A aparut motivarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cazul primarului municipiului Constanta, Radu Mazare. Concret, este vorba despre decizia prin care judecatorii de la Inalta Curte au respins contestatia formulata de DNA fata de hotararea instantei supreme, prin care s-a stabilit ca edilul, acuzat ca a luat mita pentru a aranja o licitatie, poate fi cerecetat in libertate.
Potrivit deciziei ICCJ, nu exista probe care sa creeze suspiciuni rezonabile ca Radu Mazare ar fi primit bani de la omul de afaceri Abraham Morgenstern, pentru ca acesta sa castige licitatia privind constructia cartierului de locuinte sociale Henri Coanda. “Din examinarea hotararii rezulta, contrar sustinerilor Parchetului, ca judecatorul de drepturi si libertati a ajuns la concluzia ca nu exista probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infracliunile ce fac obiectul acuzatiei pe baza unui rationament judiciar fundamentat pe analiza continutului mijloacelor de probe administrate, respectiv inscrisuri, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice si declaratiile martorilor.
Astfel, in mod just, a apreciat ca procurorul nu a administrat probe care sa creeze suspiciunea rezonabila privind primirea (modalitate de savarsire a infractiunii de luare de mita retinuta in cauza) de catre inculpatul Mazare Radu Stefan a vreunei sume de bani, respectiv darea unei astfel de sume de catre inculpatul Morgenstern Avraham, pentru ca in schimbul acesteia, inculpatul Mazare Radu Stefan sa-i faciliteze castigarea licitaliei si incheierea contractului de achizitie nr. 10.240 din 22.12.2011 intre Regia Autonoma “Exploatarea domeniului public si privat” Constanla si S.C. Shapir Structures S.R.L, a carei reprezentant era inculpatul Morgenstern Avraham”, se precizeaza in motivarea instantei supreme.
De asemenea, in acelasi document, se arata ca DNA si-a bazat acuzatiile si pe supozitii: “Caracterul ascuns al celor discutate cu ocazia intalnirilor dintre inculpatii Mazare Radu Stefan si Morgenstern Avraham, dedus de procuror din “numeroasele convorbiri telefonice intre Mazare Radu Stefan, Morgenstern Avraham si Schwartzenberg Emilian care nu au alt scop decat stabilirea unor locuri de intalnire, neavand nici un alt continut”, constituie o simpla supozitie”.
Nu in ultimul rand, Inalta Curte sustine ca “probele care evidentiaza fapte si imprejurari privind desfasurarea licitatiei trebuie sa confere suficiente elemente care sa conduca la concluzia existentei unor legaturi dintre actele ce constituie scopul actiunii incriminate si transferul unor sume de bani, prin intermediar, de la mituitor la mituit” si ca “in cauza din examinarea in conexiune a faptelor si imprejurarilor rezultate din mijloacele de proba trebuia sa rezulte existenta unor puncte comune, a unor date concordante care sa creeze suspiciunea privind savarsirea unei infractiuni de coruptie”.
“Contrar sustinerilor procurorului, mijloacele de proba nu au fost ignorate, insa nu au fost apte de a crea suspiciunea ca transferul sumelor de bani este in legatura cu atributiile de serviciu ale inculpatului Mazare Radu Stefan si cu imprejurarea ca licitatia a fost castigata de societatea administrata de inculpatul Morgenstern Avraham. Prin urmare, instanta de control judiciar apreciaza ca nu este indeplinita conditia ca din probe sa rezulte suspiciunea rezonabila privind savarsirea faptei”, se mai mentioneaza in decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
