Instanţa Curţii de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, ca fostul director al ASF, Dan Radu Ruşanu, să execute arestul la domiciliu în Sinaia, dar şi ca acesta, lunar, să părăsească locuinţa pentru a efectua un tratament medical.

Curtea de Apel a decis că, de fapt, domiciliul lui Ruşanu este în Sinaia, motiv pentru care el ar putea să se mute din Sectorul 1 al Capitalei la locuinţa pe care o are în localitatea prahoveană.

Totodată, instanţa a hotărât să îi acorde lui Ruşanu permisiunea de a părăsi temporar şi pentru o perioadă limitată de timp imobilul în care locuieşte, o zi în fiecare lună, pentru o durată de câte şapte ore, în intervalul orar 9:00 - 16:00, pentru a efectua un tratament medical. Ziua, a stabilit instanţa, urmează să fie determinată în funcţie de modul în care Dan-Radu Ruşanu va fi programat pentru efectuarea tratamentului.

Decizia de luni a instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Dan Radu Ruşanu şi Constantin Mârzac, judecaţi în dosarul "Carpatica", se află în arest la domiciliu, în timp ce Ilie Carabulea, implicat şi el în acelaşi dosar, se află în arest preventiv, după ce a încălcat regulile impuse de arestul la domiciliu, lând legătura cu mai mulţi martori şi instalând în locuinţa sa un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig.

În dosarul "Carpatica", procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, pe fostul preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.

Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib SRL şi SC Transcar SRL, societăţi prin intermediul cărora deţinea şi controla în mod indirect societatea de asigurări Carpatica Asig SA, a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, dare de mită, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals, potrivit DNA.

Marian Mârzac, fost director general al SC Carpatica Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, a fost deferit justiţiei pentru constituirea unui grup infracţional organizat, luare de mită, trafic de influenţă, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit.

Dan Radu Ruşanu, la data faptelor preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, este judecat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, influenţarea declaraţiilor, aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată, folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, în stare de libertate, Radu Mustăţea - la data faptelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, iar ulterior şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu - membru în conducerea SC Carpatica Asig SA, Ina Ana Crudu - fost director general la SC Carpatica Asig SA, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, Laura Elena Chiţoiu - fost director al Direcţiei Avizări din ASF, Ioan Opriş - expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu - persoană din anturajul lui Mustăţea, Georgel Călin - fost secretar general al ASF, Corneliu Silviu Modlveanu - fost vicepreşedinte al ASF, conducătorul Sectorului Asigurări şi cumnatul lui Adrian Năstase, avocatul Dan Odobescu, suspendat de drept din Baroul Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări.

Totodată, procurorii au trimis în judecată şi societatea Carpatica Asig SA, pentru cumpărare de influenţă şi dare de mită.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro.

Începând din mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac "au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA", potrivit procurorilor.

"Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 - 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia SC Carpatica Asig SA şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Potrivit anchetatorilor, ca intermediar în relaţia dintre Carabulea şi Mîrzac a fost desemnat Radu Mustăţea, membru în consiliul de administraţie al SC Carpatica Asig SA, acesta având rolul de a comunica "rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă".

Gruparea ar fi fost sprijinită, potrivit procurorilor, de Radu Dan Ruşanu, de alte persoane din conducerea ASF, respectiv Georgel Călin, Laura Chiţoiu şi Moldoveanu Corneliu Silviu, precum şi de Dan Odobescu.

La rândul lor, Ina Crudu, Elena Rusu şi Ioan Dacian Vinereanu au aderat sau au sprijinit gruparea infracţională constituită, susţin anchetatorii.

Deputatul Grațiela Gavrilescu, vicepreședinte al Partidului Liberal Reformator, a afirmat luni că, prin candidatura lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale din partea Alianței Creștin Liberale, Partidul Național Liberal își continuă drumul politic dezastruos.

"Trăim astăzi o nouă zi neagră pentru toți cei care au crezut în PNL și în viziunea sa politică. Interesele personale, dar și ambițiile domnului Iohannis nu fac altceva decât să continue drumul politic dezastruos pe care s-a înscris partidul, iar desemnarea unui candidat comun cu PDL pentru alegerile prezidențiale reprezintă o nouă dovadă în acest sens", a precizat Gavrilescu, într-un comunicat de presă al Partidului Liberal Reformator, remis luni AGERPRES.

Deputatul PLR a calificat drept "jenant modul în care Iohannis transformă, fără remușcări, PNL în instrumentul prin care PDL se spală de păcatele unei guvernări dezastruoase".

"A decide destinul României alături de PDL înseamnă condamnarea țării noastre la o nouă eră în care oamenii președintelui Băsescu să ia decizii cruciale pentru viitor. Însă, acest lucru nu îl preocupă pe domnul Iohannis. Dumnealui știe una și bună, și anume că vrea să candideze, iar interesele sale sunt mai presus decât cele ale românilor", a mai spus vicepreședintele PLR.

Preşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost desemnat, luni, candidatul Alianţei Creştin-Liberale (ACL) pentru alegerile prezidenţiale. Candidatul comun al ACL pentru funcţia de preşedinte al Românei a fost desemnat după ce luni au avut loc reuniuni ale PDL şi PNL, în care au fost discutate rezultatele cercetărilor sociologice realizate.

Surse democrat-liberale au precizat pentru MEDIAFAX că, potrivit sondajului comandat de PNL, Klaus Iohannis ar fi înaintea lui Cătălin Predoiu cu doar 4-5 procente, dar cu posibilitate de creştere.

"Sondajul comandat de PNL, întocmit după altă metodă, arată că Klaus Iohannis ar fi votat de aproximativ 60% din electoratul ACL, în timp ce Cătălin Predoiu de 40% din acest electorat", a mai spus sursele citate.În ambele sondaje, PSD ar avea 37-38%, iar ACL 33-34%.

PDL a decis, cu doar un vot împotrivă (56 "pentru şi unul "împotrivă""), ca liderul PNL Klaus Iohannis să fie candidatul ACL la alegerile prezidenţiale şi, în unanimitate, ca prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu să fie candidat pentru funcţia de premier, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, surse democrat-liberale.

Biroul Permanent Naţional al PDL a aprobat propunerea de nominalizare a lui Klaus Iohannis drept candidat al Alianţei Creştin Liberale PNL-PDL, potrivit unor surse citate de Agerpres.

Biroul Politic Naţional al PNL a stabilit, luni, echipa de campanie pentru alegerile prezidenţiale. Surse liberale au declarat, pentru AGERPRES, că din această echipă fac parte Ludovic Orban, Dan Motreanu, Theodor Atanasiu, George Scutaru, Eduard Hellvig, Dan Mihalache, Alina Gorghiu şi Marian Petrache.

Biroului Politic Naţional comasat PNL-PDL se reuneşte, luni, pentru stabilirea candidatului Alianţei Creştin Liberale PNL-PDL la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie.

Biroul Permanent Naţional al PDL a aprobat propunerea de nominalizare a lui Klaus Iohannis drept candidat al Alianţei Creştin Liberale PNL-PDL, potrivit unor surse. PDL a decis, cu doar un vot împotrivă, ca liderul PNL Klaus Iohannis să fie candidatul ACL la alegerile prezidenţiale şi, în unanimitate, ca prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu să fie candidat pentru funcţia de premier.

"În BPN al PDL s-a votat ca Iohannis să fie candidatul ACL la prezidenţiale, a fost doar un vot împotrivă. De asemenea, s-a votat în unanimitate ca Predoiu să fie desemnat pentru funcţia de premier, conform protocolului ACL", au precizat sursele citate.

La ora transmiterii acestei ştiri, conducerile PNL şi PDL s-au reunit la Palatul Parlamentului, în şedinţe separate.

După aceste şedinţe separate, cele două conduceri se vor reuni şi într-o şedinţă comună pentru a stabili şi anunţa candidatul comun al ACL pentru funcţia de preşedinte al Românei.

Premierul Victor Ponta a comentat luni cererea trimisă de Klaus Iohannis Guvernului, prin care se cere amânarea alegerilor prezidenţiale.

''Luna trecută domnul Iohannis în calitate de candidat la prezidenţiale a cerut să nu mai facem alegeri prezidentiale. N-am înțeles, nu știu și mi-e greu să aflu ce vrea prin anularea Hotărârii Guvernului. Nu se spune pentru când să amânăm, ci doar să nu mai facem alegeri. Legea spunea foarte clar că alegerile se efectuează în luna anterioară expirarea mandatului. Hotărârea de Guvern, prin care am hotărât datele de 2 și 16, este dată demult. Avem alegeri conform legii și practicii europene și nu știu de ce nu vrea să le mai ținem'', a declarat Victor Ponta.

În perioada de lăuzie pot să apară şi complicaţii. Fii atentă la simptomele pe care le ai şi apelează la ajutorul medicului în cazul în care te confrunţi cu următoarele probleme.

Durere in abdomenul inferior si lateral; febra si frisoanele apar mai tarziu. Sunt semnele tromboflebitei septice pelvine.

Infectia plagii perineale apare, de obicei, in a 3-a zi dupa nastere. Durerea se intensifica in loc sa te slabeasca, rana este umflata, rosie in jur; poate aparea febra (nu mai mult de 38.5 grade C).

Infectia plagii abdominale - este rosie, calda, dureroasa si dura.

Mastita - febra mare (39-40 grade Celsius), san cald. dureros, rosu. Netratata, duce la abces mamar.

Mai multe detalii AICI

Preţurile de consum au scăzut, în iulie faţă de iunie cu 0,05%, iar comparativ cu iulie 2013, inflaţia a fost de 0,95%, potrivit datelor transmise, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Luna trecută, cel mai mult au scăzut preţurile mărfurilor alimentare, cu 0,3%, comparativ cu anul trecut scăderea fiind chiar mai mare, de 1,88%.

Mărfurile nealimentare s-au ieftinit nesemnificativ în iulie faţă de iunie, cu 0,01%, dar ca evoluţie anuală, au consemnat o creştere de 2,52%, se mai arată în comunicatul INS.

În schimb, serviciile s-au scumpit atât de la o lună la alta, cu 0,36%, cât şi pe ansamblul ultimului an, cu 2,84%.

Pentru acest an, Banca Naţională a României a stabilit o ţintă de inflaţie de 2,5% plus/minus un punct procentual. Recent, BNR a anunţat revizuirea în scădere a prognozei de inflaţie la 2,2% pentru acest an, faţă de 3,3% cât era estimarea anunţată în luna mai 2014.

Cartofii şi citricele s-au ieftinit cel mai mult

Preţurile fructelor şi legumelor au scăzut în luna iulie, cel mai mult ieftinindu-se citricele şi alte fructe meridionale, cu 2,57% faţă de iunie, şi cartofii cu 2,33%, potrivit datelor INS.

La categoria produse alimentare, o scădere importantă de preţ s-a observat la zahăr, care s-a ieftinit de la o lună la alta cu peste 2%. De la începutul anului, preţul zahărului a scăzut cu aproape 12%.

Potrivit datelor INS, dintre produsele nealimentare, energia electrică s-a ieftinit cel mai mult, cu 2,17% în iulie faţă de iunie, şi cu 2,29% de la începutul anului.

Pe de altă parte, cele mai mari creşteri de preţ s-au înregistrat, în iulie faţă de iunie, la gaze, care s-au scumpit cu 2,39%. Creşteri mai importante de preţ s-au înregistrat şi la apă, canal şi salubritate, cu 1%, şi la ouă, cu 1,78%. Creşterea de preţ la ouă a survenit după ce, de la începutul anului, se ieftiniseră cu 17,12%, mai reiese din datele INS.

Preţurile de consum au scăzut, în iulie faţă de iunie cu 0,05%, iar comparativ cu iulie 2013, inflaţia a fost de 0,95%.

Luna trecută, cel mai mult au scăzut preţurile mărfurilor alimentare, cu 0,3%, comparativ cu anul trecut scăderea fiind chiar mai mare, de 1,88%.

Mărfurile nealimentare s-au ieftinit nesemnificativ în iulie faţă de iunie, cu 0,01%, dar ca evoluţie anuală, au consemnat o creştere de 2,52%, se mai arată în comunicatul INS.

În schimb, serviciile s-au scumpit atât de la o lună la alta, cu 0,36%, cât şi pe ansamblul ultimului an, cu 2,84%.

Pentru acest an, Banca Naţională a României /BNR/ a stabilit o ţintă de inflaţie de 2,5% plus/minus un punct procentual. Recent, BNR a anunţat revizuirea în scădere a prognozei de inflaţie la 2,2% pentru acest an, faţă de 3,3% cât era estimarea anunţată în luna mai 2014.

Comerţul electronic are creşteri anuale impresionante. Încercând să ţină pasul cu prefacerile din business, Fiscul îşi propune o strategie de control specifică acestui domeniu.

Creşterile de la an la an ale afacerilor din zona comerţului electronic nu pot fi neglijate de Fisc, care trebuie să se adapteze modificărilor pieţei, scrie capital.ro. Reorientarea clienţilor către magazinele online şi serviciile electronice impune o nouă abordare şi din partea autorităţilor fiscale, mai ales când, pentru acest an, de exemplu, estimările arată că piaţa de profil va atinge un miliard de euro.

Acolo unde sunt bani mulţi, care implicit pot aduce încasări pe măsură la buget, apare inevitabil Fiscul.

În strategia pentru 2013-2017, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală arată că unul dintre obiective este „implementarea şi dezvoltarea controlului comerţului electronic".

Capital a cerut mai multe informaţii, dorind să afle care sunt criteriile şi metodele pe care le folosesc inspectorii şi în ce măsură înţeleg aceştia particularitatea noului business.
„Controalele efectuate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală cu privire la comerţul electronic au în vedere identificarea operaţiunilor generatoare de obligaţii fiscale derulate de părţile implicate în aceste tranzacţii, ţinând cont de specificul acestui domeniu. În cadrul evaluării de specialitate, se face o abordare distinctă între activităţile de piaţă electronică şi comerţ electronic, respectiv verificarea furnizorilor serviciilor informatice şi verificarea părţilor implicate în operaţiuni de piaţă electronică. Astfel, în domeniul pieţei electronice, controlul specific are în vedere, printre altele, identificarea deţinătorilor de site-uri de comerţ electronic şi corelarea nivelului de trafic de date cu raportările privind rezultatele financiare depuse de administratorii site-urilor la organele fiscale. În cazul verificării comerţului electronic, sunt utilizate informaţii cu privire la statutul juridic şi fiscal al vânzătorilor şi al mărfurilor comercializate. După caz, se solicită colaborarea cu specialiştii din ANCOM", explică reprezentanţii ANAF.

Aşa cum rezultă din precizările Fiscului, principala metodă este corelarea nivelului de trafic de date cu raportările privind rezultatele financiare. Iar rezultatele financiare nu sunt deloc neglijabile. Datele Registrului Comerţului arată că, anul trecut, cea mai mare cifră de afaceri obţinută în domeniul comerţului prin internet, cod CAEN 4791, de către Fashion Days, a fost de aproape 215 milioane lei. Comparativ, firme cu vechime şi notorietate în comerţul tradiţional de îmbrăcăminte şi încălţăminte, precum C&A, Kenvelo sau Deichmann, au avut cifre de afaceri mai mici în 2013. În acelaşi timp, cel mai mare retailer din România, H&M a înregistrat afaceri de 381,5 milioane lei.

Explicaţia este dată de schimbarea comportamentului clienţilor. În câţiva ani, numărul de cumpărători online s-a dublat, iar cifrele de afaceri în domeniu au avut creşteri de 40% anual. Dacă anul trecut, piaţa de profil era estimată la 750 milioane de euro, acum evaluările arată un miliard de euro. În aceste prognoze sunt incluse atât comerţul, cât şi serviciile online.

Dacă din punct de vedere al legislaţiei fiscale, însemnând obligaţii de plată, înregistrare sau declarare, nu există aproape nicio diferenţă între cele două tipuri de business, cum este şi firesc, situaţia se schimbă atunci când vine vorba de verificarea companiilor, şi a tranzacţiilor. Deosebirile sunt cauzate de specificul online-ului. În timp ce Fiscul are competenţe doar până la graniţele ţării, business-ul online nu ţine cont de aceste limitări. Prin urmare, tranzacţiile pot avea loc atât cu clienţi români, cât şi străini, iar firmele de profil pot fi sau nu înregistrate în România. Din acest punct, situaţia nu mai este atât de simplă pentru Fisc.

„Regulile după care se desfăşoară inspecţia fiscală sunt aceleaşi, neexistând diferenţe între o inspecţie fiscală desfăşurată la o societate comercială clasică şi una care desfăşoară comerţ electronic. Putem avea comerţ online între o societate comercială română, pe de o parte, şi clienţi români sau străini, pe de altă parte, şi comerţ între societăţi comerciale străine, pe de o parte, şi clienţi români, pe de altă parte. Dacă comerţul dintre societatea română şi clienţii români nu ar trebui să ridice aspecte deosebite, comerţul cu element de extraneitate poate genera implicaţii fiscale pe mai multe jurisdicţii, cu un grad de complexitate ridicat. Dificultăţile pentru autoritatea fiscală pot apărea şi în legătură cu alte aspecte, precum monitorizarea tranzacţiilor, posibilitatea de a identifica societăţile străine care fac comerţ online în România şi măsura în care acestea îşi îndeplinesc obligaţiile fiscale", explică Emanuel Băncilă, director executiv E&Y.

Fiscul nu este, însă, prea familiarizat cu procedurile care implică autorităţile din alte state şi, din acest motiv, scad riscurile pentru comercianţi.

„Metodele de control fiscal pe care inspectorii ANAF le pot folosi asupra firmelor din mediul online înregistrate în România sunt cele obișnuite, utilizate și în cazul oricăror altor firme de comerț sau de prestări servicii. Dacă ne gândim însă la comercianții online de produse sau prestatorii de servicii electronice, care nu sunt neînregistrați în România, se pot distinge două categorii. În primul rând, este vorba de prestatorii de servicii electronice stabiliți în afara UE, fără nicio prezență în Uniune, care oferă conținut digital consumatorilor persoane fizice din România. Aceștia ar trebui să colecteze TVA pentru serviciile prestate românilor, mai degrabă ca gest voluntar, pentru că ANAF nu are la dispoziție, din câte știm, pârghii facile pentru depistarea acestora și impunerea colectării", spune Izabela Bădărău, Tax Senior Consultant TZA Tax.

Specialiştii arată că pentru comercianţii români care au clienţi români, controalele nu ar trebui să ridice probleme mari şi să aibă loc după aceleaşi reguli ca pentru comercianţii clasici.