Jurnalista Mara Bănică a avut parte, în urmă cu două zile, de cumpăna vieţii. Ceea ce părea o durere banală de burtă s-a dovedit a fi, în realitate, o situaţie gravă.

 

 

Mara a ajuns la spital cu un diagnostic iniţial de infecţie virală. Însă lucrurile s-au agravat atât de mult încât a fost nevoie de intervenţie chirurgicală.

 

"M-am internat pentru o infecţie virală. Azi noapte, însă, starea mea s-a agravat şi am fost operată de ocluzie intestinală şi hernie femurală. Sunt bine! Mă rog, cât de bine poţi fi după o operaţie de genul ăsta...", a anunţat Mara Bănică.

 

După ce hopul a fost trecut, jurnalista spune că se simte mai bine, iar azi a avut parte de o bucurie din partea fiului ei care i-a adus la spital un fluture de hârtie pictat de mâna lui.



 

Un document cutremurător, publicat pe site-ul Institutului Yad Vashem, descrie modul în care naziștii germani și cei maghiari au pus la punct exterminarea evreilor din partea Transilvaniei ocupate de Ungaria.

 

 

 

Ardelenii comemorează 70 de ani de la începerea Holocaustului din Transilvania de Nord. În urma acestui act de barbarie, mai mult de trei sferturi din populația evreiască a fost exterminată. Persecutarea evreilor din Transilvania de Nord a început înainte de ­izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Primele măsuri antisemite au fost luate de guvernele de la București, conduse de politicieni precum poetul Octavian Goga ori de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea. După Diktatul de la Viena din 1940, Transilvania de Nord a ajuns sub ocupație maghiară. Soarta evreilor din această regiune a fost pecetluită după ce naziștii au adus la putere în Ungaria Partidul Crucilor cu Săgeți, condus de Ferenc Szallasy. ”Înainte de împărţirea Transilvaniei, populaţia evreiască totală se ridica aici la aproximativ 200.000 de persoane. Dintre acestea, 164.052 trăiau în teritoriile cedate Ungariei. Moştenirea istorică şi culturală care îi lega pe evreii din Transilvania de Ungaria şi realităţile socio-economice şi politice care îi ataşau de România au fost sursa a numeroase conflicte în perioada interbelică. Este una dintre ironiile şi tragediile istoriei că, după împărţirea Transilvaniei în 1940, evreii au avut o soartă mult mai rea în partea care i-a revenit Ungariei – ţara cu care au menţinut atât de multe legături culturale şi emoţionale – decât în aceea care a revenit României – stat identificat cu multe excese antisemite în decursul istoriei sale”, afirmă un studiu, intitulat ”Holocaustul în Transilvania de Nord”, publicat pe site-ul Institutului Yad Vashem, yadvashem.org.

 

Maghiarii, complicii lui Hitler

 

Același document mai arată cum, din anul 1943, Adolf Hitler și regentul Ungariei, Miklos Horthy, au decis ”soluționarea problemei evreiești, în contextul în care naziștii și aliații lor sufereau înfrângere după înfrângere. ”De partea germană, comandoul SS însărcinat cu această misiune era condus de SS-Obersturmbannführer Adolf Eichmann. Deşi era mai degrabă mic – comandoul număra în jur de 100 de persoane –, a avut succes în îndeplinirea misiunii sale, mai ales pentru că a primit sprijinul deplin al guvernului maghiar nou instalat.

 

Guvernul lui Döme Sztójay, numit constituţional de Horthy la 22 martie 1944, a pus instrumentele puterii de stat – jandarmeria, poliţia şi serviciul civil – la dispoziţia naziştilor”, afirmă documentul, care atestă clar complicitatea autorităților maghiare cu cele germane în privința măsurilor extrem de dure adoptate împotriva evreilor.

 

”Detaliile acţiunii antievreieşti, ca şi unele aspecte ale procesului de deportare, au fost puse la punct la 4 aprilie, în cadrul unei întâlniri germano-maghiare care a avut loc la Ministerul de Interne sub conducerea lui László Baky, subsecretar de stat la Ministerul de Interne. Printre participanţi s-a aflat locotenent-colonelul László Ferenczy, ofiţerul de jandarmi responsabil cu ghetoizarea şi deportarea evreilor.

 

Documentul preliminar referitor la adunarea, ghetoizarea, concentrarea şi deportarea evreilor – baza discuţiilor de la 4 aprilie – a fost pregătit de László Endre, un alt subsecretar de stat la Ministerul de Interne. El a fost adoptat în secret ca Decretul numărul 6163/1944.res., la 7 aprilie, sub semnătura lui László Baky. Acest document, adresat reprezentanţilor organelor locale ale puterii de stat, detalia procedurile care trebuiau urmate în campania de realizare a Soluţiei Finale a chestiunii evreieşti în Ungaria”, mai scriu autorii studiului menționat anterior. Pentru a fi siguri că populația evreiască va fi deportată în totalitate în lagărele morții, naziștii au recurs la o stratagemă.

 

Cum au fost făcute listele morții

 

”Pentru a se asigura că nici un evreu nu va scăpa, Ministerul Aprovizionării a emis şi el un ordin de înregistrare, chipurile pentru a regulariza alocarea proviziilor de hrană pentru evrei. Fără a-şi da seama de sinistrele implicaţii ale acestor liste sau ale purtării Stelei Galbene a lui David – cele două măsuri fiind legate una de alta şi menite să faciliteze izolarea şi ghetoizarea lor –, masele evreieşti din Transilvania de Nord, ca şi coreligionarii lor din alte părţi ale ţării, au fost de acord cu măsurile luate de către liderii comunităţilor locale evreieşti. Spre deosebire de liderii naţionali ai evreimii maghiare, care aveau informaţii complete, liderii comunităţilor locale ştiau la fel de puţin despre scopul acestor măsuri ca şi masele pe care le conduceau. În comunităţile evreieşti mai mici, mai ales la sate, listele au fost întocmite, în general, de către secretarul sau registratorul comunităţii; în oraşele mai mari, pregătirea listelor a fost încredinţată tinerilor care nu fuseseră încă mobilizaţi în sistemul serviciului militar de muncă obligatorie. Aceştia mergeau, de obicei, câte doi, dornici să nu scape din vedere nici o stradă sau clădire, pentru a nu «lipsi populaţia de raţia de provizii». Naziştii şi complicii lor maghiari au stabilit cartierul general al acţiunii antievreieşti la Munkács (astăzi Mukacevo, în Ucraina)”, mai scrie documentul citat. Naziștii au stabilit că evreii trebuiau concentraţi în depozite goale, fabrici abandonate sau care nu funcţionau, cărămidării, clădiri ale comunităţii evreieşti, şcoli şi birouri evreieşti, sinagogi.”În oraşe ca Oradea şi Satu Mare, ghetourile au fost stabilite în zonele cele mai sărace, în mare parte nelocuite de ne-evrei; în altele, ca Bistriţa, Cluj, Reghin, Şimleu Silvaniei şi Târgu Mureş, ghetourile au fost stabilite în cărămidării. Ghetoul din Dej se afla situat în Bungur, o pădure în care unii dintre evrei locuiau în barăci improvizate, iar alţii sub cerul liber”, afirmă documentul ”Holocaustul în Transilvania de Nord”.

 

Copiii, torturați în fața părinților

 

Istoricii care s-au ocupat de studierea Holocaustului, la fel ca și supravie­țuitorii Shoah-ului, descriu condițiile din aceste ghetouri drept înfiorătoare. Mizeriei în care a fost aruncată evreimea transilvăneană i s-au adăugat torturile. Oamenii erau torturați de brutele din Jandarmeria maghiară, care doreau să afle dacă evreii își ascunseseră lucrurile de valoare și, dacă da, unde.

 

”În fiecare ghetou, autorităţile au destinat o clădire separată pentru a servi ca «monetărie» – un loc unde jandarmi şi detectivi urmau să tortureze evrei pentru a-i determina să spună unde şi-au ascuns averile. Tehnica lor era, în general, aceeaşi peste tot. Soţii erau adesea torturaţi în faţa soţiilor şi a copiilor; frecvent, soţiile erau bătute în faţa soţilor, iar copiii torturaţi în faţa părinţilor. Metodele folosite erau crude şi de o sălbăticie greu de imaginat. Victimele erau bătute la tălpi cu bastoane de lemn sau de cauciuc; erau lovite peste faţă sau cu picioarele până îşi pierdeau cunoştinţa. Bărbaţii erau, de cele mai multe ori, loviţi la testicule; femeile, adeseori tinere fete, erau perchiziţionate vaginal cu colaborarea unor femei voluntare şi a moaşelor, care nu luau nici o precauţie de igienă, de multe ori în faţa bărbaţilor care le interogau. Unii anchetatori deosebit de sadici foloseau dispozitive electrice pentru a-şi determina victimele să mărturisească. Unul dintre capetele unui astfel de dispozitiv era fixat în gură, iar altul în vagin sau legat de testicule. Aceste torturi brutale au dus multe victime la nebunie sau la sinucidere”, scrie documentul publicat de Yad Vashem.

 

Deportarea la Auschwitz

 

Aceeași sursă menționează că, din data de 15 mai, a început deportarea evreilor din Transilvania de Nord. ”Câte patru trenuri în fiecare zi, fiecare tren cu câte 35-40 de vagoane de marfă, erau trimise în diferitele centre de ghetoizare şi îmbarcare pentru a fi umplute cu încărcătura umană, potrivit unui program bine stabilit. Fiecare tren transporta câte 3.000 de evrei înghesuiţi în vagoanele de marfă, câte 70-80 în fiecare vagon. Fiecare vagon era prevăzut cu două găleţi: una pentru apă, alta pentru excremente. (…) Evreilor li s-a permis să ia cu ei doar un număr limitat de bunuri pentru durata «călătoriei». Le era strict interzis să aibă bani lichizi, bijuterii sau bunuri de valoare. Imediat înainte de mutarea lor din ghetou pe platformele de îmbarcare au fost supuşi unor noi percheziţii, pentru a li se descoperi bunurile de valoare. Brutalitatea cu care au fost făcute aceste percheziţii a variat, dar toate au fost la fel de umilitoare. În decursul percheziţiilor, documentele personale, inclusiv actele de identitate, diplomele şi chiar documentele militare au fost confiscate, posesorii lor devenind astfel nişte anonimi, oameni fără identitate. La scurt timp după încheierea percheziţiilor, jandarmi şi poliţişti înarmaţi până în dinţi i-au escortat pe evrei către punctele de îmbarcare. După ce aceştia au fost înghesuiţi în vagoanele de marfă cu o foarte mare brutalitate, fiecare uşă de vagon a fost legată cu lanţuri şi blocată”. Ceea ce a urmat este binecunoscut. Ajunși la Ausch­witz, unii dintre oameni au fost duși direct în camerele de gazare. Alții au fost uciși pe parcursul anului care a urmat. În primăvara anului 1945, mai puțin de 25 la sută dintre evreii deportați din Transilvania de Nord mai erau în viață.

Justiţia are datoria de a sprijini economia deoarace fără o astfel de susţinere este foarte dificil să se asigure resursele necesare pentru sănătate, educaţie şi chiar pentru sistemul judiciar, susţine Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

 

 

 

“Justiţia are o datorie faţă de economie. Are datoria de a sprijini economia prin instanţe specializate, prin termene rezonabile, prin soluţii predictibile, aşa cum şi Guvernul are datoria de a elabora şi menţine cadrul normativ coerent şi predictibil. Fără o economie susţinută în acest fel este foarte dificil să avem resurse pentru sănătate, educaţie şi, de ce nu, şi pentru justiţie”, a declarat Cazanciuc la conferinţa despre impactul noilor coduri asupra dreptului afacerilor.

 

El a explicat că noile coduri civile au fost elaborate în mare parte datorită semnalelor venite din viaţa reală că „e nevoie de altceva”.

 

„Cred că la un an de la intrarea în vigoare a ultimului dintre ele, cea mai mare parte dintre dumneavoastră constataţi că a fost o decizie bună până la urmă cu toată greutatea dată în aceşti ani de a avea şi în materie penală şi în materie civilă o reformă aproape de la A la Z “, a spus Cazanciuc.

 

Ministrul a menţionat că recent s-a făcut la MJ o evaluare în cadrul instanţelor dacă sunt lucruri de schimbat la un an de la intrarea în vigoare a procedurii civile şi că există este deja în Parlament un proiect de act normativ care încearcă să înlăture “forme fără fond” precum încuviinţarea executării silite.

 

“Am căutat nu neapărat să alocăm tot timpul resurse în sistem, ci să vedem dacă resursele din sistem nu sunt întotdeauna bine gestionate datorită unor incidente normative. Am ajuns la una dintre concluzii că trebuie să eliminăm anumite proceduri pe care le-am considerat cu toţi că nu aduc neapărat un beneficiu şi sper ca în scurt timp în Parlament să treacă acest proiect în aşa fel încât să putem degreva instanţele de o activitate care nu ajuta la nimic aproape şi ţinea ocupaţi judecătorii cu chestiuni de formă fără a avea răgazul de a se apleca asupra chestiunilor de viaţă care ne dau de cele mai multe ori bătăi de cap”, a susţinut Cazanciuc.

 

Despre viitorul Tribunal Comercial din Bucureşti, ministrul Justiţiei a explicat că în prezent are loc procedura de achiziţie a unui sediu şi că speră ca de la 1 septembrie să poată fi funcţional şi să vină cu proceduri care să permită o soluţionare în cât mai scurt timp a unei cauze.

 

Cazanciuc a menţionat că l-a bucurat comunicatul de joi al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României de susţinere a efortului de a elabora o nouă Lege a insolvenţe.

 

“O parte din aceşti oameni au participat la procesul de elaborare a noii Legi a insolvenţei şi m-am bucurat să văd ieri în spaţiul public că susţin efortul făcut de minister împreună cu mai mulţi practicieni timp de mai bine un an de zile de a elabora o nouă Lege a insolvenţei, care credem noi să răspundă cât mai bine nevoii reale din societate, de echilibru, de a nu favoriza pe unii sau pe alţii”, a mai spus ministrul.

Ruperea și acum refacerea USL naște pasiuni imense pe scena politică. Crin Antonescu și liberalii susțin că USL este mort și îngropat, în timp ce PSD și aliații insistă pe mesajul ”USL trăiește”. Liderul PC, Daniel Constantin, a ținut să-i contureze un scenariu apocaliptic lui Crin Antonescu, căruia i-a transmis că va ajunge să se roage în genunchi de colegii săi să nu se întoarcă în USL. 

 

 

 

“Vreau să vă spun că USL trăieşte, chiar dacă unii se vor supăra foarte tare, mesajele promovate acum doi ani rămân aceleaşi. USL trăieşte şi toate mesajele vor merge până la capăt. Recent a fost la Cluj Crin Antonescu şi spunea că PNL nu se va întoarce niciodată în genunchi la PSD, iar eu vreau îi transmit acestuia că PNL se va întoarce în USL, nu în genunchi, ci ca partener egal, aşa cum a fost întotdeauna în Uniune. Chiar dacă Crin Antonescu va fi, probabil, în genunchi în faţa domniilor lor să îi roage să nu se întoarcă în USL, aceştia o vor face cu siguranţă”, a spus Constantin.

 

În 12 aprilie, liderul liberal, Crin Antonescu, declara, la Cluj, că “niciun PNL, nici cu Antonescu, nici fără Antonescu, nu se va întoarce vreodată în genunchi la PSD”, indiferent de scorul la orice alegeri, spunând că PSD trebuie să înţeleagă acest lucru.

Preşedintele PNL Crin Antonescu va efectua începând de duminică o vizită în Statele Unite ale Americii susţin surse din cadrul conducerii PNL. El va avea întâlniri cu oficiali de la Departamentul de stat şi Departamentul Comerţului, precum şi cu o serie se senatori şi congresmeni.

 

 

 

Invitația i-a fost făcută de American Jewish Committee pentru o dezbatere la Washington.

 

De precizat că preşedintele PNL alături de Vasile Blaga au fost singurii şefi de partide prezenţi la întâlnirea cu cu asistentul adjunct al secretarului de stat pentru Europa si Eurasia, Hoyt Yee de la sedul Ambasadei SUA de la Bucuresti.

 

Plecarea lui Crin Antonescu se va face prin American Jewish Committee si liderul PNL va participa la o intalnire despre situatia evreilor.

Avionul cu care se deplaseaza vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, pare a fi blocat in Transnistria, dupa ce Romania i-a inchis spatiul aerian.

 

 

 

Potrivit unui post pe Twitter, Rogozin a anuntat ca Romania a inchis spatiul aerian pentru avionul sau. Rogozin ameninta ca “data viitoare” va zbura la bordul unui bombardier strategic, ca sa nu mai intampine astfel de probleme.

 

“La cererea SUA, Romania si-a inchis spatiul aerian pentru avionul meu. Ucraina nu-mi permite din nou sa o traversez. Data viitoare voi veni la bordul unui TU-160″, scrie Rogozin pe Twitter, potrivit Ziare.com.

Sâmbătă, 10 Mai 2014 14:13

10 mai - Ziua Regalității

Ziua Regalității, sărbătorită în data de 10 mai, se leagă de personalitatea regelui Carol I. Aceasta este ziua în care, la diferență de câțiva ani, Carol I a sosit în București și a depus jurământul în fața Parlamentului în 1866, ziua în care tot el a proclamat independența absolută a României în 1877 și ziua în care a fost încoronat rege al României, în 1881.
 
 
 
 
 
În acele vremuri, de Ziua Naţională, familia regală ieşea în mijlocul bucu­reş­te­nilor, asista la „bătaia cu flori” de la şo­sea şi la focurile de ar­tificii din Cişmigiu.
 
 
Din 1866 şi până în 1948, 10 mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast. Dar după 1947, regimul comunist a încercat să înlăture urmele monarhiei din ţară.

"Fort Loncin, blestematul obstacol belgian din calea armatei germane. Paznicii fortului au fost printre primele din milioanele de victime ale razboiului. Va fi tipologia noului tip de razboi desfasurat in urmatorii ani in Occident. In conflict erau inclestate toate statele industrializate; peste sapte milioane de barbati inarmati cu cea mai noua tehnologie, peste 11 milioane de civili aflati sub ocupatie straina brutala.

 



O inregistrare rara a vremii - Kaiserul Wilhelm II adresandu-se poporului german: ,,De acum sabiile trebuie sa decida. Am fost atacati pe timp de pace. Unitatea germana n-a fost niciodata infranta. Vom inainta, cu Dumnezeu de partea noastra, asa cum au facut si inaintasii nostri.” Germania, cu o armata de 3,8 milioane de oameni, avea in fata, in vest o armata franceza similara ca marime. Dar in est atacasera 3 milioane de rusi. Resursele Germaniei s-au impartit intre cele doua fronturi si n-ar mai fi putut patrunde usor prin lantul francez de forturi de la granita. Insa apararea belgiana era mai slaba.
 

Ideea de a patrunde prin Belgia ii apartine generalului Schlieffen. In felul acesta putea intra rapid, incercuind armata franceza. Insa Schlieffen se pensionase in 1905. Succesorii lui din 1914 nu-si faceau iluzii ca o victorie rapida poate fi obtinuta de o armata ce lupta pe doua fronturi. La inceputul luptelor in Germania era un aer de presimism, disperare si improvizatie. Generalul von Moltke, comandantul armatei germane, cunostea dificultatile: “Voi face doar ce voi putea. Nu suntem superiori francezilor.” …
 

Primul Razboi Mondial - Episodul II - Sub aripile vulturului -

 

 

Citeste si: DOCUMENTAR/ Primul Razboi Mondial - Episodul 1

Poliţia italiană a făcut publice primele imagini cu Riccardo Viti, bestia care a ucis-o, pe 5 mai, la Florenţa, pe românca Andreea Cristina Zamfir.

 

 

Carabinierii l-au arestat pe Riccardo Viti, italianul care a violat-o, crucificat-o şi ucis-o cu bestialitate pe românca Andreea Cristina zamfir, pe 5 mai, în apropiere de Florenţa.

 

Acesta a fost reţinut la casa sa de la periferia oraşului Florenţa. criminalul are 55 de ani şi lucra ca instalator.

 

El a mărturisit violenţele la care a supus-o pe tânăra româncă, potrivit libertatea.ro. În urma percheziţiilor făcute la casa criminaluilui, poliţiştii au găsit bandă adezivă identică cu cea cu care a fost legată românca. Banda era sustrasă din magaziile spitalului aflat în apropiere de casa ucigaşului.




 

Măsuri importante pentru populaţie anunţată de premierul Victor Ponta. După reducerea prețului la energie electrică, guvernul are ca următoare ţintă şi scăderea preţului la gaze. Iar de la 1 iulie, primul ministru a anunţat că va reduce contribuţiile la CAS pentru angajator.

 
 
 

"Am făcut eforturi mari ca preţul la energie electrică să scadă şi următoarea mare provocare este la preţul gazelor. Am discutat despre faptul că România, de 1 iulie, va aplica regulamentul european care permite reducerea cu 85% a cheltuielilor pe care marea industrie le are privind certificatele verzi şi, de asemenea, că de la 1 iulie putem reduce contributiile de asigur sociale", a anunţat premierul Victor Ponta, sâmbătă, la Galaţi, în timpul unei vizite la combinatul siderurgic ArcelorMittal.

 

În prezent, cotele de contribuţii de asigurări sociale plătite de angajator sunt: pentru condiţii normale de muncă (pensii) - 20,8%, asigurări de sănătate - 5,2%, fond concedii şi indemnizaţii - 0,85%, fond de şomaj- 0,5%, fond de garantare a creanţelor salariale - 0,25%.

 

Angajatul plăteşte contribuţii sociale astfel: asigurări de sănătate - 5,5%, fond de şomaj - 0,5% şi contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii) - 10,5%.



Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.