PROGNOZA METEO MIERCURI. Instabilitatea atmosferică se va accentua treptat. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, averse şi cu caracter torenţial, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, în prima parte a intervalului în vestul, nordul, centrul ţării şi la munte, apoi în regiunile estice, sudice, centrale şi doar pe arii restrânse în rest.

Izolat, cantităţile de apă vor depăşi 25...30 l/mp şi va cădea grindină. Temperaturile vor fi în creştere în cea mai mare parte a ţării, cu precădere în regiunile extracarpatice, unde local vremea va deveni călduroasă. Maximele se vor incadra se vor încadra între 23 grade in Dealurile de Vest si in Maramures si 32 de grade in sudul Oltenieie, in Lunca Dunarii, unde vor crea din nou disconfort.

VREMEA ÎN BUCUREŞTI. Vremea va deveni călduroasă, cu o maximă termică de 30...31 de grade şi disconfort în orele după-amiezii. Cerul va fi variabil peste zi, abia nopatea nebulozitatea va fi mai accentuata, în special în a doua parte, când va creşte probabilitatea pentru averse, descărcări electrice şi intensificări ale vântului.

PROGNOZA METEO JOI. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare, averse şi descărcări electrice, mai ales ziua, în Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei, zona Carpaţilor Orientali, estul Carpaţilor Meridionali şi pe arii restrânse în rest. Izolat se vor acumula cantităţi mai importante de apă şi se menţin condiţii pentru căderi de grindină. Vântul va sufla cu unele intensificări, local îndeosebi în nord-est, sud-vest şi la munte. Vremea se va răcori din nou în cea mai mare parte a ţării.

Temperaturile maxime se vor încadra între 21 de grade în nordul ţării şi în depresiuni si 30 de grade în extremitatea de sud, in Lunca Dunarii

După o îndelugată perioadă de tranziție care și-a propus întărirea statului de drept și a instituțiilor specifice unei democrații moderne, România este astăzi o economie stabilă care are șansa să se transforme într-o țară de linia întâi în rândul comunității europene printr-un nou proiect economic care să canalizeze toate energiile factorilor de decizie către o dezvoltare economică sustenabilă, începe textul proiectul guvernului "România Competitivă".

Obiectivul principal al documentului „România competitivă” este o cât mai bună valorificare a factorilor care intră în componența PIB-ului potențial - capital, forță de muncă, productivitate (inclusiv capital natural) – ca singura cale de a stimula în mod sustenabil o creștere economică de la 3% la 5% anual. Aceasta ar putea duce România la un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor la puterea de cumparare standard la un echivalent de aproximativ 70% din media UE în anul 2020 (luând în calcul un nivel de creștere de 2% anual la nivelul Uniunii Europene).

Viziunea guvernului Cioloş este concretizată în 16 domenii, care la rândul lor cuprind 41 de priorităţi, respectiv 90 de măsuri, cu un orizont de realizare până în 2020, care adresează provocările curente pentru cei trei factori menționați, precum scăderea natalității sau migrația (în cazul forței de muncă), sau reducerea substanțială a investițiilor străine post-criză (în cazul capitalului), arată ECONOMICA.

Iată care sunt propunerile guvernului pentru creşterea PIB-ului potenţial. Pe domenii, în ordinea în care apar în document.

Forţa de muncă

Egalitatea de șanse prin acces la serviciile esențiale care țin de calitatea vieții și programe care să susțină mobilitatea forței de muncă în funcție de nevoile economice.

Educaţie

Reducerea distanței dintre cerere și ofertă prin crearea cadrului legislativ și normativ optim pentru învățământul profesional dual.

Sănătate

Îmbunătățirea actului medical, prevenția și adresarea bolilor cu rata de mortalitate cea mai des întâlnită și reducerea mortalității infantile.

Natalitate

Îmbunătățirea serviciilor publice destinate creșterii copilului și stimularea angajatorilor în vederea înființării de grădinițe și creșe pentru copiii salariaților.

Diaspora

Reîntoarcerea actualilor studenți și a lucrătorilor români din străinătate în România care pot aduce know-how, aptitudini și inovație care ar impulsiona economia și societatea românească, ar transforma fenomenul brain drain într-unul de tip brain gain. Măsurile au în vedere programe care vizează promovarea migrației de întoarcere, canalizarea remiterilor de bani către economisire și realizarea de investiții și flexibilizarea procesului de admisie pentru cetățenii din state terțe în vederea atragerii de personal înalt calificat, în special pentru domeniile de activitate în care România duce lipsă de forță de muncă.

Creşterea productivităţii

Agricultura

Dezvoltarea sistemului de irigații, creșterea structurilor asociative în rândul fermierilor și revigorarea învățământului agricol. În același timp, trebuie stimulate sectoarele de nișă precum agricultura ecologică.

IT

Definirea cadrului de funcționare și stimularea creșterii prin calificarea forței umane și adaptarea sistemului educațional la cerințele pieței și un cadru fiscal favorabil dezvoltării.

Energie

Creşterea eficienței energetice și minimizarea pierderilor, urmând ca obiectivele specifice de dezvoltare ale sectorului să se regăsească în Strategia Energetică Națională. Obiectivele energetice trebuie să includă și creșterea producției de energie din resurse regenerabile care asigură atât o mai bună independență și securitate energetică, cât și o contribuție la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și, implicit, la combaterea schimbărilor climatice.

Dezvoltarea capitalului

Fonduri europene

Creșterea capacității instituționale de elaborare a politicilor publice, dialogul și colaborarea interministerială pentru corelarea politicilor și obiectivelor și simplificarea procedurilor de depunere şi implementare a proiectelor finanţate.

Piaţa de capital

Simplificarea procedurilor de înregistrare fiscală pentru investitorii străini, creșterea gradului de conștientizare pentru companiile cu capital românesc a beneficiilor adoptării standardelor de guvernanță corporativă și accelerarea privatizarilor întreprinderilor de stat.

Investiţiile directe

Simplificarea procedurilor de autorizare în diferite domenii, accelerarea eficientizării acordării ajutorului de stat și a criteriilor de alocare a acestuia și îmbunătățirea relației dintre autoritățile publice și investitori.

"Catalizatori" de dezvoltare

Infrastructură

Prioritizarea sectoarelor critice și realizarea lor în afara cadrului existent. Niciun cetățean din România nu ar trebui să fie la o distanță mai mare de 2 ore de o autostradă.

Cadastru

Scăderea perioadei necesare finalizării unui contract de cadastru pentru o Unitate Administrativ Teritorială, eficientizarea procesului de atribuire a acordurilor cadru, prin clarificarea sau simplificarea legislației achizițiilor, modificarea procedurii de selecție a UAT-urilor și creșterea capacității de verificare în paralel a mai multor UAT-uri, de la 2 în prezent la 4 care ar permite accelerarea finalizării procesului de cadastru.

Cercetare

Concentrarea și prioritizarea domeniilor și proiectelor CDI pentru finanțare (focus pe ELI Valley Măgurele), asigurarea stabilității și predictibilității precum și a unei finanțări suficiente și crearea unui mediu stimulativ pentru inițiativa mediului privat, inclusiv pentru comercializarea inovării.

Birocraţia

Debirocratizarea continuă și rapidă a tuturor instituțiilor publice și reducerea costurilor totale impuse oamenilor de afaceri și IMM-urilor prin taxe administrative, precum cele pentru obținerea unei autorizații. Debirocratizarea este un proces extrem de complex care trebuie armonizat și cu reforma administrației publice. Planul de reforme are la bază câteva principii fundamentale: simplificarea, integrarea, transparentizarea și digitalizarea.

    STATUL va susține „contractul” economic prin promovarea încrederii, speranței și bunei credințe prin îndeplinirea funcțiilor sale regaliene, arată documentul.

Achiziţii publice

Îmbunătățirea cadrului legislativ prin transpunerea Directivelor UE și soluționarea deficiențelor din implementare cu scopul de a sprijini pregătirea și implementarea viitoarelor contracte de achiziții publice.

10,5% din PIB pentru o perioadă de 5 ani

Acest document îmbină caracterul aspirațional (unde vrem să ajungă România pe termen mediu) cu cel tehnic (care sunt măsurile necesare pentru atingerea acestui scop). Efortul bugetar cumulat pe o perioadă de cinci ani presupus de aplicarea tuturor măsurilor prezentate a fost estimat la 16,9 miliarde euro (circa 10,5% din PIB pentru o perioadă de 5 ani).

Principalele argumente care susțin implementarea proiectului economic fără rezerve din partea factorilor politici ar fi: ; popularitatea măsurilor (acceptate la nivelul intregii societății ca nevoi ce necesită acțiunea imediată); prioritizarea implementării acestora într-un timp relativ scurt și cu costuri minime, spune guvernul.

Citeşte mai mult pe Economica

Curtea de Apel Bucureşti explică motivele pentru care a dispus pe 12 mai 2016 condamnări în acest dosar: Dan Voiculescu — 2 ani închisoare cu executare, Sorin Alexandrescu — 3 ani şi 6 luni cu executare, Camelia Voiculescu — 2 ani cu suspendare, şerban Pop (fost preşedinte ANAF) — 2 ani cu executare. Sentinţa nu este definitivă.

Cu referire la acuzaţiile aduse lui Sorin Alexandrescu, judecătorii apreciază că acesta a avut rolul principal în şantajarea lui Ioan Bendei.

"Probele administrate în cauză duc la concluzia că inculpatul Alexandrescu George Sorin a avut rolul principal în comiterea infracţiunii de şantaj, fiind persoana care a obţinut documentele folosite în săvârşirea faptei, a conceput planul infracţional şi l-a pus în aplicare, exercitând în mod direct presiunile asupra persoanei vătămate. Inculpatul nu a şovăit să folosească resursele media ale societăţii comerciale pe care o conducea la comiterea faptei anterior descrise. Procedând astfel, în condiţiile în care coordona unele dintre cele mai importante instituţii media de pe piaţa românească, inculpatul a adus prejudicii grave inclusiv încrederii de care presa ar trebui să se bucure în cadrul societăţii".

În opinia magistraţilor, Sorin Alexandrescu a fost convins că Ioan Bendei a comis o faptă de corupţie care a adus prejudicii Grupului Intact şi că această împrejurare poate fi folosită pentru a obţine avantaje comerciale, arată Agerpres.

De altfel, aceeaşi atitudine par să o fi avut şi Dan Voiculescu, şi Camelia Voiculescu, aceştia considerând şi ei că întreaga situaţie reprezintă "o chestiune comercială", chiar şi după ce Sorin Alexandrescu a fost reţinut de procurori.

"Cei trei inculpaţi au urmărit prin săvârşirea faptei obţinerea unor importante avantaje materiale pentru SC Antena TV Group SA, în cuantum de 4.320.000 euro/an (0,4 euro/abonat/lună, în raport de ultimul preţ solicitat de inculpat şi de cei 900.000 de abonaţi ai RCS&RDS SA) vreme de 5 ani", se mai spune în motivare.

În legătură cu acuzaţiile aduse Cameliei Voiculescu, judecătorii susţin că aceasta ştia despre întâlnirile lui Sorin Alexandrescu cu Ioan Bendei şi avea cunoştinţă despre infracţiunea de şantaj îndreptată împotriva administratorului RCS&RDS.

"Rezultă din probe că inculpata a participat la luarea deciziei de a expedia scrisori către părţile implicate în încheierea contractului dintre RCS&RDS şi SC Bodu SRL, că aceasta a fost informată în mod constant de inculpatul Alexandrescu George Sorin despre mersul 'negocierilor' cu persoana vătămată, inclusiv despre starea de teamă a acesteia, şi, de asemenea, că i-a transmis inculpatului Alexandrescu George Sorin sfaturile de a fi foarte prudent date de tatăl său, inculpatul Voiculescu Dan. Împrejurarea că inculpata cunoştea obiectivul real urmărit de inculpatul Alexandrescu George Sorin prin întâlnirile cu Bendei Ioan rezultă din convorbirile telefonice cu acest inculpat, în cadrul cărora Voiculescu Camelia s-a interesat de rezultate obţinute (dacă una dintre întâlniri a fost 'bună', dacă persoana vătămată urmează să dea cifre). De asemenea, discuţiile purtate de inculpată cu tatăl său, Voiculescu Dan, în dimineaţa zilei de 30.05.2013, imediat după aducerea inculpatului Alexandrescu George Sorin la sediul DNA, constituie alte probe care demonstrează că inculpata avea cunoştinţă despre infracţiunea de şantaj îndreptată împotriva lui Bendei Ioan", declară magistraţii.

De asemenea, instanţa apreciază că din probele de la dosar rezultă că Dan Voiculescu ştia despre întâlnirile pe care Sorin Alexandrescu le-a avut cu Ioan Bendei şi chiar i-a dat sfaturi directorului Antena Group să fie foarte prudent, dovadă fiind mai multe convorbiri telefonice.

"Sprijinul acordat de inculpatul Voiculescu Dan inculpatului Alexandrescu George Sorin a constat în acordul ca acesta să comită fapta de şantaj care face obiectul cauzei, în sfaturi privind comiterea faptei (în acest sens, discuţia din 13.05.2013, sfaturile de a fi prudent transmise prin intermediul fiicei sale). Referitor la acordul inculpatului privind comiterea faptei, instanţa reţine că, după cum rezultă din convorbirile interceptate, dar şi din propria declaraţie, numitul Voiculescu Dan, deşi nu deţinea vreo funcţie administrativă în cadrul societăţilor care compun Grupul Intact, avea posibilitatea de a influenţa deciziile conducerii societăţii, iar acceptul acestuia pentru ca Alexandrescu Sorin să acţioneze în felul arătat a avut o deosebită importanţă în întărirea rezoluţiei infracţionale a acestuia", se mai spune în motivare.

Mai mult, instanţa precizează că Sorin Alexandrescu, Dan şi Camelia Voiculescu discutau într-o modalitate "conspirată" despre întâlnirile lui Alexandrescu cu Ioan Bendei, luându-şi măsuri de precauţie pentru a evita eventuale interceptări.

Pe de altă parte, instanţa a apreciat că Dan Voiculescu şi Camelia Voiculescu au avut o contribuţie mult mai redusă decât Sorin Alexandrescu în comiterea infracţiunii de şantaj.

De asemenea, în cazul celor trei, instanţa a reţinut circumstanţe atenuante pentru că nu aveau antecedente penale la data săvârşirii faptelor "şi cu toţii avuseseră anterior performanţe deosebite în domeniul pieţei media, posturile TV deţinute de SC Antena TV Group SA şi SC Antena 3 SA numărându-se printre cele mai importante entităţi de acest tip de pe piaţa românească".

Directorul general Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, şi Dan Voiculescu au fost trimişi în judecată pe 1 octombrie 2013, fiind acuzaţi de şantajarea administratorului firmei RCS&RDS Ioan Bendei.

În acelaşi dosar au mai fost deferiţi justiţiei fostul preşedinte al ANAF şerban Pop, Camelia Voiculescu, asociat şi administrator al societăţilor Antena TV Group, Antena 3 şi Intact Production, care este şi singurul asociat al SC Intact Publishing, George Daniel Matiescu, împuternicit al Intact Publishing, precum şi firmele Antena TV Group, Antena 3 şi Intact Publishing. Ei sunt acuzaţi în legătură cu folosirea acelor instituţii media (televiziuni, publicaţii online şi scrise) pentru şantaj cu scopul obţinerii de foloase materiale ilicite însemnate.

Potrivit DNA, în perioada 16 aprilie — 21 mai 2013, Sorin Alexandrescu a exercitat în mod repetat şi gradual acte de constrângere asupra lui Ioan Bendei, administratorul firmei RCS&RDS, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, astfel încât să îl determine să urmeze conduita impusă de inculpat.

"În mod concret, inculpatul Alexandrescu a exercitat acte de ameninţare cu publicarea, prin intermediul entităţilor media, a unor documente care, în opinia sa, argumentau o pretinsă faptă de corupţie săvârşită de partea vătămată, în situaţia în care acesta nu ar fi acceptat semnarea unui contract de retransmisie a posturilor de televiziune aparţinând Antena TV Group la un preţ dorit de inculpat. Semnarea contractului în condiţiile impuse de inculpat, respectiv la o valoare de 6.480.000 euro/an, pe o durată de 5 ani, ar fi garantat stingerea litigiilor existente pe rolul instanţelor, oprirea campaniei media împotriva societăţii pe care o reprezenta partea vătămată şi a persoanelor din conducerea acelei societăţi", susţin procurorii.

DNA menţionează că Dan Voiculescu, prin demersurile sale, a sprijinit acţiunile desfăşurate de Sorin Alexandrescu, care erau menite să menţină şi să accentueze starea de presiune psihică asupra lui Ioan Bendei.