Festivalurile Untold şi Neversea nu vor fi organizate, foarte probabil, nici anul acesta, după ce, în 2020, tot pandemia le-a blocat. Directorul de comunicare Untold şi Neversea, Edy Chereji, a declarat că măsurile de relaxare luate de autorităţi nu se pot aplica la cele două evenimente.

„Suntem nemulţumiţi de faptul că am discutat cu autorităţile până acum, am propus soluţii şi după toate aceste întâlniri am primit un set de norme şi măsuri care nu se pot aplica la evenimentele noastre.

Nicăieri în lume nu poţi să organizezi un eveniment unde să asiguri o distanţare de doi metri. Noi am propus un set de norme, care odată aplicate ar transforma evenimentele în cele mai sigure locuri", a declarat Edy Chereji, directorul de comunicare şi markenting al festivalului Untold.

Ce decizie a Guvernului încurcă Untold şi Neversea?

Guvernul a adoptat vineri o hotărâre privind prelungirea stării de alertă cu o serie de modificările care au intrat în vigoare din 15 mai.

În hotărârea de guvern emisă pe 14 mai, începând cu data de 15.05.2021 se propune menținerea organizării şi desfăşurării activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile din judeţ/localitate este mai mare de 1,5 şi mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, şi este interzisă la depăşirea incidenţei de 3/1.000 de locuitori.

Participarea este permisă numai pentru persoanele care sunt vaccinate, pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare, în timp ce persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau antigen rapid nu mai vechi de 72 de ore.

Ordonanța Guvernului care schimbă Codul Muncii scoate, efectiv, fișa postului din contractul individual de muncă, fapt care va deschide calea abuzurilor față de salariați, atrag atenția sindicatele. Practic, orice angajat riscă să i se ceară prestarea de activități care nu au nicio legătură cu pregătirea profesională și cu postul pe care a fost încadrat, transformându-l într-un sclav al patronilor.

Un inginer poate fi pus de patron să spele toaletele, un economist poate fi trimis la curățătorie să ridice hainele șefului sau unui mecanic auto i se poate solicita să tundă iarba prin curte și să măture trotuarele. Par cazuri absurde, însă acestea devin foarte posibile după ce Guvernul a desființat fișa postului, în numele unei false simplificări a relațiilor de muncă. Astfel că oricine se poate trezi că s-a angajat pe un post corespunzător pregătirii sale teoretice și profesionale și, de fapt, să efectueze cu totul și cu totul alte activități. Blocul Național Sindical a sesizat deja instituția Avocatului Poporului, cu privire la încălcarea drepturilor salariaților, dar și a Constituției de către Guvern. "O reglementare care permite ca din Contractul individual de muncă să lipsească Fișa postului, cea care detaliază însăși munca pe care lucrătorul trebuie să o presteze în schimbul salariului primit, lipsește de orice fel de predictibilitate relația de muncă și permite angajatorului să impună lucrătorului sarcini care să exceadă muncii la care lucrătorul a dorit să se angajeze prin voința sa. Apreciem că în situația în care lucrătorul nu este informat, iar părțile nu stabilesc explicit prin contractul de muncă încheiat care sunt atribuțiile detaliate ale profesiei/meseriei/ocupației la care lucrătorul se angajează, respectiv obiectul muncii prestate detaliat în fișa postului, suntem în situația în care este pusă în discuție însăși esența prevederii Constituției de la art.41, alin.(1), dispoziția constituțională reglementând dreptul lucrătorului la muncă și la libera alegere a profesiei, meseriei sau ocupației, precum și a locului de muncă", se arată în sesizarea Blocului Național Sindical trimisă Avocatului Poporului.

Liber la ore de muncă neplătite

Sindicaliștii semnalează că modificarea în mod unilateral de către angajator a modului de organizare a muncii, în lipsa unei prevederi contractuale concrete, creează o vulnerabilitate suplimentară în ce privește capacitatea Inspecției Muncii de a verifica programul de muncă și timpul de muncă, precum și a sarcinilor impuse angajatului. "Avem indicii din ce în ce mai multe de depășire a programului de muncă și de executare de ore suplimentare necontorizate și neplătite, incusiv dincolo de limita prevăzută maximal de lege. O astfel de modificare nu face altceva decât să încurajeze munca la negru sau la gri, să determine o suprasolicitare a lucrătorului și să determine, în cele din urmă, fenomenul de <> ca un fenomen de masă în rândul lucrătorilor, cu consecințe pe termen lung asupra stării de sănătate", mai arată BNS.

Semnătura electronică lasă angajatul fără protecție

Introducerea semnăturii electronice avansate în domeniul relațiilor de muncă, prin OUG 36/2021, este considerată aberantă și creatoare de prejudicii pentru angajat. Sindicaliștii de la BNS susțin că justificarea simplificării relațiilor de muncă nu are nicio legătură cu realitatea, având în vedere faptul că semnătura electronică va genera o vulnerabilitate a relației de muncă, o fragilizare a protecției lucrătorului în relația de muncă și o slăbire semnificativă a capacității Inspecției Muncii de a identifica și sancționa încălcarea drepturilor lucrătorilor.

Alternativa la reformarea TVR este desființarea Televiziunii Publice, a declarat președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, Iulian Bulai, deputat USR PLUS.

El are „mari dubii" că TVR poate deveni un post relevant cu Ramona Săseanu la conducere, propusă de liberali.

Doina Gradea și Georgică Severin au fost demiși de Parlament din fruntea TVR, respectiv a SRR. În locul lor au fost numiți doi interimari: Ramona Săseanu, susținută de liberali, și Liviu Popescu, propus de USR PLUS.

Iulian Bulai a explicat la RFI că șefa interimară a TVR a fost propunerea PNL, care trebuie să și-o asume: „Pe domnul Liviu Popescu (propus de USR PLUS) l-aș descrie ca un profesionist, un om care s-a format în radio, care și-a dezvoltat cariera profesională în radio, care a lucrat la BBC, a lucrat și la alte posturi de radio și televiziune din România și care știe foarte bine ce face, un om care eu cred că va reforma bine instituția și care o va face relevantă (...). Legat de propunerea pentru TVR nu aș avea nici o opinie, pentru că este propunerea PNL, de aceea îi las pe colegii mei de la PNL să analizeze și profilul și CV-ul și istoricul doamnei Săseanu".

Deputatul USR PLUS a mai zis că formațiunea lui s-a opus în coaliție numirii Ramonei Săseanu în fruntea TVR: „Este un rezultat al unei discuții unde noi am spus că avem anumite semne de întrebare și anumite critici, care nu au fost ascultate și nu s-a mai putut face nici o negociere sau mișcare. Ce trebuie să facă cei doi șefi ai Radioului Public și TVR în momentul de față este să regândească instituțiile, să asigure un interimat bun, corect, până la o conducere plină, să reconstruiască pe cât se poate de mult aceste două instituții și să nu înceapă o vânătoare de pesediști. Ideea că vin ai noștri, pleacă ai voștri și unii îi dau afară pe alții și fac un război intern, negăsind o cale de reconciliere între angajați, jurnaliști, staff tehnic, nu este soluția pentru viitorul Radioului Public și al Televiziunii".

Iulian Bulai a susținut că răspunsul PNL la rezervele USR PLUS a fost un NU ferm: „Președintele USR PLUS, Dan Barna, a abordat și aceste îngrijorări cu președintele Ludovic Orban, ne-am opus în aceste ședințe de coaliție acestei propuneri, am ridicat aceste semne de întrebare. Răspunsul a fost NU, tranșant și ferm din partea colegilor de coaliție".

Întrebat care sunt semnele de întrebare, președintele Comisiei de Cultură a răspuns: „În opinia mea, cred că lipsa de capacitate managerială și anvergură profesională pentru un asemenea post, care presupune gestionarea a două mii de angajați și 82 de milioane de euro, cu o miză uriașă pentru toată țara și pentru scena media din România, o instituție care trebuie transformată dintr-o instituție cvasi-relevantă acum în primul motor de știri și informare din România. Acest lucru trebuie să se întâmple. Am mari dubii că se va întâmpla cu doamna respectivă în funcția de președinte-director general de la TVR, dar este asumarea PNL, ei trebuie să răspundă pentru această propunere".

Iulian Bulai e de părere că dacă TVR-ul nu se reformează, ar trebui luată în calcul desființarea sa: „Alternativa este o mișcare foarte radicală și anume desființarea TVR-ului. Dacă nu creează știri relevante, dacă nu-și justifică această activitate și o investiție uriașă, atunci trebuie să ne punem semne serioase de întrebare dacă își mai justifică existența. Este o opinie personală".

Ramona Săseanu, susținută de liberali, a fost numită în funcţia de director general interimar al Societăţii Române de Televiziune cu 240 voturi pentru şi 135 împotrivă.

Liviu Popescu, propus de USR PLUS, a fost numit în funcţia de director general interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune cu voturi pentru şi 134 împotrivă.

„Asta e una dintre frustrarile mele, ca nu se discuta pe fond. Pe fond, lucrurile scrise in acel ordin sunt cat se poate de corecte si de benefice interesului public. Pe forma, sa spunem ca ar fi fost o problema, dar nu acest lucru era cel mai important pentru că se rezolva in 15 minute", a declarat Vlad Voiculescu la EuropaFm.

Declarația fostului ministru al Sănătății e stupefiantă. Recunoaște că există o problemă pe forma Ordinului, dar spune că nu ar fi important. Într-un cuvânt legea e facultativă, o respectăm când vrem noi...

Ordinul invoca in preambul un temei legal, art 57, alin 1 din Codul Administrativ.

Acel articol zice așa: ARTICOLUL 57

Actele miniștrilor(1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, ministrul emite ordine și instrucțiuni cu caracter normativ sau individual.
Adică se invoca un temei legal, care apoi nu se respecta, deci e pus de forma... Sa fie un articol pus acolo. Apoi, un ordin de ministru/secretar de stat are un circuit intern de avizare. De la directia care îl inițiază, aviz juridic, alte avize și, in final, semnează demnitarul. Decizia asta, care trebuia sa fie ordin, a urmat acel circuit? S-a luat avizul juridic?
În plus un ordin contine întotdeauna un articol care spune ce structura duce la îndeplinire prevederile respectivului ordin, cine este responsabil din aparatul de lucru al ministerului ca de asta exista. Aici nu există. Se scrie doar "decizia se comunica", dar cine o comunica concret? Responsabilul?

Deputatul Mircea Roșca, de la PNL, a vorbit, în plenul Camerei Deputaților despre ce rol mai au valorile creștine în decizia politică.

Liberalul a abordat subiectul care a stârnit multe controverse, mai ales în România, după ce un ghid adoptat la Bruxelles a recomandat ca în instituțiile europene să se evite folosirea termenilor "mamă" și "tată", care să fie înlocuiți cu incluzivul "părinți". "Pe cine poate deranja mama sau tatăl?", este întrebarea deputatului Roșca.

"Recent a fost adusă în atenția publică un ghid lingvistic intern realizat de către Unitatea pentru Egalitate, Incluziune și Diversitate, din cadrul Direcției Generale pentru Personal al Parlamentului European. Faptul că existența acestui ghid a devenit publică, a suscitat emiterea unui comunicat din partea biroului de presă al Parlamentului European. În acesta se precizează că ghidul asigură utilizarea unui limbaj nediscriminatoriu și incluziv. Este recomandată utilizarea termenului incluziv ,,părinți" în loc de mamă sau tată, strict în contextul formularelor administrative și al contextelor asemănătoare.

Cu alte cuvinte, mamă și tată, primele cuvinte pe care le învață și rostește un om, nu mai trebuie folosite, ci este recomandată versiunea neutră de părinte. Ne întrebăm, desigur, pe cine poate deranja mama sau tatăl? De când politica aceasta nouă a limbajului a devenit o prioritate Europeană? Pandemia, criza economică, euroscepticismul au ajuns pe același plan de prioritate cu noile definiții ale realității?

Chiar dacă este doar un ghid, nu rămâne un fapt fără însemnătate. El indică o direcție spre o politică nouă. Există deja țări care au luat decizia ca în actele administrative și civile să nu mai folosească termenii mamă și tată, primele cuvinte rostite de fiecare copil.

Un alt exemplu din același document: să nu se mai vorbească de sex biologic, ci de sexul atribuit la naștere – adică să nu mai spunem băieților băieți și fetelor, fete, pentru că asta vor decide ei ce sunt, nu pe baza organelor genitale cu care s-au născut. Vor face asta când vor fi mai mari, cu alte cuvinte, iar ceea ce au făcut mama și tata punându-le nume de băieți sau fete nu e corect politic.

Doresc să trag un semnal de alarmă care să ne invite pe noi ca români să ne întrebăm spre ce ne îndreptăm? Care ne sunt valorile? Care ne sunt principiile după care ne guvernăm viețile și țara? Pe de altă parte, consider că este necesar ca partidele politice din România să-și definească și să-și asume identitatea ideologică în ceea ce privește partea culturală, morală, putând astfel fi în acord cu cei care ne mandatează pe noi ca reprezentanți. România este o țară creștină. Românii care ne-au dat mandat de reprezentare să conducem această țară, în covârșitoarea lor majoritate, sunt creștini, iar gândirea și simțirea lor cu privire la aceste teme este inspirată de fundamentele creștine ale civilizației europene. Crezul liberal nu a fost vreodată separat de această poziționare.

De aceea, este foarte important sa ne definim poziția. Ca politicieni, ca partide, ca familii politice din care facem parte. Dacă susținem că suntem creștini și că reprezentăm în funcțiile noastre politice creștinii din România, care ar trebui să fie poziționarea noastră față de astfel de derapaje. Poți fi creștin fără să ții seamă de învățăturile Bibliei? Neclaritatea identitară o proiectăm și în valorile credinței? Noile ideologii vor veni și în țara noastră ca recomandări, fie și numai administrative la început. Acesta poate fi un apel premergător unor perioade complicate. Dacă nu știm cine suntem și cine ne conduce cum vom avea tăria să spunem ce este bine sau rău, adevărat sau fals, valoare creștină sau nu. Este un moment în care ar trebui să alegem dacă vom fi sau nu repere pentru generațiile viitoare. Nu vom putea fi dacă nu ne asumăm valorile și convingerile noastre creștine.

Sunt oare toate aceste teme de adevărat interes? Asta trebuie să ne preocupe pe noi? Să ne fie rușine să vorbim despre mamă și tată? Dacă vom fi dispuși să acceptăm așa ceva, atunci vom accepta chiar orice. Iar când acceptăm orice agendă care ne este străină, cine suntem noi de fapt? Care ne este filiația identitară în materie de morală, valori sau crez politic? Mă întreb, oare cum ar fi reacționat Brătienii dacă le-ar fi fost prezentată o astfel de propunere. Cum ar fi dat ochii cu propriile mame, și cum vom da noi ochii cu mamele noastre dacă ne vom rușina vreodată să le numim, așa cum simțim în suflet și am primit de la Dumnezeu?", a spus Mircea Roșca.

Procedurile și planurile de măsuri întocmite de șefii pandemiei au omis o măsură extrem de importantă, fapt care a condus la răspândirea necontrolată a virusului. De la începutul pandemiei, persoanele infectate surprinse că au încălcat măsura izolării sau a carantinării au fost sancționate de polițiști și apoi lăsate să-și continue drumul, acestea împrăștiind Covidul în rândul populației.

Un caz petrecut săptămâna trecută la Aeroportul Otopeni a scos la iveală un vid legislativ al autorităților care a permis răspândirea noului coronavirus fără niciun fel de restricție. Odată depistate că încalcă izolarea sau carantina, persoanele infectate cu Covid nu pot fi decât sancționate, nu și oprite să mai împrăștie virusul.

"La Aeroportul Otopeni, săptămâna trecută, un polițist a verificat un pasager care pleca în străinătate și a văzut că este confirmat de 5 zile cu Covid și trebuia să fie în izolare acasă. Polițistul a luat legătura cu DSP-ul din Aeroport care i-a spus că nu are treabă cu oamenii care ies din țară, ci doar cu cei care intră, așa este planul de măsuri pe care ei îl au. A sunat apoi la DSP Ilfov, iar cei de acolo i-au spus că nu au ce face cu pasagerul, că nu au mașini și că nu este treaba lor și să încerce la ambulanță. De la Serviciul Județean de Ambulanță Ilfov i s-a spus că nu se justifică venirea unei mașini acolo, atâta timp cât pasagerul se simte bine. Polițistul a început apoi să-și sune șefii, șeful nemijlocit, șefii ierarhici, Poliția Transporturi, IGPR, MAI, DSU, Comitetul pentru Situații de Urgență și nici până acum nu l-a sunat nimeni să-i spună ce trebuia să facă. Și asta pentru că nu există nicio procedură și niciun protocol între instituțiile implicate în combaterea pandemiei. Mai mult, am aflat că situația nu este singulară, că și alți polițiști s-au confruntat cu așa ceva. Este clar că și pe stradă polițiștii au identificat oameni infectați care nu au respectat izolarea, le-au făcut acte premergătoare pentru zădărnicirea combaterii bolilor, dar mai departe nu au putut să-i oprească din deplasare, nici să-i preia la sediu, pentru că nu exista nicio procedură în acest sens", ne-a declarat Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Polițiștilor Europol.

Carantina, inutilă
Decizia de carantinare a unor localități din care aproape toți oamenii pleacă la serviciu în altă localitate este o absurditate, susțin reprezentanții Sindicatului Polițiștilor Europol. "Care este rolul acestei măsuri de carantinare în condițiile în care, din populația activă a județului Ilfov, peste 80% lucrează în București? Ceea ce înseamnă că ei își petrec prima parte a zilei în București, unde interacționează cu ceilalți, după care se întorc acasă, în Ilfov. Când vorbești despre carantină, vorbești despre închiderea unei zone, dar când vorbim despre o zonă metropolitană nu poți să iei o astfel de decizie. Soluția ar fi fost, ca și în cazul zonelor de lângă Timișoara, să se testeze masiv și să se izoleze persoanele infectate. Problema este că nu avem o procedură a carantinării, ci doar li s-a spus polițiștilor să verifice toate persoanele care intră și ies. Când s-a pus problema că se va bloca circulația, șefii au acceptat să se verifice mașinile în măsura în care pot fi procesate. Și atunci între 2 mașini s-ar putea să mai treacă 10-15 care nu sunt verificate", ne-a precizat președintele Sindicatului Europol, Cosmin Andreica.

75 de patrule și sute de căi de acces
Răspunzând la acuzațiilor ministrului Vlad Voiculescu, referitoare la vinovăția angajaților MAI pentru creșterea infectărilor în localitățile carantinate, sindicaliștii de la Europol arată că, în Ilfov, sunt doar 75 de patrule care trebuie să acopere sute de căi de acces. "Ilfovul este o zonă metropolitană și, plus de asta, există localități care sunt lipite de București și care pe partea stângă a trotuarului ești în zona carantinată, iar pe cealaltă parte ești în Capitală. Și vorbim despre străzi care au zeci de kilometri. Din cauza acestei configurații a teritoriului și a răspândirii rețelelor de străzi, este imposibil să asiguri verificările pentru respectarea carantinării", a mai afirmat Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Polițiștilor Europol.

Proiectele pentru Ploiești, abandonate de parlamentarii Puterii!

Votul din Parlament pe amendamentele la Bugetul de stat propuse de parlamentarii PSD Prahova a scos la iveală cui îi pasă, de fapt, de alegători!

Inclusiv cele două amendamente privind alocarea de fonduri de la Bugetul de stat destinate municipiului Ploiești – pentru finalizarea stației de epurare și pentru achiziția de tramvaie noi – au picat la vot! Acesta nu au fost susținute nici măcar de parlamentarii de Prahova aleși pe listele partidelor de la Putere!

Cu o singură excepție: domnul deputat Mircea Roșca, de la Partidul Național Liberal, care a votat "pentru" la votul amendamentelor propuse de PSD! A pus mai presus de interesul partidului interesele prahovenilor și, prin urmare, îl felicit!

Propunerile parlamentarilor PSD Prahova au fost susținute și de către deputatul Adrian George Axinia (AUR), care, de asemenea, a votat toate amendamentele noastre și căruia îi mulțumesc pentru sprijin!

Bogdan Toader,

Deputat PSD PRAHOVA

Presedinte PSD PRAHOVA