În contextul în care, din luna septembrie, Curtea de Apel Ploieşti îşi va desfăşura activitatea în noul sediu – Palatul de Justiţie, strada Gheorghe Doja, nr. 42, în perioada 16 august – 2 septembrie se suspendă programul de lucru cu publicul la compartimentele „Arhivă”, „Registratură” şi „Biroul de Presă şi Relaţii Publice” din cadrul instituţiei. Întreruperea activităţii cu publicul este motivată de relocarea instanţei de la Palatul Culturii la noul sediu.


În aceste condiţii, după cum se precizează într-un comunicat al Curţii de Apel Ploieşti, persoanele care vor, totuşi, să obţină informaţii de la compartimentele amintite „pot depune cereri, acțiuni, documente în dosar, petiții etc. prin e-mail, la adresele: ca-ploiești@just.roca-ploiesti-info@just.ro, prin fax la nr. 0244.522.452 sau prin serviciile poștale sau de curierat. Actele de procedură și celelalte documente din dosar pot fi consultate de către părți și ceilalți participanți, la cerere, prin accesarea «dosaruluielectronic»”.

Netflix va solicita ca distribuțiile și unii membri ai echipei din producțiile sale din SUA să fie vaccinați împotriva COVID-19, o măsură care vine pe măsură ce varianta Delta continuă să se răspândească în toată țara, conform The Verge.
Publicația Deadline a raportat mai întâi că gigantul de streaming și-a notificat recent echipele de producție că va necesita vaccinarea distribuțiilor și a unor echipe de preoducție.

 

Deadline a descris această clasificare ca incluzând atât membrii distribuției, cât și pe cei care sunt în contact strâns cu ei.

Potrivit raportului, Netflix intenționează să facă câteva excepții de la noua politică de vaccinare, inclusiv motive de vârstă, medicale și religioase.
Netflix a confirmat măsura către The Verge, dar a refuzat să o comenteze.

Măsuri similare au fost luate de companii, printre care Facebook și Google, pentru angajații care se întorc la birourile lor, iar președintele Joe Biden va anunța în curând, cel mai probabil, că angajații federali vor trebui vaccinați sau vor fi de acord cu testele regulate.

Între timp, Apple intenționează să întârzie politica de revenire obligatorie la muncă. Compania va începe, de asemenea, să solicite măști în magazinele Apple atât pentru clienți, cât și pentru angajați, indiferent de statutul lor de vaccinare.

În această săptămână, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au emis noi linii directoare pentru unele persoane care sunt vaccinate, inclusiv îndemnându-le să poarte măști în medii publice la interior, în regiuni cu un număr mare de cazuri zilnice COVID-19.

O creștere a cazurilor a determinat recomandarea, inversând orientările anterioare din mai, deoarece varianta Delta, extrem de transmisibilă, continuă să se răspândească accelerat.

Netflix este primul studio important care a anunțat o politică obligatorie de vaccinare pentru producțiile sale din SUA.

Lista țărilor cu risc epidemiologic, din 29 iulie 2021 a fost actualizată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU).

 

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat ieri, 29 iulie 2021, Hotărârea numărul 52 privind aprobarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

Lista aprobată intră în vigoare, respectiv 1 august 2021.Decizia ca lista să intre în vigoare la această dată a fost luată pentru a nu afecta cetățenii români care se întorc în țară în acest sfârșit de săptămână.

Principalele modificări survenite sunt:

-în zona roșie au intrat: Grecia, Irlanda, Monaco, Maldive, Bahamas, Curaçao și Insulele Virgine ale Statelor Unite;

-în zona galbenă au intrat:

•din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Suriname și Insulele Feroe;

•din zona verde, în urma creșterii incidenței: Franța, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras, Aruba și Sint Marteen; -în zona verde au intrat: Oman, Paraguay și Uruguay.

Vă reamintim că persoanele care sosesc în România din state aflate în zona roșie nu intră în carantină dacă sunt vaccinate.De asemenea, copiii cu vârsta sub 6 ani sunt exceptați automat de la carantină, iar cei cu vârsta între 6 și 16 ani sunt exceptați dacă prezintă la intrarea în țară un test cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.

Fenomenele meteo extreme din ultimele zile au ajuns și pe platoul Bucegi, pe Valea Prahovei și în Bușteni, unde furtuna violentă a lovit mai multe localități. Au fost căderi masive de grindină.

 

Vijeliile au ajuns, joi după-amiază, și pe platoul Bucegi, în Bușteni, dar și în mai multe localități din Prahova, precum Plopu, Urlați și Albești Paleologu, unde au fost înregistrate căderi masive de grindină.

Mykonos, Santorini, Rhodos și alte zece insule din Grecia care împreună atrag milioane de turişti în fiecare vară apar pe harta răspândirii COVID-19 elaborată de Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (ECDC) cu roșu închis, ceea ce ar trebui să descurajeze orice călătorie care nu este esențială.

„Aşteptăm să vedem cum va reacţiona piaţa turistică”, a declarat Manolis Markopoulos, preşedintele Asociaţiei hotelierilor din Rhodos, citat de Reuters, despre decizia ECDC.
Creta, cea mai mare insulă grecească, a fost trecută în zona de culoare roşu închis încă de săptămâna trecută de către ECDC. În zonele închise la culoare de pe harta ECDC se regăsesc regiunile cu risc ridicat de infectare cu SARS CoV-2 și rolul acestor hărți este de a ajuta statele membre ale UE să decidă regulile sanitare de călătorie.

AstraZeneca îşi analizează opţiunile pentru viitorul vaccinului său pentru Covid-19 şi se aşteaptă să aibă mai multă claritate până la sfârşitul anului 2021, a declarat joi vicepreşedintele executiv al diviziei pentru biofarmaceutice, Ruud Dobber, transmite Reuters.Evaluarea viitorului vaccinului are loc după o serie de evenimente negative care au avut pe parcursul eforturilor de producţie ale companiei.


Potrivit reprezentanţilor companiei, este prea de vreme să se spună care va fi decizia.

AstraZeneca a fost de acord să colaboreze cu Universitatea din Oxford pentru vaccinul său împotriva Covid-19, anul trecut, în pofida faptului că nu a avut experienţă prealabilă în domeniu, asumându-şi proiectul cu angajamentul de a nu face profit în timpul pandemiei de coronavirus.

În timp ce un acord de 39 de miliarde de dolari pentru a cumpăra firma producăătoare de medicamente rare Alexion este mult mai integrat în strategia de afaceri a companiei, vaccinul pentru Covid-19 a devenit rapid faţa publică a eforturilor companiei în timpul pandemiei de coronavirus.

Un grup mic de oameni subordonaţi directorului pentru cercetare Mene Pangalos şi cu mine ne gândim: este o afacere durabilă?”, a spus Dobber, referindu-se la afacerea cu vaccinuri.

"Trebuie să purtăm această discuţie cu echipa noastră executivă superioară şi apoi cu consiliul de administraţie al AstraZeneca. Explorăm diferite opţiuni, dar este mult prea devreme în această etapă pentru a concluziona că (procesul)." a adăugat Dobber.

El a mai spus că ”vom avea mai multă claritate înainte de sfârşitul anului”.

Liderul PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, a anunțat joi seară că va candida pentru o funcție de prim-vicepreședinte în echipa lui Florin Cîțu. Organizația județeană condusă de Dumitrescu are al treilea cel mai mare număr de delegați la Congresul PNL.

„Am promis că, după încheierea alegerilor în cele mai multe organizații județene ale PNL, voi decide care este opțiunea mea cu privire la viitoarea conducere a partidului. Începând de astăzi, fac parte din echipa lui Florin Cîţu și voi candida, din partea acestei echipe, pentru o funcție de prim-vicepreședinte al partidului la Congresul PNL din 25 septembrie. Cred în nevoia reformării şi modernizării PNL și sunt sigur că parteneriatul Preşedinte – Guvern – majoritate parlamentară formată în jurul PNL va aduce o viaţă mai bună pentru toţi românii”, a anunțat Iulian Dumitrescu.

Premierul a transmis și el un mesaj: 'Iulian, bine ai venit în echipa câștigătoare'.

Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, îl atacă, într-o postare pe Facebook, pe comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Berceanu, după ce acesta a anunţat că a descoperit în staţiune o groapă ilegală de gunoi.

Edilul susţine că şeful Gărzii de Mediu - pe care îl denumeşte ”comisar online” - ar fi trebuit să îşi folosească atribuţiile şi să amendeze, Oprea negând existenţa gropii de gunoi la care face referire Berceanu.

Primarul oraşului Sinaia s-a filmat într-o zonă de pădure, despre care susţine că este locul în care şeful Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Berceanu, a descoperit, în urma unei sesizări primite pe Facebook, o groapă ilegală de gunoi care ar exista cu acceptul autorităţilor locale.

În postarea de pe reţeaua de socializare, primarul liberal al staţiunii Sinaia îl atacă pe şeful Gărzii de Mediu. ”Din păcate, în acest moment Garda Naţională a încăput pe mâna unui comisar online, iar ieri am fost pus în faţa unui fapt nemaiîntâlnit în munca administrativă: tu, ca şi comisar online, să faci un control, să pretinzi un flagrant şi să nu iei niciun fel de măsuri, nu pot să-mi explic cum se întâmplă. Vreau să înţeleg de ce nu şi-a folosit prerogativele pe care le are ca şi comisar al Gărzii Naţionale de Mediu pentru a stopa acţiunea ilegală pe care a constatat-o şi doar a încercat să regizeze, mai întâi pe Facebook, iar după aceea la o televiziune, intervenţia prin care efectiv el atacă oraşul Sinaia.

Eu cred că atunci când cineva încalcă legea trebuie luate măsuri imediate şi drastice”, afirmă Vlad Oprea în videoclipul postat, joi, pe pagina sa de Facebook. Edilul din Sinaia a adăugat că îi invită pe comisarii de mediu să facă, împreună cu inspectori ai Primăriei Sinaia, controale în oraş. ”Nu vreau să cred că acţiunea de ieri pe care a făcut-o domnul comisar şef al Gărzii Naţionale de Mediu are vreo legătură cu declaraţia pe care eu am făcut-o sâmbătă legată de faptul că un lider USR spunea că PNL-ul merge foarte încet şi are o viteză foarte redusă în guvernare iar eu am spus că cred că într-adevăr USR-ul are o viteză foarte mare, dar, din păcate, pe reţelele de socializare, nu în administraţie şi îmi doresc să văd mai mulţi colegi de la USR, primari de la USR că fac mai mult pentru comunităţile pe care le conduc”, mai afirmă edilul. La rândul său, administratorul public al oraşului Sinaia, Marian Panait, a explicat, joi, că zona este fosta groapă de gunoi a oraşului. ”Este fosta groapă de gunoi a oraşului, închisă acum 15 ani. Se întâmplă ca unii iresponsabili să spargă bariera şi să verse deşeuri acolo”, a declarat Marian Panait jurnaliştilor. Octavian Berceanu a afirmat, miercuri seară, la Digi 24, că a descoperit o groapă de gunoi ilegală "într-o zonă circulată”, situată în apropierea unui cunoscut restaurant din Sinaia, în apropierea drumului către Cota 1400. El a arătat că a aflat despre acest lucru în urma unui mesaj pe care l-a primit pe Facebook. "Vorbim de o carieră abandonată care se găseşte în Parcul Natural Bucegi şi care a fost folosită de primărie pentru depozitarea deşeurilor. Mai nou, o parte din deşeurile depozitate în anii anteriori sunt folosite pentru a genera fundaţie în dezvoltări imobiliare, ceea ce e şi mai crunt. Şi am filmat cu nonşalanţă nişte oameni care duceau acolo deşeuri din construcţii, din construcţii de infrastructură, construcţii care erau puse în artă în baza unui contract întocmit cu Primăria şi la dispoziţia primăriei”, a afirmat şeful Gărzii Naţionale de Mediu. Berceanu a susţinut că a surprins un camion cu deşeuri, iar cei care depozitau i-au spus că "primarul le-a oferit această oportunitate” celor care au depozitat în parcul natural deşeurile, deşi acest lucru este infracţiune. Conform acestuia, în groapa ilegală a fost găsit bitum de 10-15 centimetri grosime, care ar proveni din asfaltările din oraş, pentru că localnicii nu folosesc bitum la construcţia din gospodării. Şeful Gărzii de Mediu a catalogat situaţia drept "noaptea minţii”. Berceanu a precizat că analizează posibilitatea depunerii unei plângeri penale din cauza acestei situaţii.

28 iulie 2021 este ziua ce va rămâne înscrisă deopotrivă în Certificatul de naştere cu numărul 2.235 ce a fost eliberat ieri de către Serviciul de Stare Civilă din cadrul Serviciului Public Local Comunitar de Evidenţă a Persoanelor (SPLCEP) Ploieşti şi, cu siguranţă, în inimile părinţilor care primesc întâiul act oficial al copilaşului căruia i-au dat viaţă.

Cele mai multe certificate de naştere – 2.131- au fost completate şi eliberate pentru copii aduşi pe lume la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie Ploieşti, de către mame din judeţul Prahova, dar şi din Dâmboviţa sau Buzău, ori aflate întâmplător, când le-a venit sorocul, pe meleaguri prahovene.
Celelalte 104 certificate de naştere eliberate reprezintă transcrieri realizate pentru copii născuţi în străinătate, în special în Europa – Marea Britanie, Germania, Italia etc -, dar şi în SUA, în familii în care cel puţin unul dintre părinţi are localitatea de domiciliu în Ploieşti.

Anul trecut, până la aceeaşi dată de 28 iulie, au fost eliberate cam tot atâtea certificate de naştere, mai precis 2.214, după cum ne-a confirmat dna.Monica Georgescu, şefa serviciului de Stare Civilă din cadrul SPLCEP Ploieşti. Cât despre prenumele alese de părinţi pentru micuţii lor, acestea sunt în general cele cunoscute, între cele două prenume pentru care optează cele mai multe familii regăsindu-se şi cel puţin unul „sfânt”. Dintre prenumele mai rare, au fost înscrise în certificatele de naştere ale băieţilor Aris, Ayan, Jador, Beckir, Rusen, Ismael, Eryk, Mattia, Cadmir, Iona, dar şi Pablo Emiliano Escobar, conturându-se deja o uşoară tendinţă de a se trece la trei prenume. În cazul fetiţelor au fost alese prenume precum Dulceaţa Ranya, Eunice, Aracely, Anaida, Abigail Catlin Midori, Zeynep.
Până la informatizarea serviciilor de stare civilă, rubricile certificatului de naştere sunt completare cu litere de mână, cu cerneală neagră, solicitând o atenţie deosebită pentru înscrierea corectă a fiecărei cifre a CNP-ului şi a fiecărei litere aflate în componenţa numelui şi a prenumelor alese de părinţi pentru copilaşii lor.

Plecând de la faptul că aici a fost reconstituit universul fotografic al lui Alexandru Bellu, univers în care principala temă a fost țăranca româncă, Muzeul „Foişorul Bellu” din Urlați, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, organizează, în perioada 1-15 august a.c., Concursul de fotografie „Alexandru Bellu” cu tema „Ţăranul român contemporan prin lentila obiectivului”.

Potrivit calendarului evenimentului, în perioada menționată trebuie transmise fotografiile, prin intermediul online, pe adresa de e-mail office@histmuseumph.ro. Fotografiile trebuie însoţite de un titlu, menţionându-se locul unde a fost realizată fotografia, dar şi datele de contact ale fotografului (nume complet, număr de telefon şi adresa de e-mail), organizatorii concursului anunțând și o serie de specificaţii tehnice ale fotografiilor, de care concurenții vor trebui să țină cont.

Și anume: să se încadreze în tematica aleasă; dimensiunea minimă a imaginii: 4mb; rezoluţie: minimum 3.000px; rezoluţie print, calitate la 300dpi; format fişier: jpg; pot fi alb-negru sau color, colajele nefiind acceptate, înscrierea în concurs presupunând acceptarea acestor condiţii de participare. Pe data de 16 august a.c. va avea loc jurizarea fotografiilor, iar pe 19 august este anunțată premierea, când este organizată și expoziția de fotografii, realizată cu prilejul Zilei Mondiale a Fotografiei. Premiile constau în cărţi, pliante, accesorii foto, care vor fi oferite de sposori şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.

Pagina 1 din 491

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.