Cine câștigă și cine pierde din impozitarea bacșișului? O propunere făcută recent de patronatele din turism bulversează angajații din industria restaurantelor și barurilor

Alin D. are 27 de ani și de trei ani lucrează ca ospătar într-un restaurant din Centrul Vechi al Capitalei. A fost de acord cu un salariu mic, la angajare, în contextul în care se baza foarte mult pe bacșișul lăsat de clienți. „Au fost luni în care am câștigat 2.500 de lei numai din bacșiș, bani care rămâneau în buzunarul meu“, spune el. Privind din acest unghi, o asemenea situație pare să fie în defavoarea angajatului. Dar, spun proprietarii de restaurante, nu este chiar așa. În final, cel care pierde este clientul, care va plăti mai mult pentru ceea ce consumă.

Impozitarea bacșișului are și un istoric. Ideea a fost lansată de patronatele din turism încă de acum câțiva ani, pe modelul practicilor din alte țări.

Chiar de atunci au fost voci care au susținut că acest lucru „va încărca“ nota de plată a clientului. „Este neplăcut pentru client să-l obligi să lase ceva în plus. Nu toți clienții lasă bacșiș“, spunea Cătălin Mahu, proprietarul lanțului de restaurante La Mama. Îndreptățind, într-un fel, spusele lui Mahu, Dana Schițelea, manager Hanul lui Manuc, punctează că, deși sunt o serie de avantaje cu acest proiect, totuși singurul care are de suferit este clientul. „Pentru că, indiferent dacă primește un serviciu prost sau bun, mâncare proastă sau bună, este obligat să plătească bacșișul venit  automat pe nota de plată. Iar pentru client acest lucru este, de fapt, o creștere a prețului cu 10%. Este posibil ca numărul clienților care  vor trece pragul unui local să fie mai mic în viitor“, detaliază ea. Și tocmai acest lucru ar putea fi și în dezavantajul restaurantelor. Sau poate că nu. „Rămâne la latitudinea fiecărui local să stabilească procentul din consumație, care să reprezinte bacșișul. Între 8 și 10%  este un procent rezonabil în România. În America, unde un ospătar câștigă 2,13 dolari pe oră, bacșișul este obligatoriu și reprezintă cel puțin 10 % din consumație“, continuă Dana Schițelea.

Mai exact, este vorba despre impozitarea cu 16% a bacșișului, fondurile colectate urmând să fie folosite pentru investiții în infrastructura turistică. „Patronatele (ANAT ȘI FPTR) cer ca valoarea bacșișului să fie lăsată la latitudinea clientului, iar suma stabilită de acesta să fie introdusă pe nota de plată și impozitată cu 16%, urmând ca restaurantul să plătească această nouă taxă. Suma plătită de client pentru ce a consumat va urma regimul fiscal obișnuit, cu TVA etc.“, a spus recent Lucia Morariu, președintele ANAT. Sau, pe înțelesul tuturor, dacă nota de plată este 100 de lei, chelnerul îl va întreba pe client dacă și cât vrea să lase bacșiș, iar dacă valoarea este de 10 lei, acești bani vor fi incluși și ei pe nota de plată. Potrivit Luciei Morariu, diferența va fi că cei 100 de lei vor fi impozitați ca și până acum, în timp ce pentru bacșișul de 10 lei restaurantul va plăti impozitul de 16%. Că părerile sunt împărțite, o demonstrează și Dragoș Panait, Acquisition & Development Manager Red Angus Steakhouse. „Din punctul de vedere al abordării oaspetelui, cred că să întrebi clientul dacă îți oferă bacșiș este lipsit de eleganță“, consideră el.

„Statul și firmele câștigă“

Însă, dacă ar fi să se tragă linie, la final, Ciprian Enea, consultant Best Tourism, spune că statul și firmele au de câștigat de pe urma acestei măsuri. „Proprietarii de restaurante vor avea evidențe mai clare asupra încasărilor. Se știe că există multe locuri unde bacșișul se pune la comun, ceea ce înseamnă că acesta era un venit important, de pe urma căruia angajații trăiau. Așadar, cu siguranță se va răsfrânge asupra veniturilor angajaților“, spune Enea.

Patronatele au transmis propunerea către autoritățile din turism, urmând ca acestea să o prezinte Guvernului. Astfel, spun reprezentanții acestor patronate, România se va alinia la directivele europene, cunoscut fiind faptul că foarte multe țări au adoptat deja o asemenea măsură. Rămâne de văzut care va fi procentul luat în calcul privind valoarea bacșișului.

10% din valoarea notei de plată ar putea reprezenta bacșișul, în restaurantele din România; această sumă ar urma să fie impozitată cu 16%

 

Proprietarii de restaurante vor avea evidențe mai clare asupra încasărilor. Se știe că există multe locuri unde bacșișul se pune la comun. Ciprian Enea, consultant Best Tourism

Uneori, din dorinţa de a ieşi din normal, oamenii îşi botează copiii în fel şi chip. Există însă şi ţări în care nu sunt acceptate orice nume şi autorităţile se implică activ în denumirea dată celor nou-născuţi.

Braziliencele sunt cunoscute pentru felul în care dansează, mai ales că arată într-un anumit fel. Dacă se adaugă la asta şi costumaţia pe care o poartă la anumite evenimente, atunci avem platoul complet pentru a înnebuni bărbaţii, de la un capăt la celălalt al lumii.

E greu de înţeles un singur lucru în cazul de faţă. Cum a reuşit bărbatul din filmare să îşi mai amintească şi versurile!

Imagini şocante au fost filmate, recent, într-un metrou, în China. Un bărbat care se credea canibal a început să muşte efectiv dintr-un altul, în metrou, iar ceilalţi călători nu au făcut nimic să îl oprească.

Prima intrebare care iti vine in minte este: "cum e posibil asa ceva?" Un asa zis pustnic thailandez a tinut sa arate multimii puterea rugaciunii intr-un mod absolut halucinant.

Barbatul s-a asezat intr-un bol cu apa, sub care a pus lemne, apoi uncenicul sau i-a dat foc. Cu microfonul in mana si inconjurat de aburii de la apa care fierbea, pustnicul a inceput sa faca incantatii in fata multimii uluite. Videoclipul a dat nastere la mai multe controverse in mediul online, referitoare la modul in care barbatul rezista la asemenea temperaturi, niciuna menita sa rezolve misterul. Voi stiti?

Un bebeluş în vârstă de 9 luni, din Canada, nu poate deschide gura din cauza unei afecţiuni rare. Medicii susţin că nu au mai întâlnit un astfel de caz şi spun că nu au niciun tratament pentru Wyatt Scott, scrie cbc.ca.

Afecţiunea extrem de rară de care suferă Wyatt se numeşte trismus congenital şi îl împiedică pe băieţel să deschidă maxilarul, acesta fiind hrănit cu ajutorul unui tub.

Primele trei luni din viaţă Wyatt le-a petrecut în spital, alaturi de părinţi. Băieţelul a fost externat, însă a trebuit să fie din nou adus la spital pentru că se îneca.

Medici din Canada şi nu numai au încercat să găsească un răspuns la această problemă medicală, însă până acum niciunul dintre ei nu a reuşit.

Disperaţi, Andrew şi Amy, părinţii băiatului au făcut chiar şi un site pentru micuţul Wyatt Scott – Whats Wrong With Wyatt – unde sunt descrise procedurile medicale la care a fost supus copilul până acum, dar şi o listă de afecţiuni pentru care micuţul a fost testat, rezultatele fiind negative.

"Nimeni nu ne poate spune dacă Wyatt va fi mai bine peste 2 ani, 5 ani sau 10 ani sau dacă va fi hrănit toată viaţa printr-un tub. În toate celelalte privinţe, este un copil normal", a declarat mama micuţului.