Publicistul Ion Cristoiu afirmă că pandemia, deşi un dezastru, este prezentată de regimul Iohannis ca o oportunitate istorică pentru modernizarea României, deşi banii europeni are ar urma să fie folosiţi în cadrul PNRR, prezentat cu mare pompă, nu au venit încă şi nu sunt un cadou pentru România.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

Miercuri, 17 martie 2021, pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, la rubrica Agenda Preşedintelui, s-a ivit următorul text:

„Ora 16.00, şedinţă de lucru pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. La şedinţă vor participa preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, prim-ministru României, Florin Cîţu, viceprimministru Dan Barna, viceprimministru Hunor Kelemen şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea".

Din 2014, de când a preluat mandatul de preşedinte al României, Klaus Iohannis cultivă cu succes secretomania de tip securistic. Puţine dintre acţiunile întâmplate la Cotroceni sunt explicate sau măcar anunţate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. În cazul de faţă avem un text care violează în grup Logica. Se spune că se va discuta Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi că vor participa Ludovic Orban, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, Florin Cîţu, în calitate de prim-ministru al României, Dan Barna, în calitate de viceprim-ministru, Hunor Kelemen, în calitate de viceprim-ministru şi Cristian Ghinea în calitate de ministru Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Ludovic Orban nu putea să participe în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Dacă asta i-ar fi fost calitatea, la şedinţă trebuia invitată şi Anca Dragu, preşedinta Senatului. Ludovic Orban a fost prezent ca şef al PNL, partid din Coaliţia de Guvernare. Şi ceilalţi doi – Dan Barna şi Kelemen Hunor – tot ca şefi de partide au participat. Klaus Iohannis a ţinut să evită o astfel de dezvăluire. S-ar fi înţeles că la Cotroceni au fost invitaţi şefii de partide.

Lămurirea acestei şedinţe de lucru impune convocarea câtorva amănunte despre temă – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Consiliul Uniunii Europene a decis anul trecut, în 21 iulie, iniţierea unui Pachet de redresare a economiei europene după criza provocată de Pandemie. În valoare de 750 de miliarde, suma urma să fie împărţită ţărilor membre pentru ca acestea să-şi refacă economia distrusă de restricţii.

Aşadar acest plan a fost gândit sub semnul solidarităţii pe care Uniunea Europeană trebuia s-o dovedească în urma a ceea ce am putea considera ca fiind cel de-Al Treilea Război Mondial. Planul a fost iniţiat şi aprobat după ce, în perioada Pandemiei, Uniunea Europeană a fost criticată c-a lăsat ţările membre să se descurce pe cont propriu. Însă cum Uniunea Europeană stă sub semnul obiectivului Green Deal, din start s-a gândit ca banii primiţi de fiecare ţară să nu fie folosiţi oricum, ci pentru trecerea la Energia verde. Dacă tot refacem economia, atunci să nu ne întoarcem la ce-a fost până la Pandemie. S-o refacem din perspectiva viitorului!

Aşa cum arată toate documentele, cum o ştie, cred, orice cetăţean al Uniunii Europene, în iulie 2020 nu s-a aprobat o sumă doar pentru România, ci pentru toate statele membre. N-a fost un cadou de Moş Crăciun al Uniunii, ci o decizie impusă de dezastrul provocata de Pandemie. În stabilirea sumei s-au luat în calcul elemente obiective, pe primul loc fiind pagubele suferite. Şefii de state şi de guverne prezenţi la reuniune n-au avut nici o contribuţie la stabilirea sumei. N-a avut nici preşedintele Klaus Iohannis.

Asta e realitatea.

În contra acestei realităţi s-a pus în mişcare, chiar din clipa deciziei de la Bruxelles, o maşinărie publicitară de partid şi de stat menită a transforma într-un moment de Cult al personalităţii o acţiune la nivelul Uniunii Europene.

Pe vremea lui Nicolae Ceauşescu tot ce primea România pe plan extern era opera exclusivă a Tovarăşului. Klaus Iohannis fiind şi el un fel de Tovarăş, banii primiţi de România prin simpla condiţie de ţară membră au fost prezentaţi ca rod al respectului şi simpatiei de care se bucură preşedintele la nivel european.

Banii au fost repartizaţi României ca unei ţări membre care a suferit economiceşte din cauza Pandemiei.

Potrivit maşinăriei propagandistice oficiale, banii sunt un cadou făcut României, pentru că e condusă de Klaus Iohannis.

Condiţia ca o ţară membră să primească suma stabilită prin Acord a fost elaborarea unui Plan naţional de cheltuire a banilor. Intitulat Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, el trebuia întocmit de Guvern şi trimis spre aprobare la Bruxelles.

Anul trecut lucrul la acest Plan a fost un prilej continuu de propagandă electorală în favoarea PNL.

Înainte de a fi trimis la Bruxelles, PNNR a fost sărbătorit în cadru festiv.

Au venit alegerile. În campania electorală, PNL, având ca purtător de cuvînt pe Klaus Iohannis, a făcut mare caz de banii care vor veni de la Bruxelles ca urmare a Planului trimis de Guvernul Ludovic Orban. Practic toate făgăduielile electorale s-au bazat pe Banii de la Bruxelles.

Au venit alegerile. S-a format un guvern de Centru-Dreapta, de colaborare între PNL şi USRPLUS. S-a aflat că în timp ce PNL-iştii foloseau Planul întocmit de Guvern pe post de antologie de făgăduieli electorale, Planul a fost respins de Uniunea Europeană. S-a impus întocmirea unui nou Plan. După investirea Guvernului Coaliţia a purces la întocmirea Planului.

Cum însă partidele nu se înţelegeau la împărţirea banilor, şefii de partide au fost convocaţi la Cotroceni pentru o şedinţă de negociere sub conducerea Preşedintelui.

Miercuri a fost vorba de o şedinţă unde liderii Coaliţiei au căzut la un acord – în urma unor compromisuri – de împărţire a banilor.

Din toate punctele de vedere, a fost o şedinţă de lucru, una din numeroasele şedinţe de negocieri care definesc şi vor defini Guvernarea de Coaliţie.

Ca de obicei, preşedintele a ţinut să facă şi din acest moment banal un moment istoric. Deşi Planul nu fusese aprobat de Bruxelles, pentru că nici măcar nu era pus de Guvern în dezbatere publică, Klaus Iohannis l-a prezentat ca şi cum ar fi fost valiza cu bani deja venită de la UE.

Printre altele Klaus Iohannis a purces din nou la legendarizarea acestor bani, la prezentarea lor ca alcătuind un moment mai important decât Marea Unire din 1918:

„Am convenit astăzi, în cadrul şedinţei cu liderii coaliţiei de guvernămînt, cu prim-ministrul şi cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care urmează să fie supus aprobării Executivului şi, ulterior, transmis Comisiei Europene pentru negociere.

Cele circa 30 de miliarde de euro de care vom beneficia prin acest Plan reprezintă o şansă majoră pentru dezvoltarea României, o oportunitate care va permite economiei, dar şi societăţii româneşti o rezistenţă sporită în cazul unor viitoare crize.

Totodată, este important să înţelegem că acest plan, prescurtat PNRR, ne oferă cel mai bun context pentru realizarea reformelor amânate atâţia ani, reforme care vor îmbunătăţi viaţa de zi cu zi a fiecărui român, prin dezvoltarea şi modernizarea activităţii în sănătate, în economie, în educaţie şi în administraţie".

Omului simplu, diferit de omul politic prin bun simţ, încearcă o anume descumpănire la lectura zicerilor lui Klaus Iohannis. Banii care ar urma să vină de la Bruxelles după ce vom trimite Planul şi mai ales după ce va fi aprobat, ceea ce înseamnă nu mai devreme de toamna lui 2021, sunt prezentaţi ca alcătuind condiţia necesară pentru modernizarea României. Dacă, Doamne fereşte, ei n-ar veni, România ar rămâne nereformată.

Preşedintele Klaus Iohannis e la Cotroceni din 2014. Aşadar, potrivit logicii pe care o degajă această cuvântare, el a aşteptat Pandemia, pentru ca să poată să treacă la reforme. Şi cum ea a venit doar în al şaselea an de mandat al lui Klaus Iohannis, abia acum se va trece la „realizarea reformelor amînate atâţia ani". Dacă nu era Pandemia, UE nu ne dădea banii. Şi noi nu făceam reforme. Pandemia a fost însă un dezastru. Dacă nu era acest Dezastru, dacă nu erau restricţiile, bolnavii şi morţii, n-ar fi fost reforme.

România ar fi rămas în Evul Mediu.

E o premieră în istoria României: „Prezentarea unui dezastru ca o condiţie pentru modernizarea ţării!".

Partidul Social Democrat va depune la Parlament un proiect de lege prin care se va limita numărul de persoane din consiliile de administraţie şi valoarea indemnizaţiei, iar primele vor fi eliminate, a declarat purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea.

"O temă discutată astăzi la Biroul Permanent Naţional al PSD, o iniţiativă, pentru că am văzut că domnul Florin Cîţu ezită să vină şi să facă ceea ce a spus - că va reduce numărul persoanelor care sunt astăzi membre în consiliile de administraţie, şi atunci am hotărât să venim noi cu o iniţiativă în care o să scadă, de asemenea, şi valoarea indemnizaţiilor, iar primele vor dispărea cu totul", a spus Oprea, într-o conferinţă de presă după şedinţa BPN al PSD.

El a adăugat că prin această iniţiativă legislativă se va urmări limitarea numărului de persoane din consiliile de administraţie, se va limita valoarea indemnizaţiei, iar primele vor fi eliminate.

Radu Oprea a amintit că, în această săptămână, PSD depune o moţiune simplă împotriva ministrului Agriculturii.

Cheltuielile cu creşa sau cu grădiniţa nu vor mai fi suportate de stat, prin intermediul angajatorului. Ministerul Finanţelor propune suspendarea aplicării acestei măsuri, potrivit unui proiect publicat pe site-ul instituţiei, deşi toată lumea aştepta normele de aplicare.

Mai exact, părinţii primeau 1.500 de lei pe lună de la angajator, iar mai departe, firmele urmau să-şi scadă această cheltuială din impozitele plătite statului. Legea este în vigoare de la începutul anului şi nu se aplică retroactiv.

Aplicarea acestei măsuri se suspendă, începând cu data de 1 aprilie 2021 până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.

În România sunt aproximativ 600.000 de copii cu vârsta între 3 şi 6 ani.  

Ce prevede cadrul legal actual

Potrivit noului cadru fiscal, cheltuielile cu educația timpurie menționate sunt nedeductibile la calculul rezultatului fiscal și se scad din impozitul pe profit datorat în perioada efectuării acestora, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul în care suma depăşeşte impozitul pe profit datorat, diferenţa va fi scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reţinut de contribuabil pentru angajaţi, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate.

Prin același act normativ, respectiv Legea nr. 239/2020, sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor au fost introduse în categoria veniturilor neimpozabile din salarii și asimilate salariilor.

Totodată, prin Legea nr. 296/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor au fost excluse din baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

Noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a putea fi aplicate

În practică, așa cum au semnalat atât contribuabilii interesați/organizațiile profesionale interesate de accesarea facilității fiscale privind educația timpurie, cât și organele fiscale, și chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor.

Solicitările de clarificare a regulilor fiscale au vizat elemente tehnice esențiale aplicării, care nu se regăsesc în actualele prevederi.