Nu faptul că medicul Flavia Groșan are propria schemă de tratament pentru tratarea cu succes a Covidului a deranjat sistemul. Schema poate fi combătută relativ simplu, iar această sarcină a revenit medicilor sugrumați de invidie. Ceea ce a cutremurat din temelii sistemul este contestarea protocolului din spitale, care fabrică morți pe bandă rulantă.

Un director dintr-un spital cu multe plângeri penale spunea, într-un cadru privat, că nu se teme, pentru sunt acoperiți din punct de vedere medical. Ce poate să însemne acest lucru? Că au urmat, cu sfințenie, protocolul Ministerului Sănătății. "În elaborarea acestui protocol de tratament comisia a primit sprijinul direct al Comisiei științifice Covid-19 a Ministerului Sănătății", se arată în protocolul reviziuit din Monitorul Oficial din 3 decembrie 2020. Șefii Comisiei sunt epidemiologul Adriana Pistol și microbiologul Alexandru Rafila, iar printre membri figurează și Virgil Musta, cel mai vocal medic din spațiul public. Surprinzător este faptul că reprezentantul României la OMS, dr.Alexandru Rafila, a afirmat, atacând, astfel, opiniile medicului Falvia Groșan, că protocolul Ministerului Sănătății e sfânt. "Dacă mă întrebați pe mine, eu aș vrea să fiu tratat de un medic din România, conform protocolului care este stabilit de Comisia de boli infecțioase din România, care în principiu respectă majoritatea recomandărilor din statele membre UE și Statele Unite. Eu am fost infectat cu Covid și m-am tratat conform protocolului aprobat", a declarat Alexandru Rafila. Având așa legături strânse cu Organizația Mondială a Sănătății m-aș fi așteptat să citească ultimele recomandări ale OMS din decembrie 2020, în care scrie că nu trebuie folosite în tratarea Covidului Hydroxychloroqina și Lopinavir/ritonavir(adică acel medicament ucigător cunoscut sub denumirea de Kaletra). "Strong recommendation against", spune OMS despre aceste două tratamente și chiar mă îndoiesc că Rafila s-a tratat cu Kaletra.

Pneumologii se distanțează..
Societatea Română de Pneumologie a transmis presei un comunicat prin care a ținut să precizeze că se distanțează de medicul Flavia Groșan și recomandă pneumologilor români să respecte protocoalele de tratament Covid oficiale. "Având în vedere ultimele declarații ale dnei. Flavia Groșan, medic pneumolog Oradea, referitor la tratamentul pacienților diagnosticați cu Covid-19, Societatea Română de Pneumologie se distanțează față de aceste declarații care sunt neconforme cu protocoalele și recomandările internaționale și românești. Pe această cale recomandăm tuturor pneumologilor români să respecte indicațiile privitoare la diagnosticul și terapia infecției cu Sars-Cov-2, precum și ale complicațiilor ulterioare pulmonare, conform protocoalelor legale existente în vigoare", se arată într-un comunicat semnat de prof. Roxana Maria Nemeș, președintele Societății Române de Pneumologie. Din nou protocolul Covid, adevărata miză a acestui scandal. Distanțarea declarată a pneumologilor este, cumva, redundantă, pentru că nu am văzut pe nimeni să se apropie de medicul Flavia Groșan. Întrebată dacă vreun coleg care știa că schema ei de tratament reușește să vindece bolnavii de Covid a încercat să o contacteze, dr.Flavia Groșan a răspuns că nu. Nici nu voiau să audă. Iar asta spune tot.

Ziua judecății
Luni, 22 martie, medicul Flavia Groșan a fost invitată la sediul Colegiului Medicilor Bihor. "Urmare a autosesizării Colegiului Medicilor Bihor privind declarațiile dumneavoastră din presa națională și din mediul virtual, Comisia de Etică și Deontologie Profesională a Colegiului Medicilor Bihor vă invită pentru audiere luni, 22 martie, ora 14", se arată în adresa oficială trimisă doctorului Flavia Groșan, o adresă căreia i-a luat două zile să ajungă la destinatar. Ce acuzație i se aduce? Nimeni nu știe, pentru că exprimarea este în mod deliberat vagă. Un indiciu avem, însă, pentru că președintele Colegiului Medicilor din Bihor și-a vărsat of-ul prin presă indicând faptul că "afirmaţiile pe care le-a făcut în presa centrală legate de activitatea medicilor din spitale considerăm că sunt încălcări grosolane ale deontologiei şi eticii medicale".

Dacia a înregistrat în patru ore mai multe comenzi pentru Spring, primul său automobil electrice, decât numărul maşinilor electrice vândute în 2019, anunță ZF.

Sâmbătă la ora 13.00, când a fost deschisă lista, peste 6.000 de oameni au încercat să se conecteze simultan.
Livrările către persoane fizice vor demara în luna septembrie a acestui an.

În 2019 s-au livrat pe piaţa locală 1.500 de maşini electrice, iar în 2020 piaţa a urcat la aproape 2.900. În 2021, în primele două luni ale anului, volumul a urcat cu 30% însă acum piaţa va fi decisă exclusiv de programul Rabla Plus, care oferă o susţinere de 50% sau 10.000 de euro din preţul automobilului.

Spring este în momentul de faţă cel mai accesibil automobil electric de pe piaţa europeană şi singurul care în România poate fi cumpărat cu mai puţin de 10.000 de euro. Singurul care se apropie e VW e-Up!, care are un preţ de listă de 24.000 de euro şi care poate fi cumpărat prin Rabla Plus cu 14.000 de euro.

Spring poate fi cumpărat cu 7.700 de euro sau 49 de euro pe lună utilizând bonusurile programelor Rabla (1.400 de euro) şi Rabla Plus (10.000 de euro), preţul său fiind de 18.100 de euro în versiunea de top, echiparea sa având dotări precum sistem de navigaţie şi aer condiţionat.

Spring dispune de un motor de 45 CP şi are o autonomie de 230 km, care creşte la 305 km în oraş.

Doi tineri din România au creat în urmă cu 4 ani o platformă online de programări la medicul veterinar, iar acum au obținut o finanțare de venture capital de 2,5 milioane de dolari de la un grup de investitori, printre care și Gradient Ventures, fond de investiții al gigantului IT Google, axat pe inteligență artificială.

Runda de investiții acordată startup-ului Digitail este asigurată de fondurile byFounders, Gradient Ventures și Partech și de o serie de business angels, conform unui comunicat transmis StartupCafe.ro.

Platforma Digitail a fost fondată de trei tineri antreprenori români: Sebastian Gabor, Ruxandra Pui (foto) și Alexandru Tăbolcea (care a ales să plece din startup între timp). În 2018, în echipa Digitail a fost cooptat și un medic veterinar, Alexandru Gheorghiță, ca specialist în sănătate, el fiind și fondator al unei clinici veterinare (la Galați). În cei 4 ani de existență, startup-ul ajunge la investiții totale de 3,7 milioane de dolari, conform Crunchbase.com. Cu noua finanțare, Digitail intenționează să se extindă puternic pe piața cabinetelor veterinare din Statele Unite. De altfel, acum startup-ul românilor este înregistrat în SUA și are și o subsidiară în România.

Ce face Digitail? Pe scurt, ajută cabinetele veterinare și proprietarii de animale în același mod în care Booking.com, de exemplu, ajută hotelurile și turiștii. Digitail este un sistem online, bazat pe tehnologie cloud, prin care veterinarii care îl folosesc reușesc să aducă la cabinete mai mulți pacienți.

Platforma le oferă medicilor veterinari un sistem de management compatibil cu orice fel de dispozitiv, care îi ajută să-și gestioneze mai ușor relația cu proprietarii de animale, îmbunătățind retenția. La ora actuală, Digitail spune că sistemul său este folosit de peste 2.000 de veterinari din 16 țări. De asemenea, aplicația sa integrată oferă unui numr de 500.000 de proprietari de animale posibilitatea să acceseze informații medicale în timp real și să ia legătura cu medicul veterinar.

De-a lungul timpului, Digitail a câștigat o serie de premii în competiții de startup-uri, iar în 2019 a fost nominalizat de StartupCafe.ro pentru concursul Central European Startup Awards (CESA). Atunci, Digitail a ajuns în finala românească a CESA la categoriile Startup-ul anului și Cel mai bun startup de tehnologie în sănătate.

Gradient Ventures nu este la prima investiție într-un startup românesc. În 2020, startup-ul de securitate cibernetică TypingDNA, fondat de Raul Popa, Cristian Tamaș și Adi Gheară, a obținut o investiție de 7 milioane de dolari condusă de fondul de investiții al Google specializat pe inteligență artificială.

Cozmin Gușă, moderatorul emisiunii „Ce-i în gușă și-n căpușă" de la Gold FM, a vorbit despre desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, un subiect extrem de controversat. Cunoscutul jurnalist a afirmat că acest lucru face parte dintr-o luptă subterană care încă nu s-a tranșat.

„Este o mare luptă subterană care încă nu s-a tranșat și eu vreau să le amintesc prietenilor noștri care ne ascultă că avizul CSM nu a fost doar de paradă acolo. Dacă vă veți uita pe motivare, sunt foarte multe elemente care stau în picioare, iar CSM-ul ăsta e reprezentativ nu doar că a fost făcut să fie reprezentativ pentru justiție la modul oficial, e reprezentativ și pentru jocurile subterane după cum inițiații cunosc" a transmis Cozmin Gușă la emisiunea 'Diferiți Mass Media' de la DC News TV.

Acesta a atras atenția asupra faptului că, în timpul discuțiilor din Comisia juridică a Camerei Deputaților, referitoare la desființarea SIIJ, magistrații nici măcar nu au fost lăsați să vorbească. Mai mult, și social-democrații au fost opriți din a-și putea exprima opiniile.

„Atât de mari au fost eforturile și presiunile asupra lui Cîțu, spre exemplu, care a condus din punct de vedere al Guvernului ostilitățile pentru distrugerea SIIJ, iar ele s-au văzut și ieri (n.r. joi) la dezbaterea din Comisie, unde atât de tare s-au înjurat la început, încât au spălat putina președintele CSM și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. Au stat vreo jumătate de oră, nu au putut să vorbească și au plecat. Și-au dat seama că trebuie să folosească momentul și să plece că oricum nu puteau să vorbească acolo, iar după ce a început dezbaterea cei de la PSD au fost opriți să-și prezinte argumentele și iar a fost o ceartă" a mai spus Cozmin Gușă pentru DC News.

În februarie, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului întocmit de ministrul Justiției USR-PLUS, Stelian Ion, cu privire la desființarea Secției Speciale. Nu a fost prima dată când CSM a refuzat desființarea SIIJ, acest lucru s-a mai întâmplat de două ori, o dată chiar în perioada ministrului Cătălin Predoiu (PNL).