogenului sulfurat și BTEX (benzen, toluen, etilbenzen, xilen) din autolaboratorul din dotare, iar în perioada 15 decembrie 2016-15 ianuarie 2017 autolaboratorul va monitoriza indicatorii menționați în zona de nord a orașului Ploiești, mai informează sursa citată.

Referitor la poluarea apelor subterane cu produse petroliere, APM Prahova arată că poluarea cu produse petroliere a pânzei freatice din partea de sud și sud-est a municipiului Ploiești cuprinde zonele Brazi, Bărcănești, Berceni, Râfov, Pucheni și Tinosu.

"Este o poluare istorică, datorată unor catastrofe anterioare (cutremure și bombardamente), precum și instalațiilor de prelucrare și transport al produselor petroliere brute și rafinate aparținând rafinăriilor Petrobrazi, Petrotel-Lukoil, Astra, Vega, precum și transportatorilor de țiței și de produse finite SC Conpet SA și SC Petrotans SA", se precizează în documentul APM.

Conform acestuia, în cadrul unui proiect PHARE, a fost realizată o rețea de monitorizare regională care a permis evaluarea contaminării cu produs petrolier în zona de sud și sud-est a municipiului Ploiești.

Rețeaua de monitorizare realizată în cadrul acestui proiect a cuprins 250 de foraje de observație în zonele Bărcănești, Berceni, Râfov, Pucheni, Tinosu și Brazi, APM Prahova monitorizând, în intervalul de timp 2003-2006, calitatea apelor subterane din aceste foraje din punctul de vedere al conținutului de hidrocarburi totale și de benzen, toluen, etilbenzen, xilen (BTEX).

"În ceea ce privește conținutul în hidrocarburi totale ( C10 — C40 ), în toate zonele studiate se observă scăderi considerabile ale concentrațiilor în 2006 față de 2003", se precizează în documentul citat.

De asemenea, pe raza județului mai există încă o serie de bataluri cu reduuri petroliere care încă nu au fost ecologizate.

"În trecut, rafinăriile depozitau reziduurile petroliere și nămolurile rezultate de la stațiile de epurare în bataluri care ocupau suprafețe mari de teren și prezentau risc pentru factorii de mediu (apă, aer, sol, subsol). Prin planurile de acțiune, parte a autorizațiilor integrate de mediu, au fost stabilite măsuri de ecologizare a batalurilor", precizează autoritățile.

Conform acestora, în unele cazuri măsurile au fost îndeplinite, însă mai există încă unele bataluri neecologizate.

La acest capitol, APM menționează că batalurile rafinăriei Steaua Română Câmpina sunt depozite istorice, amplasate în afara societății, în intravilanul orașului Câmpina.

"Batalul de gudroane acide 'Turnătorie', în suprafață de 3,3 ha, este construit în anul 1920, fiind vechi batal de depozitare a reziduurilor rezultate în urma exploatării zăcămintelor de țiței; a fost sistată depozitarea reziduurilor în anul 1965. Batalul de gudroane acide Bucea în suprafață de 6 ha este construit în anul 1960 și este compus din 15 bataluri mai mici proiectate pentru a depozita reziduuri rezultate din extracția țițeiului. Ulterior au fost depuse aici și reziduuri de la procesul de rafinare. Conținutul deșeului depozitat este acid sulfuric și produs petrolier. Până în prezent, rafinăria nu a decontaminat aceste bataluri", spun autoritățile de mediu.

Totodată, batalul rafinăriei Astra Română aflat în extravilanul comunei Bărcănești, lângă Ploiești Triaj, este construit în anul 1976 și a fost folosit pentru depozitarea deșeurilor industriale (gudroane acide).

"În anul 1990 a fost mărită capacitatea batalului, iar în anul 2005 a fost sistată depozitarea reziduurilor în acesta. Până în prezent, rafinăria nu a decontaminat batalul, aceasta având obligații de mediu la încetarea activității", explică APM.

În privința Rafinăriei Vega, se precizează că batalul de gudroane acide este construit după anul 1970 și se află amplasat în incinta rafinăriei, la limita intravilanului municipiului Ploiești. Acesta are o suprafață de 10,5 ha și este alcătuit din mai multe celule de depozitare a produsului petrolier, în anul 2006 fiind sistată depozitarea în acest batal.

"În prezent, rafinăria Rompetrol nu a ecologizat batalul, având măsuri de conformare în autorizația integrată de mediu. În prezent, reziduurile rezultate din procesele de producție a rafinăriilor sunt depozitate doar temporar, în vederea valorificării, fără a se acumula stocuri", menționează APM Prahova.

În context, autoritățile de mediu din Prahova concluzionează că în privința calității tuturor factorilor de mediu se constată îmbunătățiri, precizând, totodată, că în continuare cetățenii fac sesizări cu privire la disconfortul olfactiv creat de activitățile de prelucrare a produselor petroliere.

"Urmare celor de mai sus, se poate observa îmbunătățirea calității tuturor factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol). Cu toate acestea, se înregistrează, din partea cetățenilor, sesizări privind disconfortul creat de mirosuri specifice activităților de prelucrare produse petroliere. APM Prahova monitorizează calitatea aerului prin cele 6 stații menționate anterior, cu ajutorul echipamentelor mobile, conform unui Plan de monitorizare suplimentar și orice variație crescătoare a indicatorilor măsurați este transmisă Gărzii de Mediu — Comisariatul Județean Prahova, pentru verificare și control", se mai spune în documentul transmis de APMP Prahova la solicitarea AGERPRES.