Proiectul de lege privind carantina și izolarea nu va fi adoptat astăzi de Senat, așa cum intenționau inițial social democrații. După ce legea a fost adoptată de Camera Deputaților, proiectul va fi dezbătut vineri în Comisiile din Senat, urmând ca sâmbătă legea să intre în plen. Președintele Senatului, social democratul Robert Cazanciuc a anunțat că legea va fi din nou modificată, după ce ieri PSD a ajuns la un acord cu Raed Arafat astfel încât măsurile propuse în lege să fie utile autorităților.

 

„E nevoie de mai multe modificări. Colegii de la Cameră au încercat să corecteze cât au putut de mult ieri, dar au avut foarte puține ore la dispoziție. Nu au fost prezenți toți cei care ar fi trebuit la aceste discuții, de exemplu CSM-ul pe care l-am invitat astăzi la Comisia Juridică. Am invitat și asociații care se ocupă de apărarea drepturilor fundamentale sau de apărarea drepturilor pacienților. La final să avem un proiect de lege aplicabil care să protejeze dreptul la sănătate dar și alte drepturi fundamentale”, a declarat Cazanciuc.

Legea continuă să fie subiect de dispută politică. Proiectul a fost adoptat joi de Camera Deputaților după ce PSD și PNL au ajuns la o formă agreată și cu secretarul de stat Raed Arafat. 

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat, joi, la şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor în care s-a dezbătut proiectul Guvernului privind carantinarea şi izolarea, că, în urma discuţiei cu reprezentanţii Parlamentului, s-a ajuns la un proiect viabil, care permite autorităţilor „să-şi facă treaba”.

Guvernul și-ar fi dorit ca legea să fie adoptată astăzi de Senat, astfel încât să intre în vigoare cât mai repede. În acest moment, autoritățiile nu au un cadru legal pentru izolarea sau carantinarea persoanelor infectate sau suspecte. 

„Spre ca cei de la Guvern să înceteze să mai invoce pandemia pentru a pune presiune pe Parlament să adoptăm legi fără dezbateri consistente. Este numai vina Guvernului că s-a ajuns în această situație”, a declarat președintele Senatului, Robert Cazanciuc.

Dezbaterea în comisia jurudică a Senatului va începe la ora 14:00.

Varianta legii adoptate de Camera Deputaților

Conform legii adoptate de Camera Deputaților și trimise la Senat, a fost acceptată posibilitateadetașării medicilor în timpul stării de alertă. În privința carantinei, proiectul prevede ca o persoană să poată fi carantinată doar printr-o decizie a DSP, care să conțină durata măsurii și calea de atac. 

De asemenea, izolarea se poate face fără consimțământul persoanei, însă medicii nu pot impune un tratament fără ca pacientul infectat cu coronavirus să fie de acord.

Un pacient asimptomatic poate fi izolat la domiciliu, însă medicul poate decide dacă este necesară internarea acestuia în spital.

Conform amendamentelor adoptate de deputați, carantina se va institui asupra persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată stabilita prin decizie motivată a Direcției de Sănătate Publică pentru fiecare persoană identificată, decizie care va conține mențiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele persoanei carantinate, durata măsurii si calea de atac prevăzută de lege.

Totodată, izolarea prevede separarea fizică a persoanelor afectate de o boala infectocontagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen, la domiciliu sau într-o unitate sanitară, în vederea monitorizării stării de sănătate și aplicării unui tratament pe baza consimțământului persoanelor si numai daca acest tratament se impune, în scopul vindecării și  reducerii gradului de contagiozitate.

Pentru persoanele asimptomatice, purtatoare de agent patogen, izolarea se va realiza la domiciliu sau locația declarată, cu exceptia situatiilor în care, pe baza datelor știintifice oficiale referitoare la tipul agentului patogen, calea de transmitere, și rata de transmisibilitate, se impune izolarea acestor persoane în unitățile sanitare, prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

În situaţia în care, într-un caz individual, un medic constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, acesta poate decide carantinarea persoanei în unitatea sanitară şi informează direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, pentru maxim 24 de ore.

Autoritățile publice centrale sau locale au obligația de a asigura necesarul de hrană, tratament, precum și livrarea acestora pentru persoanele aflate în carantină sau izolare la domiciliu, în condițiile în care persoanele se află în imposibilitatea de a-și asigura procurarea acestora. Cheltuielile ocazionate vor fi suportate din bugetul Ministerului Sănătății.

Persoanele care nu au respectat măsura de carantina la domiciliu sau în locaţia declarată au obligaţia de a suporta cheltuielile carantinării în spaţiile special desemnate. Cheltuielile ocazionate cu carantinarea se suportă de către Ministerul Sănătăţii, din bugetul aprobat cu această destinaţie şi se recuperează de la persoanele obligate a le suporta.

În situația în care, într-un caz individual, un medic pe baza examinărilor clinice și paraclinice constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară informeaza Directia de Sanatate Publica care poate decide izolarea persoanei în unitatea sanitară prin act individual. Decizia va conține mențiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele persoanei izolate, durata măsurii si calea de atac prevăzută de lege.

Bunurile suspecte de a fi contaminate, sunt carantinate până la decontaminare sau distrugere, după caz, conform prevederilor legale in vigoare. Decizia de carantinare este un act administrativ și va fi comunicată persoanei al cărui bun se carantinează. Procedura de aplicare a măsurii de carantinare a bunurilor se stabilește prin ordin al Ministrului Sănătății. Nu pot fi carantinate bunurile de folosință personală aparținând persoanelor internate sau aflate în carantină sau izolare. În cazul distrugerii bunurilor, proprietarul acestora va fi despăgubit, din bugetul Ministerului Sănătății.

Pe durata instituirii măsurilor în domeniul sănătății publice, în situații de risc epidemiologic și biologic, conducătorii instituțiilor implicate pot dispune detașări pe durată limitată, de maxim 30 de zile, a personalului medical, paramedical și auxiliar specializat, prin ordin al ministrului sănătății, al Comandantului acțiunii sau, după caz, al conducătorului instituției.

Concediul medical se acordă în proporție de 100% pentru perioada petrecută în carantină sau izolare.

Până astăzi, 1.847 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 09.07.2020 (10:00) – 10.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 13 decese (8 bărbați și 5 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Dâmbovița, Dolj, Ialomița, București și Tulcea.

Dintre acestea, 1 deces a fost întregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 deces la categoria de vârstă 50-59 ani, 4 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 6 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 1 deces la o persoană de peste 80 de ani.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 592 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 236 de pacienți.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, joi seara, cu 266 de voturi ‘pentru’, 11 voturi ‘contra’ și 8 abțineri, proiectul de lege privind carantinarea şi izolarea. Proiectul urmează să fie trimis spre adoptare la Senat, în calitate de for decizional în acest caz.

Deputaţii au depus mai multe amendamente la proiectul Guvernului privind carantina şi izolarea, cele mai multe aparţinând PSD, dar şi UDMR, cât şi fostului ministru al Justiţiei, deputatul neafiliat Ana Birchall sau minorităţilor. Senatul este forul decizional pe propunerea legislativă a Executivului.

Au fost propuse mai multe variante pentru definiţia carantinei şi izolării, iar în ceea ce priveşte tratamentul, este menţionată explicit necesitatea acceptului celui vizat. Raportul Comisiei juridice şi proiectul de lege merg, joi, la vot în plenul Camerei Deputaţilor, care începe la ora 20.00, potrivit anunţului deputatului PMP Petru Movilă.

„Aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează exclusiv pentru apărarea securităţii sanitare naţionale, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a ordinii publice. Toate măsurile dispuse vor fi proporţionale cu situaţia care le-a determinat şi vor fi aplicate în mod nediscriminatoriu”, arată un amendament al grupului parlamentar al PSD la proiectul de lege.

LISTA INTEGRALĂ a amendamentelor

Un alt amendament al PSD arată că, la definiţia „carantina persoanelor” a fost adăugat că ea poate fi hotărâtă printr-o decizie motivată a DSP pentru fiecare persoană.

„Carantina persoanelor – măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată stabilita prin decizie motivată a Direcţiei de Sănătate Publică pentru fiecare persoană identificată, decizie care va conţine menţiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele persoanei carantinate, durata măsurii si calea de atac prevăzută de lege”, conform sursei citate de News.ro.

La definiţia privind „carantina bunurilor”, PSD a amendat formularea din iniţiativa legislativă a Guvernului în felul următor: „carantina bunurilor – măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, prin care se urmăreşte separarea bagajelor, containerelor, mijloacelor de transport sau altor bunuri posibil de a fi contaminate”.

Deputatul neafiliat Ana Birchall a propus că va fi introdus un nou alineat după cum urmează: „durata maximă pentru măsurile de carantinare a persoanelor care vin din zone de risc sau care vin în contact cu o persoană infectată nu poate depăşi durata de incubaţie pentru bolile infectocontagioase vizate care cad sub incidenţa prezentei legi”.

Noi propuneri şi pentru definirea persoanei bolnave sau suspecte

Deputatul UDMR Izabella Ambrus a depus un amendament prin care „persoana bolnava” este „persoana care suferă de o boala infectocontagioasa sau care prezintă la examenul medical clinic obiectiv semnele sau simptomele caracteristice bolii, astfel susceptibile de a constitui un risc epidemiologic sau biologic”.

PSD are un amendament care defineşte „persoana suspectă” ca provenind „din zona în care există epidemie, risc epidemiologic, cu un agent patogen, pe perioada de incubaţie, în baza dovezilor ştiinţifice sau persoana care a intrat în contact direct cu o persoană infectată, sau bunuri contaminate cu agentul patogen, până la trecerea perioadei de incubaţie sau apariţia semnelor sau simptomatologiei clinice sau paraclinice a bolii”.

Un alt amendament al grupului parlamentar al PSD arată că noţiunea de „epidemie” înseamnă „extindere prin contaminare cu o frecvenţă neobişnuită a unei boli infectocontagioase, la un număr mare de persoane raportat la riscul specific bolii respective, dintr-un perimetru determinat”.

Social-democraţii mai au un amendament depus care spune că: „Măsurile prevăzute la art. 6 se aplică, pentru grupuri populaţionale care sunt susceptibile de a prezenta risc epidemiologic şi biologic pentru sănătatea publica, de către Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă iar, în cazuri individuale, prin decizie motivată a Direcţiei de Sănătate Publică pentru fiecare persoană identificată, decizie care va conţine menţiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele persoanei carantinate, durata măsurii si calea de atac prevăzută de lege. Măsurile şi grupurile populaţionale se stabilesc de către Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă în baza propunerii Grupului de suport tehnico – ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României”.

În ce condiţii vrea PSD să fie instituită carantina

De asemenea, PSD propune ca situaţiile de risc epidemiologie si biologic pentru care se instituie carantină să fie definite ca: „urgenţa de sănătate publica de importanta internaţionala, certificată prin hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, în baza declaraţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii”.

Se instituie carantină şi pentru situaţiile de „pandemie declarată de Organizaţia Mondiale a Sănătăţii şi certificată prin Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă”, potrivit unui alt amendament al PSD.

Sau „în caz de risc biologic sau epidemiologic iminent identificat şi constatat de structurile aflate în coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau de către instituţiile aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii”, propune PSD.

Prevederea în varianta proiectului de lege al Guvernului este: „eveniment neobişnuit sau neaşteptat identificat şi constatat de structurile aflate în coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau de către instituţiile aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii”.

PSD mai propune ca „în situaţia în care, într-un caz individual, un medic constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, acesta poate decide izolarea persoanei în unitatea sanitară şi informează direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, pentru maxim 24 de ore”.

De asemenea, PSD propune ca „în situaţia în care, într-un caz individual, un medic pe baza examinărilor clinice şi paraclinice constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară informeaza Directia de Sanatate Publica care poate decide izolarea persoanei în unitatea sanitară prin act individual. Decizia va conţine menţiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele persoanei izolate, durata măsurii si calea de atac prevăzută de lege”.

De asemenea, grupul parlamentar al PSD propune ca: „Pentru persoanele asimptomatice, purtatoare de agent patogen, izolarea se va realiza la domiciliu sau locatia declarată, cu exceptia situatiilor in care, pe baza datelor stiintifice oficiale referitoare la tipul agentului patogen, calea de transmitere, si rata de transmisibilitate, se impune izolarea acestor persoane in unitatile sanitare, prevăzute prin hotărâre a Guvernului”.

„Prin excepţie de la alin.(1) în situaţia în care, într-un caz individual, un medic constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, acesta poate decide carantinarea persoanei în unitatea sanitară şi informează direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, pentru maxim 24 de ore”, mai indică un amendament al PSD.

Carantina pentru cei care sosesc în România

Deputatul UDMR Izabella Ambrus propune un amendament privitor la măsurile de carantină pentru cei care vin în România. „Carantina pentru persoanele care sosesc în România din zone cu risc epidemiologic ridicat, sau persoanele care au venit in contact direct, in situaţiile de risc epidemiologic prevăzute la art. 5, se decide prin Hotărârea Comitetului National pentru Situaţii de Urgenta, la propunerea grupului de suport tehnico – ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României. Măsura se pune în aplicare prin ordin de către Ministerul Sănătăţii şi unităţile din subordine”, potrivit propunerii deputatului UDMR.

Totodată, PSD vrea ca „pentru situaţiile în care există un risc iminent, epidemiologic sau biologic ridicat, comandantul acţiunii la nivel naţional dispune prin ordin măsurile prevăzute la art. 6 alin. (1) – (3). In cazul în care măsurile vizează un număr estimat mai mare de 50.000 de persoane, acestea trebuie validate în termen de maximum 48 de ore de către Comitetul National pentru Situaţii de Urgenţă”.

Grupul parlamentar al PSD mai spune, într-un amendament, că „Hotărârea Comitetului National pentru Situaţii de Urgenta este act administrativ şi va putea fi atacată în condiţiile legii”. PSD mai vrea ca „în situaţia în care măsura vizează două sau mai multe judeţe învecinate, carantina zonala se instituie prin ordin al Comandantului acţiunii la nivel naţional, la propunerea Institutului Naţional de Sănătate Publică şi cu validarea în termen de maximum 48 de ore de către Comitetul National pentru Situaţii de Urgenţă”.

Social-democraţii propun şi ca: „Autorităţile publice centrale sau locale au obligaţia de a asigura necesarul de hrană, tratament, precum şi livrarea acestora pentru persoanele aflate în carantină sau izolare la domiciliu, în condiţiile în care persoanele se află în imposibilitatea de a-şi asigura procurarea acestora. Cheltuielile ocazionate vor fi suportate din bugetul Ministerului Sănătăţii”.

Amendamente şi la felul în care poate fi contestată decizia carantinării

PSD vrea ca: „Judecarea acţiunilor introduse împotriva actelor administrative se face de urgenţă şi cu precădere”. „Soluţionarea cauzei se face cu audierea reclamantului, cu excepţia situaţiei în care starea sănătăţii acestuia nu o permite. Audierea reclamantului se realizează printr-un mijloc de telecomunicare audio-vizuală care permite asigurarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii.

În caz de imposibilitate tehnică sau materială de a recurge la un asemenea mijloc pentru audierea reclamantului, aceasta se realizează prin orice mijloc de comunicare electronic, inclusiv telefonic, care permite asigurarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii. Citaţia va cuprinde menţiunea corespunzătoare în acest sens. Încheierea de şedinţă va consemna şi operaţiunile astfel efectuate”, arată un alt amendament al PSD.

PSD are un alt amendament care spune că în cazul în care „reclamantul este asistat sau reprezentat de avocat sau este necesară folosirea unui traducător sau interpret nu este necesară prezenţa fizică a acestuia lângă reclamant. Costurile ocazionate de prezenţa traducătorului sau interpretului sunt suportate din fondurile Ministerului Justiţiei”. „Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea hotărârii se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare”, mai propun social-democraţii.

Detaşarea personalului medical, limitată la 30 de zile

„Pe durata instituirii măsurilor în domeniul sănătăţii publice, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, conducătorii instituţiilor implicate pot dispune detaşări pe durată limitată, de maxim 30 de zile, a personalului medical, paramedical şi auxiliar specializat, prin ordin al ministrului sănătăţii, al Comandantului acţiunii sau, după caz, al conducătorului instituţiei. Solicitarea detaşării personalului se face de către Direcţia de Sănătate Publică sau Inspectoratul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul în care s-a constatat deficitul de personal.

Pe perioada detaşării sunt asigurate cazarea, masa şi transportul detaşatului din bugetul instituţiei care beneficiază de serviciile personalului detaşat, al unităţii administrativ teritoriale sau al Ministerului Sănătăţii, după caz. Ordinul de detaşare poate fi atacat, în termen legal, la instanţa de contencios administrativ”, arată un alt amendament al PSD.

PNL propune ca angajaţii din structurile de sănătate publică, de la spitale sau serviciile de ambulanţă orice cele pentru situaţii de urgenţă să poată fi detaşaţi în funcţie de specificul situaţiei.

„Prin derogare de la prevederile art.505 alin. (2) si alin.(8) din Codul administrativ, pe durata instituirii de masuri in domeniul sanatatii publice, in situatii de risc epidemiologic si biologic, necesar a fi aplicate cu caracter temporar pentru prevenirea introducerii şi limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase, angajatii din structurile deconcentrate de sănatate publică, unităţile sanitare, serviciile de ambulanţă, serviciile pentru situatii de urgenţă pot fi detasati, in functie de specificul activitatii si de nevoie, prin dispozitia conducatorului unitatii, institutiei publice sau autoritatii in care urmeaza sa-si desfasoare activitatea, fara a mai fi nevoie de acordul persoanei care are competenta legala de numire a functionarului public detasat, iar detasarea se poate face si fara a exista o functie publica vacanta sau temporar vacanta. Prevederile art.505 alin.(9) lit.d-f) din Codul administrativ nu se aplica”, conform amendamentului deputs de deputaţii PNL, Gabriel Andronache şi Ioan Cupşa.

Cum se va calcula indemnizaţia pentru carantină

Grupul parlamentar al PSD propune să fie acordat concediu şi indemnizaţie pentru carantină asiguraţilor care sunt suspecţi de coronavirus care nu pot lucra de acasă. „Concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii, care nu poate fi realizată de la domiciliu, din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de Direcţia de Sănătate Publică”, arată un amendament al PSD.

De asemenea, „certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică. În caz de carantină, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară”, propune PSD.

Alte propuneri ale PSD privind concediul medical sunt:

„- Durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecţiuni.

– În situaţia în care durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică depăşeşte 90 de zile nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

– Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 100% din baza de calcul stabilită potrivit legii şi se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Deputaţii PNL, Antoneta Ioniţă şi Gabriel Andronache, au propus ca „până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru persoanele care se află în carantină/izolare, certificatele de concediu medical se acordă potrivit actelor normative în vigoare la data instituirii carantinei/izolării”.

Populaţia rezidentă a României a fost de 19,414 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2019, iar comparativ cu 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,914 milioane de persoane care reprezintă 51,1% din totalul populaţiei rezidente, informează Agerpres.

Comparativ cu 1 ianuarie 2018, la 1 ianuarie 2019, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 - 14 ani) cu 10.200 persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,7% în totalul populaţiei rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 18,2% la 18,5% (+46.100 persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 65,8% din total, în scădere cu 152.000 persoane faţă de începutul anului 2018. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani şi 50-54 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani.

INS menţionează că în mediul urban locuiesc 10,455 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,9%).

La 1 ianuarie 2019, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării.

Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 88,5% din populaţia totală a regiunii.

În anul 2019, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,99 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,08 ani decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2019, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,02 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se pentru populaţia masculină (3,48 ani) faţă de cea feminină (1,84 ani).

Conform INS, în anul 2019, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -73.600 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-18.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-1.500 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-14.200 persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.700 persoane) şi Nord-Est (-9.500 persoane).

INS menţionează că evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente, precum şi a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.

De asemenea, INS precizează că o preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,1 ani la 1 ianuarie 2019. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menţinerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 80,6 (la 1 ianuarie 2004) la 118,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019).

Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,53 milioane în prezent (în anul şcolar 2019/2020).

În ceea ce priveşte segmentul populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), până în anul 2030 se anticipează un trend ascendent, estimându-se că populaţia de 65 ani şi peste va ajunge în anul 2030 la 3,75 milioane persoane, urmat de un trend uşor descendent, estimându-se că segmentul populaţiei de 65 ani şi peste va fi în anul 2060 la 3,73 milioane persoane, comparativ cu 3,60 milioane persoane la 1 ianuarie 2019.

Conform Diviziei de Populaţie ONU, la 1 iulie 2020, populaţia lumii a fost estimată la 7,8 miliarde de locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie sunt China (1,439 miliarde de locuitori), India (1,380 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (331 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) şi Pakistan (221 milioane de locuitori).

Se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde de locuitori în anul 2050 şi la 10,9 miliarde de locuitori în anul 2100.

Cele mai mari creşteri ale populaţiei între anii 2020 şi 2050 vor avea loc în: India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Indonezia, Statele Unite ale Americii, Angola, Uganda şi Niger. În jurul anului 2027, se estimează că India va depăşi China, devenind cea mai populată ţară din lume. Ţările cu cele mai mari creşteri ale populaţiei, în cifre absolute, în anul 2020 faţă de anul 2019, au fost India, China, Nigeria, Pakistan şi Indonezia.

Conform EUROSTAT, România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2019. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83,019 milioane de locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (493.500 locuitori).

În vremuri ciudate, când ne putem întâlni, noi, oamenii, după reguli pandemice, adică cu cât mai puțini, cu atât mai bine, Biblioteca județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, prin neobositul ei director, dr. Teodor Ardelean, a organizat o lansare de carte de ținut minte.


Este vorba despre albumul „Adrian Păunescu, fiul Basarabiei”, alcătuit de domnul Mircea Cosma, născut pe meleaguri băimărene. După ce s-a asigurat că regulile pandemiei sunt respectate, domnul Ardelean, în stilul lui inconfundabil, a făcut prezentarea autorului și osteneala lui de a ne prezenta o față mai puțin cunoscută din biografia poetului, jurnalistului și omului politic Adrian Păunescu.

Câți dintre dumneavoastră știați că vulcanicul personaj, care și-a marcat epoca, s-a născut în Basarabia? Da, acolo a văzut lumina zilei, pe 2o iulie 1943, în satul Copăceni, raionul Sângerei. La numai un an, purtat în brațe de mama Floarea, a urcat în primul tren și a trecut Prutul în România, fugind din fața tancurilor sovietice. În țară a avut destinul pe care mulți îl știm, dar obsesia lui a rămas locul nașterii, Basarabia. Albumul este o cronică, în cuvinte și imagini, despre efortul Asociației Euroregiunea Siret-Prut-Nistru (director executiv Mircea Cosma) pentru refacerea Casei memoriale „Adrian Păunescu”, din Copăceni. Sunt relatate toate demersurile făcute, în țară și dincolo de Prut, pentru achiziția casei în care s-a născut poetul, care era o ruină, apoi lucrările de reabilitare și amenajare, așa că fapta s-a împlinit. Apoi Gimnaziul din Copăceni a primit numele lui Adrian Păunescu. Din 1 septembrie 2013. Apoi în decembrie, același an, s-a dezvelit bustul poetului în fața instituției de învățământ. Aici se desfășoară și Festivalul de muzică și poezie „Galbenă Gutuie.”


Este reprodus și discursul lui Păunescu la primirea în Academia de Științe a Moldovei. Academicianul Gheorghe Duca, președintele acestui for științific, motivează acordarea titlului „marelui scriitor pentru promovarea limbii, literaturii și culturii române în Republica Moldova.” Albumul este bogat ilustrat cu imagini de la evenimentele de dincolo de Prut, în care sunt marii scriitori ai Basarabiei, de la Grigore Vieru până la Nicolae Dabija, părtași la destinul românesc al Basarabiei. În care vocea lui Adrian Păunescu s-a auzit ca puternică conștiință națională. Versurile antologate sunt elocvente.


O carte care depune mărturie despre destinul unui intelectual român, pentru care Prutul unește, nu desparte. Deși regula pandemică nu a înlesnit o participare largă, evenimentul, întâmplat luni, 6 iulie, rămâne remarcabil. Domnului Mircea Cosma, laude pentru această filă mai puțin cunoscută, dar extrem de importantă, din biografia păunesciană. Domnului Ardelean, mulțumiri. De altfel, i s-a înmânat placheta cu Casa memorială „Adrian Păunescu” și Diploma de Excelență.

sursa: graiul.ro 

Numărul căinilor fără stăpân din ţara noastră era estimat la aproximativ 300.000, la începutul anului 2014, spun specialiştii Vier Pfoten.

Problema aceasta are, însă, rezolvare şi vine de la edilul din Băicoi. Soluţia ar putea fi aplicată la nivel naţional.

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunțat că polițiștii din stradă vor fi dotați cu body camere, în așa fel încât să fie înregistrat orice incident și să nu se mai ajungă la situația în care ne întrebăm cine a fost de vină: Spartacus sau polițistul.

„Am făcut toate procedurile, să ajungem și la o finalizare concretă, în sensul în care încă de anul trecut, din noiembrie, de la toate problemele pe care le-au avut unii polițiști în județul Vâlcea, în județul Prahova, au fost înregistrate dosare de ultraj, inclusiv în perioada stării de urgență, să dotăm polițiștii din stradă cu mijloace de înregistrare audio-video astfel încât contactul cu cetățeanul, cu un suspect, cu un potențial infractor să poate fi documentat oficial și eficient prin aceste mijloace de înregistrare”, a spus Vela.

Ministrul crede că body-camerele vor responsabiliza și polițiștii, și cetățenii.

„Body-camera unui polițist, într-un final va responsabiliza și cetățeanul, și polițistul, astfel încât să nu mai existe analize, dezbateri televizate cine a fost vinovat: Spartacus sau polițistul”, a mai spus Vela.

Potrivit acestuia, această inițiativă, promisă de-a lungul anilor, se va materializa în această vară.

Luna iunie a adus o nouă creștere a numărului de aplicări pentru job-uri de peste 40% față de luna mai și de mai bine de 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată un studiu al BestJobs relatat de Mediafax.

 

Potrivit unui comunicat al companiei, chiar dacă de regulă în lunile de vară interesul pentru căutarea unui loc de muncă scade, situația din piața muncii pe fondul crizei epidemiologice actuale și a impredictibilității economice determină angajații români să aplice în număr mare la joburi noi, fie pentru că au rămas fără job în această perioadă sau caută o schimbare pe plan profesional.

Angajații din transport, medical / pharma, financiar și inginerie au fost cei mai activi în căutarea unui nou loc de muncă pe platforma BestJobs în iunie, cu un volum total de peste 100.000 de căutări pentru aceste domenii.

„În același timp, pe fondul pandemiei de COVID-19, domeniul medical și farmaceutic a înregistrat cea mai mare creștere a interesului din partea candidaților, cu un avans de peste 50% al volumului de căutări de joburi de la începutul anului și până la finalul lunii iunie”, se arată în comunicat.

  1. domeniile resurse umane și vânzări au înregistrat și ele un interes crescut din partea candidaților comparativ cu luna mai, cu peste 13.000 de căutări fiecare;
  2. retailul a înregistrat o scădere de peste 65% a interesului candidaților pentru un job în acest domeniu;
  3. cei mai mulți candidați, peste 8.000, au atras în luna iunie companiile Takko Fashion, Romstal și Enel.

Ce arată datele INS

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării din România, în termeni nominali, au fost de 5.119 lei în primul trimestru al acestui an, din care s-au cheltuit în medie 4.269 de lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri, informează Agerpres.

Potrivit statisticii, în intervalul ianuarie - martie 2020, veniturile băneşti au fost, în medie, de:

  • 4.710 lei lunar pe gospodărie (1.830 lei/persoană)
  • veniturile în natură de 409 lei lunar pe fiecare gospodărie (159 lei/persoană).

În acest context, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor).

Totodată, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (18,9%), veniturile din agricultură (1,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%) precum şi veniturile în natură (8,0%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,7%).

Datele INS relevă faptul că principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 0,3%.

Mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I din acest an, în medie, 34,1% din consumul gospodăriilor.

La nivel general, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în perioada analizată, în termeni nominali, 5.119 lei pentru fiecare gospodărie şi 1.989 lei/persoană.

Din acest total, cheltuielile totale s-au ridicat, în medie, la 4.269 lei/lună/gospodărie (1.659 lei/persoană) şi au reprezentat 83,4% din nivelul veniturilor totale.

O fetita din Gura Vitioarei a aflat mult prea devreme ce inseamna un sistem administrativ intesat cu minti obtuze, blocate in anii comunismului, cand birocratia si prostia conlucrau in dezinteresul omului de rand.

Cazul Alexandrei a fost prezentat de Observatorul Prahovean, care a aflat ca un leu poate costa extrem de mult.

Alexandra este crescută de bunica sa din Gura Vitioarei, care este bolnavă și deasemenea asistată social.

Femeia susține că, deși nepoata sa figura pe lista ajutoarelor de la Uniunea Europeană, întocmită mai demult, reprezentanții Primăriei Gura Vitioarei i-au transmis că fetița nu va mai primi pachetul cu alimente de bază deoarece nu se mai încadrează pe lista beneficiarilor.

”Tatăl fetiței a beneficiat de o majorare a salariului luna trecută, iar veniturile familiei depășesc cu un leu pragul pentru ajutoare. Am încercat să le explic celor din primărie ca lista pentru alimentele de la UE a fost făcută înainte de acea majorare de salariu, însă mi-au spus că vom rămâne fără pachet. Am sunat și la București, iar răspunsul lor a fost că primăria ar trebui să ne dea alimentele, dar că e decizia lor”, a povestit Eugenia S., pentru observatorulph.ro.

Potrivit aceleiasi surse, reprezentanții Primăriei Gura Vitioarei susțin că adeverința de salariu a fost adusă cu întârziere și că sunt mari șanse ca familia fetiței să returneze ajutoarele sociale încasate în ultima perioadă.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, a tras un semnal de alarmă, miercuri, în legătură cu situația șantierului “în conservare” al Crucii Eroilor Neamului de pe Caraiman. Presedintele Consiliului Judetean Prahova, a solicitat Ministerului Apărării Naționale – beneficiarul fondurilor europene destinate reabilitării monumentului – reluarea lucrărilor:

„Suntem mândri că munții Prahovei sunt străjuiți de un monument care apare și în Cartea Recordurilor – Crucea Eroilor Neamului de pe Vârful Caraiman! De aceea, dată fiind starea în care se află acum șantierul reabilitării Crucii Caraiman, solicit reprezentanților Ministerului Apărării Naționale – beneficiarul finanțării europene – să ia măsuri urgente pentru reluarea lucrărilor! Este inadmisibil ca un simbol al României să fie lăsat, chiar și temporar, fără protecție! A fost chiar la un pas, zilele trecute, de a fi cuprins de flăcări, din cauza unor persoane care au aprins torțe în imediata apropiere a monumentului. Să ne respectăm istoria și să îi respectăm pe cei care, în urmă cu aproape 100 de ani, au reușit – folosind carul cu boi sau cu funicularul pentru transportarea materialelor de construcții – să ridice Crucea Caraiman, în numai doi ani, în memoria soldaților români căzuți pe frontul Primului Război Mondial”.

Miercuri seara, pe de altă parte, la câteva ore după semnalul lansat de președintele Consiliului Județean Prahova, MApN a anunțat reînceperea lucrărilor, prin procesul de sablare și vopsire a ultimelor tronsoane ale monumentului. „În acest an, se sablează soclul, partea de piatră, se va acoperi anticoroziv întreaga structură și se finalizează amenajările interioare. Se vor monta lămpile electrice și instalațiile interioare și va fi realizată instalația de ventilație în subsol”, a mai precizat MApN, instituția care a preluat în administrare Crucea Caraiman, monument care se regăsește în Cartea Recordurilor drept cea mai înaltă cruce amplasată pe un vârf montan.

Pagina 4 din 4449

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.