A început războiul împotriva omnivorilor din UE
Comisia Europeană a înregistrat, săptămâna trecută, inițiativa cetățenească europeană pentru mâncarea vegană, care va urma să fie supusă dezbaterii și aprobării. Aceasta prevede obligativitatea operatorilor care vând alimente și băuturi să pună la dispoziție și o alternativă vegană, contribuind , astfel, la conștientizarea colectivă cu privire la drepturile animalelor.

Organizatorii inițiativei cetățenești europene pentru mâncarea vegană, depusă și înregistrată la Comisia Europeană, solicită adoptarea unui act juridic prin care să li se ceară spațiilor private și publice care vând alimente și băuturi în Europa să pună la dispoziție și o alternativă vegană. Ei susțin că o astfel de măsură ar răspunde conștientizării colective emergente cu privire la drepturile animalelor și ar contribui la combaterea crizei climatice prin creșterea consumului de alimente pe bază de plante și ar reduce costul alimentelor. Întrucât propunerea de inițiativă cetățenească europeană a îndeplinit condițiile formale, Comisia Europeană a considerat că aceasta este admisibilă din punct de vedere juridic.

După înregistrare, organizatorii au la dispoziție șase luni pentru a începe colectarea semnăturilor. Dacă, în termen de un an de la începutul perioadei de colectare, o inițiativă cetățenească europeană primește un milion de declarații de susținere din cel puțin șapte state membre, Comisia Europeană va trebui să reacționeze. Mai concret, va trebui fie să dea curs solicitării, fie să o respingă, cu obligația de a-și argumenta decizia. Având în vedere campania agresivă împotriva zootehniei și a poluării produse de creșterea vitelor, precum și pentru reducerea consumului de carne din alimentație, este foarte probabil ca milionul de semnături să fie strâns foarte repede, punând în mișcare o nouă directivă europeană.

Drepturile animalelor
Inițiativa cetățenilor UE pentru mâncare vegană este adresată veganilor și celor care respectă dreptul la o alternativă vegană și, de asemenea, celor care vor să ia măsuri pentru schimbările climatice, oferind mai ușor alimente pe bază de plante consumatorilor din UE în viața lor de zi cu zi, susțin organizatorii inițiativei.

"Dieta vegană fără cruzime nu implică exploatarea și uciderea animalelor, răspunzând la conștientizarea colectivă în curs de dezvoltare a drepturilor animalelor. În plus, dieta vegană schimbă teritoriul în alegerea activităților de producție și angajare, structuri și logistică cu mai puțină poluare. Inițiativa cetățenească solicită introducerea, prin lege, a alternativei vegane în vânzarea de alimente și băuturi către publicul din Europa, cu speranța ca participarea cetățenilor europeni să ducă la aprobarea unei legi UE cu mari beneficii pentru planetă, adică în atenuarea crizei climatice, dispariția speciilor sălbatice, defrișările, utilizarea mai bună a terenurilor, apărarea vieții marine, risipa alimentară și malnutriția", se arată în documentul înregistrat la Comisia Europeană.

Se reduc costurile
Renunțarea la carne ar contribui la reducerea costului hranei în termeni economici, a poluării, dar și a suferinței animalelor, susțin organizatorii inițiativei cetățenești. "Mâncarea vegană durabilă este mai ieftină, cu legume proaspete de sezon, și multe aspecte logistice sunt simplificate în ceea ce privește producția, depozitarea și transportul, economisind nu numai energie, ci și resurse umane și logistice. Putem spune că un mediu mai puțin poluat este mai sănătos, deci efectul dietei vegane ne face să trăim într-un mediu mai sănătos, făcându-ne mai sănătoși. Rezultatele care pot decurge din inițiativa cetățenilor UE pentru mâncare vegană se referă la mai puțină poluare în emisiile de CO2, mai puțină contaminare a mediului, mai puțină utilizare a apei și mai puțină suferință pentru animale", se mai precizează în documentul înregistrat la Comisia Europeană.

Incidentul, ultimul dintr-un lung șir de gesturi asemănătoare, s-a produs la muzeul Barberini din Potsdam.

Muzeul a anunțat că opera a scăpat neatinsă, pentru că era protejată de un geam din sticlă. Tabloul va fi expus din nou, miercuri.

Este cea mai recentă operă de artă luată la țintă de activiști climatici, care vor să atragă astfel atenția asupra încălzirii globale.

Alți activiști au stropit în semn de protest un tablou de van Gogh

La începutul lunii, doi tineri au stropit cu supă de roșii tabloul "Floarea soarelui" de Vincent van Gogh, la Galeria Națională din Londra.

Iar înainte de asta, alții activiști s-au lipit de rama unei copii timpurii a picturii "Cina cea de taină", semnată de Leonardo da Vinci, la Academia Regală de Arte din Londra.

"Oamenii sunt înfometați, oamenii suferă de frig, oamenii mor! Suntem într-o catastrofă climatică!".

Liderul Pro România, Victor Ponta, se arată dezamăgit de situația din România și susține că am ajuns "ultimii fraieri", asta pentru că în Europa nu contăm și nu suntem primiți în Schengen. Ponta arată că, în ciuda parteneriatului strategic și al ajutorului pe care îl oferim SUA, României nu i se ridică vizele de intrare în America.

„Vi se pare că-i doare undeva că motorina s-a făcut din nou 7 lei, că vor creşte ratele din nou, De ce suntem ultimii proşti care deşi avem energie şi cmbustibili proprii, plătim pe ele mai mult decât Austria. De ce suntem ultimii proşti care nu suntem primiţi în Schengen, deşi am pompat miliarde de euro în companii din Franţa şi alte state. Cu ce ne-am ales în aceşti 10 ani?", a declarat fostul premier, la România TV.

„Eram convins că o să fim acceptaţi în Schengen, dar se pare că nu ne primesc, suntem ultimii fraieri care nu avem vize de America„, a mai spus dezamăgit Victor Ponta.

Comunicat de presa ALDE

Delegații prezenți la Congresul ordinar al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților – ALDE organizat sâmbătă, 22 octombrie a.c., au votat pentru alegerea noii conduceri a partidului, precum și moțiunea prezentată de către candidații la funcțiile de copreședinți.

În urma votului exprimat de către cei 957 de delegați prezenți, pentru moțiunea cu titlul „Libertate, Democrație, Prosperitate", propusă de domnii Varujan Vosganian, Mircea Minea și Mohammad Murad, au votat 942 de membri, 15 voturi fiind nule. Astfel, domnii Varujan Vosganian, Mircea Minea si Mohammad Murad au fost desemnați copresedinti ai ALDE.

De asemenea, Congresul ALDE, reunit în zilele de 21 și 22 octombrie, a decis și noul statut al partidului.

În urma votului exercitat sâmbătă de către delegații prezenți la Congres, s-au stabilit numele celor care vor ocupa funcțiile de secretar general, prim-vicepreședinți, vicepreședinți ai partidului și de membri în Biroul Politic Executiv.

Noua structură de conducere a Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) cuprinde 3 copreședinți, secretarul general, 4 prim-vicepreședinți, 19 vicepreședinți, 14 membri cu rang de vicepreședinte politic și 12 membri supleanți.

#ALDE #Libertate #Democrație #Prosperitate

Dr. Gabriela Niţescu, medic primar în secţia Toxicologie - ATI de la Spitalul Clinic de Copii Grigore Alexandrescu din Capitală, a tras un semnal de alarmă într-un interviu acordat News.ro, spunând că că în ultima perioadă prezenţa copiilor care au luat supradoză de droguri este constantă în clinică.

Medicul afirmă că acesta este doar vârful icebergului, pentru că la spital ajung doar cei cu supradoze de droguri, în timp ce numărul celor care consumă este cu mult mai mare. Pe primul loc în rândul substanţelor pe care le consumă copiii este cannabisul, la petreceri sau chiar la şcoală, în combinaţie cu alcool sau cu alte tipuri de droguri, spune dr. Gabriela Niţescu.

„Noi am tras acest semnal de alarmă încă dinaintea anilor 2000, când cazurile cu care ne confruntam erau sporadice, însă începuseră să apară, şi este adevărat, când aveam mai puţine resurse să demonstrăm prezenţa substanţelor psihoactive şi a substanţelor de abuz în cazul intoxicaţiilor la copii. Din păcate, la momentul respectiv, semnalele noastre nu au avut prea mult ecou nici în rândul specialiştilor, nici în rândul publicului larg, şi încet încet s-au conturat şi s-au creat grupurile acestea de consumatori şi în rândul adolescenţilor şi al tinerilor din ţara noastră.

Este adevărat că noi ne confruntăm mai frecvent decât alţi colegi pediatri pentru că noi avem o secţie specializată de toxicologie clinică, care funcţionează de foarte multă vreme, are mai mult de 25 de ani.

Numărul lor a început să crească după anii 2000, a fost o perioadă în care, la prima decadă a anilor 2000, aveam supradoze din drogurile convenţionale, în special heroină şi cannabis. Ulterior a urmat perioada 2009 – 2010, când a fost un boom al supradozelor şi al consumului de substanţe psihoactive noi sau etnobotanice, cum au fost ele denumite iniţial. Până când s-a reglementat comercializarea acestora atât la noi în ţară cât şi pe plan european, iar în ultima perioadă prezenţa acestor copii cu supradoze a devenit constantă la noi în clinică, avem în jur de 20 de copii pe lună care vin cu supradoze", a declarat Dr. Niţescu, în interviul pentru News.ro.

Este adevărat că noi ne confruntăm mai frecvent decât alţi colegi pediatri pentru că noi avem o secţie specializată de toxicologie clinică, care funcţionează de foarte multă vreme, are mai mult de 25 de ani.

Numărul lor a început să crească după anii 2000, a fost o perioadă în care, la prima decadă a anilor 2000, aveam supradoze din drogurile convenţionale, în special heroină şi cannabis. Ulterior a urmat perioada 2009 – 2010, când a fost un boom al supradozelor şi al consumului de substanţe psihoactive noi sau etnobotanice, cum au fost ele denumite iniţial. Până când s-a reglementat comercializarea acestora atât la noi în ţară cât şi pe plan european, iar în ultima perioadă prezenţa acestor copii cu supradoze a devenit constantă la noi în clinică, avem în jur de 20 de copii pe lună care vin cu supradoze", a declarat Dr. Niţescu, în interviul pentru News.ro.

„Este adevărat că situaţiile cu care ne confruntăm noi reprezintă doar o foarte mică parte, aşa cum spunem, vârful icebergului în ceea ce priveşte consumul, pentru că în spitalul nostru ajung copiii cu intoxicaţii, cu supradoze. Restul, tot ce înseamnă consum, numărul este mult mai mare, dar ei nu ajung întotdeauna la supradoză, deci nu ajung să fie diagnosticaţi.

Actualmente pe primul loc se află cannabisul, marijuana, pe care o consumă foarte frecvent la petreceri, chiar în viaţa de zi cu zi,la şcoală, unde se întâlnesc, deci cannabisul este pe primul loc şi supradozele cu cannabis, uneori combinate cu alcool, alteori combinate cu alte substanţe, apoi pe locurile următoare sunt aşa-zisele etnobotanice care astăzi se numesc substanţe psihoactive noi", mai spune ea.

„Vârsta de consum a coborât este cam 12 ani. Între 12 şi 18 ani, însă, cei mai mulţi sunt adolescenţi, 14-18 ani. Sunt atât din medii sociale foarte bune, cât şi din medii defavorizate, avem două extreme: sunt copii care provin din medii socio-economice foarte bune, copii din familii cu posibilităţi, aceştia vin, pe lângă cannabis, şi cu supradoze din alte substanţe care sunt mai scumpe, cum ar fi de exemplu extasy, LSD, am avut în ultimul timp, şi la celălalt pol sunt copiii din mediile defavorizate, din centre de plasament, copii din familii dezorganizate", a mai declarat dr. Niţescu.

Mai mult, ea a observat şi o schimbare îngrijorătoare în comportamentul copiilor. „Ce am observat în ultimii ani, că a crescut incidenţa tentativelor reale de suicid, de asemenea a crescut numărul copiilor cu sindroame depresive sau cu tulburări de comportament care se află în tratament psihiatric şi care ajung la noi cu intoxicaţii voluntare cu medicamentele cu care sunt în tratament. A crescut acest număr şi practic aceasta a fost caracteristica în pandemie.

În pandemie, în prima parte, numărul intoxicaţiilor general a scăzut uşor, după aceea au început să apară primele efecte, respectiv decompensarea unor boli psihice care erau preexistente în tratament şi în care pacienţii au recurs la intoxicaţii voluntare cu medicaţia pe care o aveau, sau am mai observat tot în anii aceştia de pandemie apariţia unor cazuri de novo de copii care s-au dovedit a fi copii cu afecţiuni psihice care au necesitat ulterior tratament şi care practic aşa au şi fost depistaţi, venind cu intoxicaţii voluntare", a constatat medicul.

Joi, 21 octombrie, premierul Nicolae Ciucă a vorbit despre majorarea pensiilor:

„Domnul preşedinte (Klaus Iohannis – n.r.) a legat acest procent de inflaţie şi afirm că este nevoie ca în continuare să ţinem cont de rata de inflaţie şi consider că pensionarii nu merită să suporte povara inflaţiei, motiv pentru care procentul poate să fie de 15% sau poate să fie altă cifră.

Romania TV

Premierul Ciucă s-a răzgândit. Pensiile vor crește în 2023 cu 15%. În urmă cu o săptămână, estima o majorare de 10%
Premierul Nicolae Ciucă s-a răzgândit în privința majorării pensiilor. La o săptămână după ce a declarat că bugetul permite doar o creștere de 10-11%, oficialul PNL a transmis că veniturile seniorilor vor fi crescute, de fapt, cu 15%.

Filip Stan
21 oct. 2022, 14:04

Premierul Ciucă s-a răzgândit. Pensiile vor crește în 2023 cu 15%. În urmă cu o săptămână, estima o majorare de 10%
Joi, 21 octombrie, premierul Nicolae Ciucă a vorbit despre majorarea pensiilor:

„Domnul preşedinte (Klaus Iohannis – n.r.) a legat acest procent de inflaţie şi afirm că este nevoie ca în continuare să ţinem cont de rata de inflaţie şi consider că pensionarii nu merită să suporte povara inflaţiei, motiv pentru care procentul poate să fie de 15% sau poate să fie altă cifră.

Toate aceste elemente de analiză le vom realiza în coaliţie cu cifrele de buget pe masă. Avem nevoie de prognoza bugetului pentru anul 2023, trebuie să vedem care este valoarea nominală a PIB-ului în anul viitor şi în felul acesta să putem să ne asigurăm că venim cu decizii care să fie într-adevăr susţinute de buget şi să poată să asigure compensarea creşterii preţurilor la alimente, la bunuri, la servicii", a declarat Ciucă, într-o conferinţă de presă.

Nicolae Ciucă pregătește bugetul pentru 2023

Aseară, Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a înaintat la România TV scenariul potrivit căruia pensiile ar urma să fie majorate cu 15%.

„Foarte probabil, fiindcă astăzi avem o inflaţie de 15 procente, iar o majorare de 10-11 cum s-a vehiculat nu ar fi suficientă pentru a acoperi din păcate posibilităţile destul de reduse ale pensionarilor.

Perioada asta pe care o traversăm este deosebit de dificilă. Inflaţia este în creştere şi pensionarii din România trebuie să poată să suporte toate aceste efecte economice", a mai punctat Stroe.

În prezent, coaliția de guvernare lucrează la bugetul pentru anul 2023.

„În acest moment se lucrează la construcţia bugetară pe anul viitor, legea bugetului de stat. Posibilităţile pe cate le avem în acest moment ne obligă la o astfel de abordare.

Majorările în privinţa pensiilor cu 15 procente în directă relaţie cu inflaţia sunt un remediu necesar şi pot fi susţinute din bugetul asigurărilor sociale", a conchis oficialul PNL.

Majorarea pensiilor este obligatorie, în opinia economistului Mircea Coșea. Potrivit acestuia, chiar și o majorare cu 10% nu rezolvă problema puterii de cumpărare, în condițiile în care alimentele s-au scumpit cu 30-40%, iar medicamentele cu 60-80%.

Trecerea la ora de iarnă 2022 se face în ultimul weekend din luna octombrie, adică în noaptea de 29 spre 30 octombrie 2021, sâmbătă spre duminică. Atunci, ceasul se dă cu o oră înapoi, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00.

Astfel, ziua de 30 octombrie 2022 devine cea mai lungă zi a anului, cu 25 de ore.

Sistemul cu ora de vară/ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970. Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Medicii spun că avem nevoie de o perioadă cuprinsă între 1 și 2 săptămâni pentru a ne adapta la ora de iarnă.