Trei ani de închisoare cu suspendare. Aceasta a fost sentinţa Tribunalului Prahova dată într-un dosar în care doi poliţişti locali au fost acuzaţi de luare de mită, informeaza ziarul Republicanul.

 

 


La sfârşitul lui 2012, vânzătoarea unui magazin îi acuza pe Adrian Matei şi Mihai Ionescu, agenţi ai Poliţiei Locale Ploieşti, că au cerut 500 de lei şpagă pentru a nu aplica sancţiuni societăţii comerciale unde cei doi efectuau un control.

 

Cei doi agenţi au fost cercetaţi în libertate

 

Dosarul a fost instrumentat de procurorul Eduard Stasie din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova care i-a reţinut 24 de ore pe cei doi agenţi. Ulterior, o instanţă de judecată a respins propunerea de arestare preventivă, poliţiştii locali fiind cercetaţi în stare de libertate. Pe parcursul anchetei penale, cei doi agenţi au fost sprijiniţi de conducerea Poliţiei Locale. Cristinel Toader, directorul Poliţiei Locale Ploieşti, declara atunci că nu existau probe împotriva celor doi subalterni şi că vânzătoarea magazinului nu putea justifica dispariţia unor sume de bani şi de aceea a inventat povestea cu luarea de mită.

 


Cu toate acestea, judecătorii Tribunalului Prahova au decis că există probe de săvârşire a infracţiunii de luare de mită şi pe 29 aprilie 2014 i-a condamnat pe cei doi inculpaţi la trei ani de închisoare cu suspendare.

 

Sentinţa: trei ani de închisoare cu suspendare

 

Iată un extras din sentinţa Tribunalului Prahova: ”Condamnă pe inculpatul Ionescu Mihai, la pedeapsa de trei ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, faptă din 07.11.2012. În baza articolului 289 Cod Penal raportat la articolul 66 alineatul 1 litera ”g” Cod Penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unei activităţi în cadrul Poliţiei Locale, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale. În baza articolului 861 Cod Penal anterior, raportat la articolul 5 Cod Penal, dispune suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere, pe o durată de trei ani, cu termen de încercare cinci ani stabilit conform dispoziţiilor articolului 862 Cod Penal anterior. (...) În baza articolului 289 Noul Cod Penal, cu articolul 7 alineatul 1 din Legea 78/2000 raportat la articolul 5 Noul Cod Penal şi aplicând articolul 75 alineatul 2 litera ”b” şi articolul 76 alineatul 1 Noul Cod Penal, condamnă pe inculpatul Matei Adrian la pedeapsa de trei ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, faptă din 07.11.2012. În baza articolului 289 Cod Penal raportat la articolul 66 alineatul 1 litera ”g” Cod Penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unei activităţi în cadrul Poliţiei Locale, pe o perioadă de un an după executarea pedepsei principale. În baza articolului 861 Cod Penal anterior, raportat la articolul 5 Cod Penal dispune suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere, pe o durată de 3 ani, cu termen de încercare 5 ani stabilit conform dispoziţiilor articolului 862 Cod Penal anterior”.

Pentru mulţi prahoveni, rugăciunile adresate Divinităţii, făcute în faţa unor icoane făcătoare de minuni, devin, uneori, ultima speranţă pentru suferinţe fizice sau ale sufletului. Credinţa că Dumnezeu “vede” necazurile şi poate ajuta umple lăcaşurile de cult unde există icoane despre care se spune că îndeplinesc dorinţele celor aflaţi în nevoie.

 

 


Oamenii speră că picturile religioase care înfăţişează chipuri de sfinţi îi vor vindeca de boli incurabile, îi vor ajuta să-şi întemeieze o familie, să aibă copii, să-şi găsească un serviciu, să aibă o viaţă liniştită. Şi nu puţini sunt aceia care au spus că minunile au avut loc la scurt timp după ce s-au rugat în faţa unor astfel de icoane.

 

“Siriaca” se roagă pentru necazurile credincioşilor, la Ghighiu

 

Una dintre cele mai vizitate icoane din Prahova se află nu departe de Ploieşti, la Mănăstirea Ghighiu. Este vorba despre Maica Domnului “Siriaca”, din faţa căreia, în urma rugăciunilor, credincioşii nu pleacă neliniştiţi. Icoana îşi are originile în Siria. A fost dăruită de către episcopul Vasilios Samaha, care, după ce a dăruit-o mănăstirii Ghighiu, a început să plângă şi să-şi ceară iertare Măicuţei Domnului că a trebuit s-o despartă de biserica în care se afla şi s-o aducă în România, pentru început la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. Se spune că icoana i-a cerut Preafericitului Patriarh Teoctist, în vis, să o ducă la Ghighiu. În fiecare zi a săptămânii, de dimineaţă şi până seara târziu, “Siriaca”, zugrăvită pe lemn de santal, este vizitată de creştini ortodocşi din toată ţara, care-i cer ajutorul pentru rezolvarea unor probleme. La icoana făcătoare de minuni ce o înfăţişează pe Maica Domnului “Siriaca” se roagă mai ales femeile care nu pot deveni mame.

 

Icoana Maicii Domnului cu trei mâini, în Ploieşti

 

Şi în Ploieşti există o biserică unde credincioşii obişnuiesc să vină în număr mare să se roage la o icoană cu mare har. Este vorba despre Biserica „Maica Precista” cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, unde există o comoară dăruită de Ţarul Rusiei Alexandru al Ii-lea: Icoana Maicii Domnului cu trei mâini. Necazurile şi problemele celor care se roagă cu evlavie la icoana făcătoare de minuni nu rămân nerezolvate. Oameni foarte bolnavi s-au vindecat după ce au atins Icoana Maicii Domnului cu trei mâini.

 

Icoana care vindecă suflete, la Mănăstirea Pissiota

 

Mănăstirea Pissiota, din localitatea prahoveană Poienarii Burchii, adăposteşte o altă icoană făcătoare de minuni, care o înfăţişează pe Maica Domnului cu Pruncul. A fost pictată de Eustaţiu Stoienescu, în prima jumătate a secolului trecut. Cel care o priveşte adânc are senzaţia că ochii Maicii Domnului îl urmăresc, din orice colţ al lăcaşului de cult, de parcă ar vrea să-i citească gândurile şi să-i afle suferinţele. Despre Icoana Maicii Domnului de la Pissiota se spune că vindecă bolile sufletului şi ale trupului şi îndeplineşte dorinţele celor care se roagă la ea. Mulţi dintre cei care i-au cerut ajutorul s-au întors apoi să-i mulţumească. Mănăstirea este situată la 40 de kilometri nord de Bucureşti şi la 20 de kilometri sud de Ploieşti, pe Şoseaua Bucureşti-Buftea-Ploieşti. Lăcaşul este locuit de o obşte de maici şi poartă hramul Naşterea Maicii Domnului.

 

Alte icoane făcătoare de minuni, din Prahova

 

Mănăstirea Caraiman - Buşteni, (loc tămăduitor - copacul candelabru, apariţie a Maicii Domnului)
Icoana Maicii Domnului (care plânge) - Biserica “Sfinţii Petru si Pavel – Basarab”, Ploieşti;
Icoana Maicii Domnului (adusă de la Sfântul Mormânt) - Schitul “Sf. Maria Cricov – Jercălăi”, lângă localitatea Urlaţi;
Icoana Maicii Domnului - Comuna Măneciu Pământeni;
Icoana Maicii Domnului - Mănăstirea Suzana, Comuna Măneciu;
Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Crasna, Comuna Crasna, lângă Slănic;
Troiţa şi Paraclisul “Sf. Nectarie” - în incinta Mănăstirii “Sfânta Treime”, Sat Parepa-Rusani, Comuna Colceag;
Crucea “Manafului” (loc de putere precreştin, templu al Soarelui, inscripţii nedescifrate, menţionat de Densusianu în Dacia preistorică, creştinat prin resculptare parţială la 1857) - sat Greceanca, lângă Breaza.

Municipalitatea ploieşteană a făcut un pas în plus spre realizarea unuia dintre cele mai importante proiecte aflate pe agenda de lucru a primarului Iulian Bădescu, fiind vorba despre cel care vizează amenajarea unui nou spital de pediatrie în oraş, care să fie la standarde occidentale atât din punctul de vedere al dotării medicale, al spaţiului de cazare, cât şi al actului medical.

 

 


Primarul Ploieştiului, Iulian Bădescu, a anunţat, zilele trecute, că documentaţia pentru amenajarea fostei clădiri Petrom, din centrul oraşului, pentru transformarea ei într-un spital de pediatrie modern a fost finalizată. Aceasta urmează să fie publicată pe SEAP, sistemul electronic de achiziţii publice, în vederea demarării licitaţiei. Conform estimărilor, investiţia va fi de aproximativ 20 de milioane de euro, sumă în care sunt incluse şi dotările.

 


Reamintim faptul că fosta clădire Petrom a fost preluată de municipalitate cu titlu gratuit de la SC OMV Petrom SA.

 


Conform contractului semnat între primărie şi SC OMV Petrom SA, până în anul 2015 spitalul trebuie să fie funcţional, să fie un spital public, iar municipalitatea nu are voie să schimbe destinaţia acestuia cel puţin 15 ani.

 

Detalii, in ziarul Republicanul

Construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov începe anul acesta, a anunţat, la Ploieşti, primul ministru Victor Ponta. El a arătat că doreşte să ducă la îndeplinire ceea ce le-a promis prahovenilor şi, în general, românilor.

 

 

 


Un anunţ important a fost făcut de primul ministru Victor Ponta la Ploieşti. Acesta a dat asigurări că, în cursul acestui an, vor începe lucrările pentru realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov.

 


"Anul acesta vreau să-mi ţin cuvântul faţă de Mircea, în primul rând, faţă de prahoveni şi faţă de toţi românii. Anul acesta începem Comarnic - Braşov, autostrada de care are nevoie România. Şi cred că o să fiu aici, alături de voi, şi când o să o inaugurăm. Pentru că ştiţi, Bucureşti - Ploieşti a fost începută de Tăriceanu şi a fost inaugurată de Ponta, vreau să fiu cel care începe Comarnic - Braşov şi cine veţi decide dumneavoastră să o inaugureze", a declarat Victor Ponta. Potrivit acestuia, inaugurarea nu va fi însă făcută de dintre liderii politici din perioada guvernelor Boc.

 


"Cu siguranţă însă n-o să mai fie (să inaugureze tronsonul de autostradă - n.r.) nimeni din BUBA. Mai ţineţi minte, eu n-am uitat că ne luptam cu BUBA, Băsescu, Udrea, Boc, Anastase, cineva îmi zicea acum că A nu mai e de la Anastase, e de la altcineva, dar mă rog, să nu vorbim despre asta, să vorbim cât mai puţin despre ei", a mai spus primul ministru Victor Ponta.

 


Conform proiectului, tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov va avea o distanţă de 53,215 kilometri plus şapte kilometri de drumuri de legătură şi trei tuneluri, 19 viaducte, 15 poduri, precum şi trei noduri de ieşire (Sinaia-Buşteni, Predeal şi Râşnov).

 


Acesta va fi finalizat în 2017, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei plus TVA. Guvernul a rezervat în buget 100 de milioane de lei pentru exproprieri, toate terenurile fiind în extravilan.

 

sursa: www.republicanul.ro

Consilierii locali ploieşteni au validat proiectele de hotărâre de care depindea soarta construirii unei noi Pieţe Centrale. Astfel, acum reprezentanţii SC Hale şi Pieţe SA au drum liber pentru a demara procedurile de contractare a unui credit pentru începerea lucrărilor de execuţie a Pieţei Agroalimentare Centrale Ploieşt, informeaza ziarul Republicanul.

 

 


Introduse pentru a doua oară pe ordinea de zi a Consiliului Local Ploieşti, proiectele de hotărâre care vizau reconstrucţia Pieţei Centrale au fost adoptate după ce în şedinţa de săptămâna trecută a Consiliului Local au existat numeroase dezbateri între aleşii locali, dar şi o pauză de consultări.

 


Membrii PDL au cerut prorogarea proiectului privind mandatarea reprezentanţilor municipiului Ploieşti în Adunarea Generală a Acţionarilor de la SC Hale şi Pieţe SA Ploieşti pentru contractarea unui împrumut bancar, necesar realizării investiţiei „Construire Piaţă Agroalimentară Centrală Ploieşti”. Solicitarea de prorogare a fost motivată prin faptul că societatea trebuie să prezinte, într-o şedinţă viitoare, un raport financiar care să demonstreze că poate fi acoperit creditul. În ciuda demersului PDL, proiectul a rămas pe ordinea de zi.

 


După o pauză de câteva minute în care grupurile politice din Consiliul Local Ploieşti s-au consultat, proiectul a fost adoptat cu 18 voturi ”pentru” şi opt abţineri.

 


Potrivit hotărârii, SC Hale şi Pieţe urmează contracteze un credit în valoare de 18,6 milioane (15.000.000 lei credit + 3.600.000 lei TVA) de lei. Valoarea totală a proiectului privind reconstruirea Pieţei Centrale se ridică la suma de cinci milioane de euro .

Noul adjunct al şefului Poliţiei Prahova este Adrian Ionuţ Rădulescu, un ofiţer care a activat în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), informeaza ziarul Republicanul.

 

 

 


Funcţia de adjunct al inspectorului şef al Inspectoratului de Poliţie Prahova a rămas liberă după avansarea comisarului şef Gheorghe Parepa ca director adjunct al Direcţiei de Investigaţii Criminale (DIC) din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române(IGPR).

 


Despre noul adjunct s-a scris în presă, în trecut, când a făcut obiectul unor verificări ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind suspectat că ar proteja interesele unor afacerişti din Prahova.

 


Este de notorietate şi faptul că Rădulescu ar fi făcut mai multe reclamaţii împotriva şefului DGA, Constantin Ispas.

 


Potrivit declaraţiei de avere, Adrian Rădulescu deţine un Volkswagen Golf şi are datorii de aproape 150.000 de euro la bănci. În declaraţia de interese, (foto) ofiţerul menţionează că are acţiuni în mai multe societăţi comerciale, dar nu ştie numărul acţiunilor şi nici valoarea lor.

Preşedintele Traian Băsescu s-a arătat, duminică, 'absolut de acord' cu declaraţiile liderului PNL, Crin Antonescu, privind crearea unei alianţe anti-PSD.


 

 

 

"Nu ştiu declaraţia asta, dar dacă a făcut asemenea afirmaţii şi le-a făcut sincer, eu sunt absolut de acord cu el pentru că miza aici nu mai e nici Crin Antonescu, nici Ungureanu, nici Elena Udrea, miza alegerilor prezidenţiale este România. Or, dacă din orgolii, cineva sacrifică România, putem să-l declarăm anticipat ticălos', a spus Băsescu, la B1 TV.

 

El a propus ca partidele din această alianţă, dacă ea se va face, să desemneze un candidat la prezidenţiale pe baza unei cercetări sociologice care să identifice persoana cu cele mai multe şanse la alegeri.

 

'Este un esenţial ce a spus Crin Antonescu (...) dacă a spus că nu are importanţă ce program avem, ci să fim hotărâţi să blocăm accesul PSD la funcţia prezidenţială. A spus exact ce trebuie pentru că, dacă vă uitaţi în programele lorm au diferenţe sensibile.(...) Să fie o simplă alianţă anti-PSD, să blocheze ajungerea la toate pârghiile puterii a PSD, a lui Victor Ponta', a precizat Traian Băsescu.

 

În ceea ce priveşte unificarea dreptei, Traian Băsescu a propus ca, în loc de o dreaptă cu cinci 'partide şi partiduleţe', să existe un singur partid.

 

Victor Ponta: "Sunt şanse mari să refacem USL"

 

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a declarat duminică seară că USL are mari şanse să se refacă după alegerile din 25 mai, chiar dacă susţinerea liderului liberal Crin Antonescu pentru Cotroceni este aproape imposibilă.

 

'Eu cred că USL-ul există pentru că sunt şanse foarte mari ca, după 25 mai, să refacem acest lucru', a spus Ponta la România TV

 

Întrebat dacă refacerea alianţei depinde de înlăturarea lui Crin Antonescu, premierul a replicat: 'Eu nu pun condiţii pentru refacerea USL-ului. Susţinerea lui Crin Antonescu la prezidenţiale în cazul refacerii USL este un scenariu aproape imposibil, dar să existe USL din nou cu liberalii, alături de noi, la guvernare, cu candidat comun la preşedinţie, cu candidat comun la funcţia de prim-ministru, este un scenariu căruia eu îi dau toate informaţiile şi datele pe care le am ca prim ministru, ca şef de partid, îi dau peste 51% şanse'



Curtea de Justiţie a Uniunii Europene consideră că instanţele naţionale se pot pronunţa asupra naturii abuzive a unei clauze referitoare la mecanismul cursului de schimb dintr-un contract de credit şi că instanţele pot înlocui clauzele lovite de nulitate cu dispoziţii din dreptul naţional, dacă este pusă în pericol desfăşurarea contractului în continuare.

 

 

 

 

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în cauza Kasler, trimisă de Curtea Supremă din Ungaria, privind caracterul abuziv al unei clauze contractuale referitoare la cursul de schimb aplicabil ratelor unui împrumut contractat în monedă străină.

 

Pe scurt, Curtea a stabilit că:

 

  • instanţele naţionale se pot pronunţa asupra caracterului abuziv a acestor clauze, în anumite condiţii,
  • instanţele trebuie să ia în calcul nu numai redactarea într-un limbaj clar şi inteligibil a unor astfel de clauze, dar şi faptul că băncile trebuie să arate în mod transparent în contracte cum funcţionează mecanismul cursului de schimb şi consecinţele asupra consumatorului
  • că instanţele pot să completeze clauzele abuzive cu norme legislative interne, dacă contractul nu mai poate continua altfel şi ar fi în defavoarea consumatorilor.

 

Soţii Kasler vs. OTP

 

Soţii Kasler au luat un credit în forinţi, în mai 2008, a cărui valoare era însă exprimată în franci elveţieni, la o dobândă de 5,2 % la care se adaugă cheltuieli de administrare de 2,04%, ceea ce corespundea unei dobânzi anuale efective (DAE) de 7,43% la acel moment – dobândă mai mică decât cea aplicabilă creditelor în forinţi.

 

Valoarea în franci urma să fie cea de la data eliberării împrumutului, calculată în funcţie de cursul de cumpărare a valutei. În schimb, banca urma să primească contravaloarea ratelor lunare în forinţi, la cursul de vânzare a francului din ziua de dinante de scadenţa ratei.

 

Potrivit punctului I/1 din contract, OTP a acordat împrumutaților un împrumut în sumă de 14,4 milioane de forinți maghiari (HUF), precizându-se că „determinarea valorii în valută a împrumutului se realizează la cursul de schimb la cumpărarea valutei aplicat de bancă, în vigoare la data deblocării fondurilor". Conform acestui punct I/1, „ulterior deblocării fondurilor, cuantumul împrumutului, dobânzile aferente și cheltuielile de administrare, precum și dobânzile de întârziere și celelalte cheltuieli se stabilesc în valută", se arată în decizia CJUE.

 

Împrumutului în forinţi îi corespundea o valoare de 94.240 de franci la acel moment, la un curs de cumpărare prestat de bancă de 152.8 forinţi/franc.

 

Potrivit clauzei III/2 din contract, „împrumutătorul stabilește valoarea în forinți maghiari a fiecăreia dintre ratele lunare datorate pe baza cursului de schimb la vânzare al monedei [străine] aplicat de bancă în ziua anterioară scadenței", se arată în decizia CJUE.

 

Cursul de vânzare al băncii este todeauna mai dezavantajos pentru consumator decât cel de cumpărare. Spre exemplu, la casa de schimb a OTP Ungaria, banca afişa la sfârşitul săptămânii trecute un curs de cumpărare de 243.79 forinţi pentru un franc, şi de 260.43 pentru vânzare. Clienţii supuşi acestei diferenţe de rată de schimb plătesc o cu 6,4% mai mult la rata lunară decât dacă ar fi supuşi plăţii la cursul de cumpărare – la OTP România diferenţa este de 4,3%.

 

Soţii Kasler au dat OTP în judecată şi au cerut instanţei să declare ca abuzivă clauza III/2, invocând faptul că banca obţine un venit necuvenit prin aplicarea unui curs diferit la data încasării ratelor faţă de cel de la momentul acordării împrumutului.

 

Aceştia au avut câştig de cauză şi pe fond şi în apel. De altfel, decizia Curţii de apel este foarte importantă pentru a înţelege speţa. Aceasta spune că OTP nu a pus la dispoziţia clienţilor un credit în monedă străină, deci nu are de ce să calculeze valoarea ratelor lunare în funcție de cursul actual al francului elvețian, pentru că nu oferă niciun serviciu în acest sens, şi nicio plată nu poate fi cerută fără contraprestaţie.

 

De asemenea, instanţa a mai stabilit că acea clauză nu era scrisă într-un limbaj simplu şi inteligibil, pentru că era impoibil să fie determinată baza după care se calculează diferenţa între sumele împrumutate şi cele ce urmau a fi plătite. Paragraful relevant, mai jos.

 

„În hotărârea sa, instanța de apel a considerat printre altele că, în cadrul unei operațiuni de împrumut precum cea în discuție în litigiul cu care a fost sesizată, Jelzálogbank nu pune la dispoziția clienților săi monedă străină. În schimb, această instanță a constatat că Jelzálogbank stabilește valoarea ratei, exprimată în forinți maghiari, în funcție de cursul actual al francului elvețian, în vederea indexării valorii ratelor împrumutului deblocat în forinți maghiari. Jelzálogbank nu furnizează împrumutaților niciun serviciu financiar referitor la cumpărarea sau la vânzarea de monedă străină, astfel încât banca nu poate aplica la rambursarea împrumutului un curs de schimb care este diferit de cel utilizat la deblocarea împrumutului respectiv, cu titlu de contraprestație pentru o prestație de servicii virtuală. Această instanță a apreciat de asemenea că clauza III/2 nu este nici clară, nici inteligibilă întrucât nu permite să se înțeleagă justificarea pentru diferența de mod de calcul al împrumutului, după cum este vorba despre deblocarea sau despre rambursarea sa", se arată în hotărârea CJUE.

 

Banca, în recurs, a cerut Curţii Supreme să constate că acea clauză îi permite să îşi acopere cheltuielile generate instituiţiei de credit de către operaţiunile de cumpărare a valutei din piaţă, şi că împrumutul acordat este unul în valută. De asemenea, OTP Jelzálogbank a cerut instanţei supreme să constate că instanţa nu se poate pronunţa asupra caracterului presupus abuziv al clauzei menţionate, din moment ce aceasta face parte din „obiectul principal al contractului" şi că face parte din „remunerație" , în sensul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13, transpus în legislaţia naţională – în România directiva este transpusă prin legea 193/2000, în Ungaria prin Codul civil.

 

Iată ce spune articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13:

 

„Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu privește nici definirea obiectului [principal al] contractului, nici caracterul adecvat al prețului sau al remunerației, pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate în mod clar și inteligibil".

 

Pentru a stabili felul în care trebuie interpretată legislaţia naţională în raport cu Directiva, Curtea Supremă a Ungariei a hotărât suspendarea cauzei şi adresarea a trei întrebări CJUE, pe care le reluăm mai jos, cu răspunsurile aferente ale Curţii.

 

Întrebarea Curţii Supreme:

 

„1) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva [93/13] trebuie interpretat în sensul că, în cazul unui împrumut exprimat într-o monedă străină, dar deblocat în realitate în moneda națională și care trebuie rambursat de consumator exclusiv în moneda națională, clauza contractuală privind cursul de schimb al monedei, care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale, poate fi inclusă în noțiunea «definirea obiectului [principal al] contractului»?

 

În caz contrar, în temeiul celei de a doua expresii cuprinse la articolul 4 alineatul (2) din Directiva [93/13], trebuie să se înțeleagă că diferența dintre cursul de schimb la vânzare și cursul de schimb la cumpărare [al valutei] constituie o remunerație al cărei caracter adecvat în raport cu serviciul prestat nu poate fi analizat în vederea aprecierii caracterului său abuziv? Este sau nu este determinant în această privință aspectul dacă s-a realizat efectiv o operațiune de schimb valutar între instituția financiară și consumator?

 

Răspunsul CJUE:

 

1) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că:
termenii „obiectul principal al contractului" nu acoperă o clauză, cuprinsă într-un contract de împrumut încheiat în monedă străină între un vânzător sau un furnizor și un consumator și care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale, precum cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia pentru calcularea ratelor împrumutului se aplică cursul de schimb la vânzare al acestei valute, decât în cazul în care se constată – ceea ce revine în sarcina instanței de trimitere să verifice având în vedere natura, economia generală și prevederile contractului, precum și contextul său juridic și factual – că respectiva clauză stabilește o prestație esențială a acestui contract care, ca atare, îl caracterizează;

 

O astfel de clauză, în măsura în care cuprinde o obligație pecuniară a consumatorului de a plăti, în cadrul ratelor împrumutului, sumele care rezultă din diferența dintre cursul de schimb la vânzare și cursul de schimb la cumpărare ale monedei străine, nu poate fi considerată ca cuprinzând o „remunerație" al cărei caracter adecvat în calitate de contrapartidă a unei prestații efectuate de împrumutător să nu poată face obiectul unei aprecieri pentru a se stabili dacă este abuzivă în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13.

 

Întrebarea Curţii Supreme:

 

2) În cazul în care articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că instanța națională, independent de prevederile din dreptul național, poate să examineze de asemenea caracterul abuziv al unor astfel de clauze contractuale, atunci când acestea nu sunt clare și inteligibile, trebuie să se înțeleagă prin această ultimă condiție că respectiva clauză contractuală trebuie să fie prin ea însăși clară și inteligibilă din punct de vedere gramatical pentru consumator sau, în plus, motivele economice care stau la baza aplicării clauzei contractuale, precum și relația dintre aceasta și alte clauze ale contractului trebuie să fie clare și inteligibile pentru respectivul consumator?

 

Răspunsul CJUE:

 

2) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că, în ceea ce privește o clauză contractuală precum cea în discuție în litigiul principal, cerința potrivit căreia o clauză contractuală trebuie redactată în mod clar și inteligibil trebuie înțeleasă ca impunând nu numai ca respectiva clauză să fie inteligibilă pentru consumator din punct de vedere gramatical, ci și ca contractul să expună în mod transparent funcționarea concretă a mecanismului de schimb al monedei străine la care se referă clauza respectivă, precum și relația dintre acest mecanism și cel prevăzut prin alte clauze referitoare la deblocarea împrumutului, astfel încât acest consumator să poată să evalueze, pe baza unor criterii clare și inteligibile, consecințele economice care rezultă din aceasta în ceea ce îl privește.

 

Întrebarea Curţii Supreme:

 

3) Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 și punctul 73 din Hotărârea [Banco Español de Crédito, EU:C:2012:349] trebuie interpretate în sensul că instanța națională nu poate remedia, în beneficiul consumatorului, nevaliditatea unei dispoziții abuzive a unei clauze contractuale generale a unui contract de împrumut încheiat cu un consumator, modificând sau completând clauza contractuală respectivă, dacă contractul nu poate exista în continuare în temeiul altor clauze contractuale după eliminarea clauzei abuzive? În acest sens, este relevant că dreptul național cuprinde o dispoziție cu caracter supletiv care reglementează problema juridică respectivă în lipsa prevederii nevalide?"

 

Răspunsul CJUE:

 

3) Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că, într-o situație precum cea în discuție în litigiul principal, în care un contract încheiat între un vânzător sau un furnizor și un consumator nu poate continua să existe după eliminarea unei clauze abuzive, această dispoziție nu se opune unei norme de drept național care permite instanței naționale să remedieze nulitatea clauzei respective prin înlocuirea acesteia cu o dispoziție de drept național cu caracter supletiv.

 

Ce relevanţă are decizia CJUE pentru România

 

CJUE nu se pronunţă asupra fondului unei speţe, ci oferă o soluţie cu caracter general valabil şi obligatoriu pentru aplicarea legislaţiei europene în dreptul naţional şi interpretarea acesteia. Hotărârile CJUE sunt izvor de lege pentru dreptul intern naţional din toate ţările UE, indiferent dacă instanţa este sesizată de o curte din Ungaria sau din România.

 

De altfel, în situaţia de faţă, CJUE a lăsat la latitudinea instanţei maghiare să stabilească dacă acea clauză este abuzivă sau nu şi să dispună modul în care va remedia problema.

 

Pentru Ungaria răspunsul de la punctul 3 este foarte important pentru că magistraţii de la Curtea Supremă vor să dea o hotărâre unitară la problema creditelor în valută – în special a celor în franci – şi o normă legislativă în acest sens i-ar ajuta să completeze contractele de acest tip.

 

În România nu am întâlnit contracte în care plata ratelor lunare să se facă în mod expres la cursul de vânzare al băncii, clienţii fiind liberi să cumpere valuta necesară de unde cred de cuviinţă. Este de notorietate faptul că băncile de la noi au un curs de schimb mai dezavantajos pentru clienţi decât casele de schimb valutar, şi că unele bănci practică preţuri la valută mai dezavantajoase decât altele.

 

Relevant pentru România ar putea fi răspunsul la cea de-a doua întrebare adresată CJUE. Curtea de la Luxemburg statuează că este datoria profesionistului să redacteze clauzele într-un mod clar şi inteligibil nu numai din punct de vedere gramatical, dar şi din punct de vedere economic – a se citi impactul asupra unor astfel de clauze în viitor asupra consumatorului. Însă, din nou, CJUE face referire directă la speţa în cauză, şi nu putem şti cum ar interpreta o instanţă de la noi această menţiune, dat fiind faptul că restituirea împrumuturilor în valută este făcută după alte mecanisme, aşa cum am arătat mai sus.

 

Şi la noi există procese pe rolul instanţelor, în fază incipientă, care adresează problema rambursării creditelor în valută de către debitorii cu venituri în lei. Acestea,11 la număr, au fost introduse de mai mulţi clienţi ai băncilor la iniţiativa avocatului Gheorghe Piperea, care opinează că hotărârea CJUE este favorabilă consumatorilor români.

 

„(...) litigiile în care se cere îngheţarea cursului la data acordării creditului pot fi cîştigate.
În cazul creditelor în franci elveţieni, diferenţa între cursul de schimb de la dată semnării contractului şi cel de la dată plăţii ratelor este, deseori, de peste 100%. Întrucît diferenţa este atît de mare, contractul nu a fost negociat, iar banca a ascuns informaţii esenţiale relative la riscul de depreciere a monedei naţionale, este evident că e vorba de o clauză ce provoacă un dezechilibru seminificativ, deci este abuzivă", scrie Piperea pe pagina sa de Facebook.

 

În fine, o semnificaţie mult mai importantă ar putea să o aibă punctul 3 din răspunsul CJUE. Instanţa europeană statuează că instanţele naţionale pot completa contractele, dacă acestea nu se mai pot derula fără o clauză abuzivă, dar vitală. O normă cu caracter supletiv poate însemna o dispoziţie din dreptul intern, cum este dobânda legală din Codul civil.

 

Acest lucru ar putea să fie şi o problemă pentru unele bănci, dar şi o binecuvâtare pentru altele, care altfel s-ar putea confrunta chiar cu eliminarea clauzei de dobândă, aşa cum s-a mai întâmplat în România.

 

Amintim că de la 1 octombrie 2013, legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori a fost modificată. Două noi articole extind deciziile din litigiile declanşate de ANPC sau o asociaţie de consumatori la toate contractele profesionistului care utilizează clauze abuzive. Cele mai multe procese derulate până acum sunt împotriva instituţiilor de credit.

Marea Neagra nu e doar albastra, ci multicolora, pentru fetele din imagini care au confundat plaja cu bodega.

 

 

 

 

„1 Mai beat decat altul”! Cam asta a fost motto-ul multor tineri care au sarbatorit in stil mare inceperea sezonului estival la Marea Neagra. Deja a devenit o traditie ca pustii care ajung la mare sa fie mai preocupati de gradele din sticla decat de cele din termometru.

 

 

Anul acesta insa, campioanele au fost se pare fetele, lucru lesne de observat cu ochiul liber. In decurs de cateva minute, in spatele scenei unde concerta trupa Holograf, cateva reprezentante ale sexului frumos aveau probleme grave de echilibru. Noroc ca gardurile care delimitau plaja de parcare erau suficient de solide, pentru ca altfel o tanara sexy, imbracata in negru, s-ar fi prabusit cu tot cu acesta peste o masina de lux care a avut ghinionul sa se afle prin apropiere.

 

Cateva minute mai tarziu, o alta tanara si-a facut simtita prezenta pe litoral iesind pe geamul masinii care rula pe strazile din Mamaia. „Senzatie majora la 40 la ora”, cum spune un cunoscut cantec.

 

In fine, baietii cu decapotabile s-au dovedit cei mai castigati. Este si cazul celui din imagine, care a ingramadit vreo sase fete pe bancheta din spate. Ca asa-i de 1 Mai. Macar pentru aia mai norocosi...

 

 

 

VIDEO AICI

 

Alegerile europene din mai 2014 vor oferi alegatorilor sansa de a influenta viitoarea orientare politica a Uniunii Europene atunci cand ii vor vota pe cei 751 de deputati in Parlamentul European. Ph-online.ro va pune la dispozitie lista completa a candidatilor:

 

 

 

 

 

Corina CREŢU
Membru în Parlamentul European
PSD
 
 
 
Ecaterina ANDRONESCU
Senator Parlamentul României
PSD
 
 
 
Cătălin IVAN
Membru în Parlamentul European
PSD
 
 
 
Dan NICA
Deputat Parlamentul României
PSD
 
 
 
Maria GRAPINI
Deputat Parlamentul României
PC
 
 
 
Damian DRĂGHICI
Senator Parlamentul României
UNPR
 
 
 
Daciana Sârbu
Membru în Parlamentul European
PSD
 
 
 
Ioan Mircea PAŞCU
Membru în Parlamentul European
PSD
 
 
 
Viorica DĂNCILĂ
Membru în Parlamentul European
PSD
 
 
 
Sorin MOISA
Şef de Cabinet adjunct
PSD
 
 
 
Victor BOŞTINARU
Membru în Parlamentul European
PSD
 
 
 
Claudiu TĂNĂSESCU
Membru în Parlamentul European
PSD
 
 
 
Doru FRUNZULICĂ
Secretar de stat
UNPR
 
 
 
Laurenţiu REBEGA
Vicepreşedinte Consiliul Judeţean
PC
 
 
 
Ana Claudia ŢAPARDEL
Consilier General
PSD
 
 
 
Andi CRISTEA
Analist politic
PSD
 
 
 
Victor NEGRESCU
Cadru Universitar
PSD
 
 
 
Emilian PAVEL
Director
PSD
 
 
 
Răzvan POPA
Viceprimar municipiu
PSD
 
 
 
Maria Gabriela ZOANĂ
Director general adjunct
PSD
 
 
 
 
Adina DOBRETE
Profesor
PSD
 
 
 
Claudia GILIA
Conferenţiar universitar
PSD
 
 
 
Marius BRĂDĂŢAN
Director medical
PSD
 
 
 
Sorin RADU
Profesor universitar
PSD
 
 
 
Alexandru ROTARU
Inginer
PSD
 
 
 
Iuliana ANGHEL
Profesor
UNPR
 
 
 
Sebastian RĂDUCANU
Director executiv
PSD
 
 
 
Claudiu ILAŞ
Profesor
PSD
 
 
 
Ion VOINEA
Pensionar
PSD
 
 
 
Alina CAZANACLI
Subsecretar de Stat
PC
 
 
 
Veaceslav ŞARAMET
Medic rezident
PSD
 
 
 
Vera Dorina CRISTESCU
Manager
PSD
 
 
 
Ştefan Ovidiu POPA
Mediator Consilier Juridic
PSD
 
 
 
Stela ARHIRE
Economist
PSD
 
 
 
Bogdan MIHĂILESCU
Manager
PSD
 
 
 
Andra-Anca BLOŢIU
Programator
PSD
 
 
 
Sergiu-Vasile PAPUC
Avocat
PSD
 
 
 
Bogdan-Andrei TOADER
Economist
PSD
 
 
 
Georgeta FÂNTÂNARU
Profesor
PSD
 
 
 
Elena RÎMNICEANU
Consultant
PSD
 
 
 
Emilian BĂRBULESCU
Pensionar
PSD
 
 
 
Dragoş CHIOVEANU
Consilier
PSD
 
 
-----------------------------------PNL
 
 
Norica NICOLAI
Membru în Parlamentul European
PNL
 
 
 
Adina VĂLEAN
Membru în Parlamentul European
PNL
 
 
 
Ramona MĂNESCU
Avocat
PNL
 
 
 
Cristian BUŞOI
Notar Public
PNL
 
 
 
Renate WEBER
Membru în Parlamentul European
PNL
 
 
 
Eduard-Raul HELLVIG
Membru în Parlamentul European
PNL
 
 
 
 
Mihai ŢURCANU
Inspector DSVSA Botoşani
PNL
 
 
 
Claudia BENCHESCU
Inspector de specialitate ASF
PNL
 
 
 
Romeo STAVRACHE
Primar
PNL
 
 
 
Dan-Andrei MURARU
Expert Ia IICCMER
PNL
 
 
 
Lucia-Ana VARGA
Deputat în Parlamentul României
PNL
 
 
 
Florin-Claudiu ROMAN
Vicepreşedinte CJ ALBA
PNL
 
 
 
Victor GIOSAN
Consultant administraţie publică
PNL
 
 
 
Valeriu BĂDULESCU
Mediator
PNL
 
 
 
Cătălin-Ştefan ROTEA
Comisar
PNL
 
 
 
Gheorghe DOBRE
Primar
PNL
 
 
 
 
Cătălin STÂNGĂ
Coordonator Regional
PNL
 
 
 
Bogdan Cristian NICA
Director Centru Medical Privat
PNL
 
 
 
Ana GUŢU
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova
PNL
 
 
 
Maria STOIAN
Director Economic
PNL
 
 
 
Cristian PRICOP
Medic Primar
PNL
 
 
 
Raul STOICA
Inspector Resurse Umane
PNL
 
 
 
George DEMIAN
Consilier Juridic
PNL
 
 
 
Diana-Ştefana NICOLAE
Consilier Juridic
PNL
 
 
 
Ovidiu COLCERIU
Primar
PNL
 
 
 
Daniel-Olimpiu CÎRJAN
Consilier Juridic
PNL
 
 
 
Monica-Dorina RADU
Regional Sourcing Specialist
PNL
 
 
 
Mihaela-Simona POLAK
Preşedinte Director General CJAS Vaslui
PNL
 
 
 
Alexander RĂDULESCU
Consilier Parlamentar
PNL
 
 
 
Ovidiu DOROFTEI
Viceprimar
PNL
 
 
 
Teofil BOCA
Funcţionar Superior
PNL
 
 
 
Octavian MOTOC
Senator în Parlamentul României
PNL
 
 
 
Emil PANTELIMON
Cenzor al UMIR
PNL
 
 
 
Cătălin PROFIR
Administrator
PNL
 
 
 
Cristina MIHAILOVICI
Antreprenor
PNL
 
 
 
Adrian ŢURCANU
Lector Universitar
PNL
 
 
 
Marius-Adrian SOLCAN
Asistent Manager
PNL
 
 
 
Raluca VARTIC
Profesor
PNL
 
 
 
Cristian GHIŢĂ
Fără ocupaţie
PNL
 
 
 
Cosmin-Bogdan PATER
Programator de Sistem Informatic
PNL
 
 
 
Alexandru IONESCU
Consilier Local
PNL
 
 
 
Ionel SCRIOȘTEANU
Director de Cabinet
PNL
 
 
 
 
-------------------------------- PDL
 
 
Theodor STOLOJAN
Membru în Parlamentul European
PDL
 
 
 
Monica-Luisa MACOVEI
Membru în Parlamentul European
PDL
 
 
 
Traian UNGUREANU
Membru în Parlamentul European
PDL
 
 
 
Marian Jean MARINESCU
Membru în Parlamentul European
PDL
 
 
 
Daniel BUDA
Notar Public
PDL
 
 
 
Orest ONOFREI
Consilier Parlamentar
PDL
 
 
 
Dragoş Florin DAVID
Director
PDL
 
 
 
Iustin CIOANCĂ-ARGHIR
Manager de Proiect
PDL
 
 
 
Mihai APOSTOLACHE
Lector Universitar
PDL
 
 
 
Gabriela MONTOIU
Director General
PDL
 
 
 
Mircea-Gheorghe HAVA
Primar
PDL
 
 
 
Sorin Dan MOLDOVAN
Director Marketing
PDL
 
 
 
Mihăiţă BOJIN
Administrator
PDL
 
 
 
George SCRIPCARU
Primar
PDL
 
 
 
 
Gheorghe FALCĂ
Primar
PDL
 
 
 
Dorin FLOREA
Primar
PDL
 
 
 
Ştefan SPIRDON
Doctor-Medic
PDL
 
 
 
Daniela CÂMPEAN
Avocat
PDL
 
 
 
Simona DRĂGHINCESCU
Mediator
PDL
 
 
 
Cătălin MOROŞAN
Consilier Judeţean
PDL
 
 
 
Dumitru MĂRCULESCU
Consilier juridic
PDL
 
 
 
Doruleţ-Nelu RESMERIȚĂ
Cadru didactic
PDL
 
 
 
 
Ilcu Marieta RĂILEANU
Profesor
PDL
 
 
 
Ştefan PRALĂ
Economist
PDL
 
 
 
Adrian Ion MOISESCU
Inginer
PDL
 
 
 
Alexandru DRĂGAN
Primar
PDL
 
 
 
Gheorghe BÎRLEA
Profesor
PDL
 
 
 
Alina Valentina NIŢĂ
Consilier local sector 3
PDL
 
 
 
Radu Călin ROŞIAN
Director Tehnic
PDL
 
 
 
Victor GEORGESCU
Avocat
PDL
 
 
 
Ilie BUZESCU
Administrator
PDL
 
 
 
Eduard-Marius BERCA
Director
PDL
 
 
 
Claudiu DUMITRESCU
Director Medical
PDL
 
 
 
Ciprian IFTIMOAEI
Consilier
PDL
 
 
 
Adrian Felician COZMA
Avocat
PDL
 
 
 
Alexandru IONICĂ
Manager
PDL
 
 
 
Carmen PANTIŞ
Medic primar
PDL
 
 
 
Ionuţ FILIMON
Director ziar
PDL
 
 
 
Gabriela FOTACHE
Cadru didactic
PDL
 
 
 
Kansou HAZEM
Administrator
PDL
 
 
 
Anişoara RADU
Notar Public
PDL
 
 
 
Ancuţa Mihaela ŞTEFAN
Director de vânzări
PDL
 
 
----------------------------------------UDMR
 
Iuliu WINKLER
Membru în Parlamentul European
UDMR
 
 
 
Csaba SÓGOR
Membru în Parlamentul European
UDMR
 
 
 
LORÁNT VINCZE
Membru în Parlamentul European
UDMR
 
 
 
Csilla HEGEDÜS
Secretar General Adjunct UDMR
UDMR
 
 
 
István-Loránt ANTAL
Director Economic
UDMR
 
 
 
Ferenc PÉTER
Primar
UDMR
 
 
 
Csaba PATAKI
Senator în Parlamentul României
UDMR
 
 
 
Erika BENKŐ
Consilier
UDMR
 
 
 
 
Sándor PÁSZTOR
Director Tehnic
UDMR
 
 
 
István-Florin KOZMA
Consilier
UDMR
 
 
 
Annamária BOGYA
Referent
UDMR
 
 
 
Asztalos FERENC
Pensionar
UDMR
 
 
 
Loránd-Bálint MAGYAR
Expert
UDMR
 
 
Monika KOZMA
Manager
UDMR
 
 
Attila KLÁRIK
Director
UDMR
 
 
 
 
-------------------------------- PMP
 
Cristian-Dan PREDA
Membru în Parlamentul European
PMP
 
 
 
Siegfried MUREŞAN
Economist
PMP
 
 
 
Teodor BACONSCHI
Politician
PMP
 
 
 
Cristian PETRESCU
Administrator firmă
PMP
 
 
 
Daniel FUNERIU
Cercetător
PMP
 
 
 
Carmen Mariana ROŞU
Consultant independent
PMP
 
 
 
Ruxandra DRAGOMIR
Antrenor tenis
PMP
 
 
 
Alexandru LEŞCO
Cercetător
PMP
 
 
 
Gabriel BERCA
Asistent local Parlamentul European
PMP
 
 
 
Gelu VISAN
Consultant
PMP
 
 
 
Adrian RĂDULESCU
Expert independent
PMP
 
 
 
Laura Diana BOTA
Medic stomatolog
PMP
 
 
 
Valerian VREME
Parlamentar
PMP
 
 
 
Nicolae IVAŞCHESCU
Director General societate comercială
PMP
 
 
 
Mihai Ciprian ROGOJAN
Senator
PMP
VEZI LISTA COMPLETĂ »
 
 
 
----------------------------PNŢCD
 
Aurelian PAVELESCU
Avocat
PNŢCD
 
 
 
Sebastian BODU
Membru în Parlamentul European
PNŢCD
 
 
 
Maria STAVROSITU
PR Manager
PNŢCD
 
 
 
Gheorghe IANCU
Profesor universitar
PNŢCD
 
 
 
Nelu NEACŞU
Asistent la Parlamentul European
PNŢCD
 
 
 
Valentin MOLDOVAN
Administrator
PNŢCD
 
Vezi LISTA COMPLETA PNTCD>>

 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.