Alimentaţia gresită si apariţia unor boli grave sunt elemente indestructibil legate. Mark Glen, reputat dietetician britanic, consideră 10 alimente ca fiind cele mai sănătoase si recomandate să facă parte din dieta zilnică. 
 
 
 
 
Mere 
Merele sunt o sursă excelentă de pectine, fibre care micsorează nivelul colesterolului si al glucozei (zahărului) din sânge. Merele proaspete conţin multă vitamina C, care protejează celulele organismului de distrugere. Ajută la formarea colagenului, substanţă care ne menţine ţesuturile si vasele de sânge sănătoase, ea fiind absolut necesară pentru absorbţia fierului si a acidului folic. 
 

Migdale 
Bogate in nutrienţi ca fibre, riboflavină, magneziu, fier si calciu (o mână de migdale conţine 100 mg calciu). În plus, aceeasi cantitate furnizează necesarul zilnic de vitamina E, combătând sterilitatea si căderea părului. Datorită grăsimilor monosaturate, scad colesterolul si ne feresc de infarct. Fiind una dintre cele mai bune surse de proteine, sunt revitalizante, mai ales după boli. 
 
 
Afine 
Afinele conţin fitonutrienţi care previn si vindecă infecţiile urinare atât de frecvente la femei, mai ales in perioada rece. Ele imbunătăţesc memoria de scurtă durată si, consumate in cure de zece zile in fiecare vară, ne feresc de boli ca Alzheimer, la bătrâneţe. Conţin puţine calorii, ceea ce le recomandă ca aliment de bază in timpul dietelor de vară sau al perioadelor de abuzuri alimentare. 
 
Broccoli 
În afară de faptul că sunt o importantă sursa de calciu, potasiu si fibre, substanţele conţinute de această legumă ne feresc de bolile cronice precum cele cardiovasculare, diabet sau anumite cancere, in special cel de colon si prostată. Datorită antioxidanţilor ca vitamina A si C, celulele corpului nostru imbătrânesc mult mai incet. 
 
 
Fasole rosie 
Fasolea rosie, de orice tip ar fi (cu boabe mici sau mari), reprezintă un rezervor de fier, magneziu, fosfor, potasiu, cupru si tiamină. Nu conţine aproape deloc grăsimi vegetale, are calorii puţine si, datorită fibrelor, elimină rapid toxinele din organism prin regularizarea tranzitului intestinal. Se recomandă suferinzilor de constipaţie si persoanelor in vârstă sau sedentare. 
 
 
Peste 
Pestele oceanic, dar in special somonul este printre puţinele alimente in care se găsesc acizii grasi omega 3 care ne feresc arterele de depozitele de grăsimi, reducând riscurile formării de cheaguri de sânge care provoacă infarct. Omega 3 regularizează bătăile inimii, ferindu-ne de palpitaţiile din tahicardii sau chiar de moartea subită. Consumul de trei ori pe săptămână de peste scade nivelul trigliceridelor (care afectează celula hepatică) si normalizează tensiunea. 
 
 
Spanac 
Spanacul conţine folaţi si multă vitamina A, C, B6, fiind bogat in riboflavină, calciu, fier si magneziu. Întăreste sistemul imunitar si ne păstrează părul si pielea sănătoase. Prepară insă doar cantitatea pe care o mănânci o dată, deoarece prin reincălzire nitraţii se transformă in nitriţi, substanţe potenţial cancerigene. 
 
 
Cartofi dulci 
Culoarea galben-portocaliu a acestora ne arată că au o concentraţie mare in beta-caroten. Alimentele bogate in această substanţă, pe care organismul o transformă in vitamina A, incetinesc procesul imbătrânirii si reduc riscul apariţiei anumitor tipuri de cancer. Conţin, de asemenea, vitaminele B 6, C si E, potasiu, fibre, iar un cartof are doar 50 de calorii. 
 
 
Suc de fructe si legume 
Sucul de crudităţi conservă toate vitaminele si mineralele care se găsesc in acestea, fiind adevărate infuzii de vitalitate. Cu condiţia să fie consumate imediat după preparare, sunt o cale usoară de asimilare a multivitaminelor, mai ales pentru persoanele cărora nu le plac vegetalele. În orice suc, rosiile nu trebuie să lipsească, licopena conţinută ferindu-ne de atacul de inimă si cancere, in special cel de prostată. 
 
 
Germeni de grâu 
În centrul bobului de grâu, prin incolţire, apare germenul de grâu, din care se dezvoltă o nouă plantă. În acesti germeni se concentrează nutrienţi cum ar fi niacina, tiamina, vitamina E, folaţi, magneziu, fosfor, potasiu, fier si zinc. Se recomandă consumarea zilnică a două linguriţe de boabe de grâu incolţite – acestea au capacitatea de a reda organismului energia, pofta de mâncare si combat eficient insomniile.

Andreea Bănică (36 de ani) s-a decis în sfârşit să apeleze la câteva intervenţii noninvazive pentru a scăpa de ridurile care puseseră stăpânire pe chipul său, iar rezultatele sunt mulţumitoare.

 


După ce în urmă cu doi ani Libertatea a publicat o fotografie neretuşată cu Andreea Bănică, în care faţa îi era brăzdată de riduri, iată că, zilele trecute, la insistenţele prietenei sale, Miki de la ex-K-pital, solista şi-a luat inima în dinţi şi a bătut la uşa unui specialist.

 

Doctorul Bogdan Niculae i-a injectat Andreei botox, pentru ridurile frunţii şi pentru cele din jurul ochilor, acid hialuronic, pentru zona gurii, şi i-a mărit şi buzele, care i se cam subţiaseră, odată cu trecerea vremii. Andreea este atât de mulţumită de rezultat, încât parcă îi pare rău că nu a luat aceste măsuri de acum câţiva ani, încercând în zadar să-şi ascundă imperfecţiunile feţei sub un strat mult prea gros de fard.






 

Boeing lucrează la modificarea aeronavei 737, cu o singură punte, în care vrea să înghesuie mai multe locuri, pentru a atrage operatorii low-cost care vor să îmbarce cât mai mulţi pasageri pe cursele pe distanţe scurte, relatează Bloomberg.

 

 

 

Avionul modificat, care va fi bazat pe modelul 737 Max 8, dotat cu motor nou, va transporta până la 200 de persoane, din 2017, a declarat Ray Conner, director general la divizia de aeronave comerciale a Boeing.

 

Airbus şi Boeing vor extinderea capacităţii de transport a avioanelor cu o singură punte, în condiţiile în care clienţi precum Ryanair, cel mai mare operator aerian low-cost din Europa, vor să micşoreze costurile pe pasager.

 

 Compania Airbus a anunţat deja că vrea să crească numărul de locuri ale aeronavei A320neo cu 9, la 189, acelaşi avut de Ryanair în flota de avioane Boeing 737-800.

 

"Când operezi pe segmentul low-cost întotdeauna cauţi un avantaj concurenţial", a declarat John Wojick, directorul de vânzări al Boeing.

 

Modelul modificat 737, care va avea acelaşi fuselaj cu avionul Max8, va fi destinat operatorilor ultra low-cost, care vor un număr mare de scaune pentru cursele pe distanţe scurte, pentru care cererea depăşeşte capacitatea, a arătat Wojick.

 

Boeing va reduce distanţa dintre scaune şi va adauga o uşă suplimentară în spatele aripii la acest model, care va avea şi o eficienţă operaţională îmbunătăţită cu 6%.

 

Conner nu anticipează ca acest model să afecteze vânzările avionului 737 Max 9, proiectat să zboare pe curse mai lungi şi să transporte circa 192 de persoane.

 

Şi Airbus intenţionează să mărească numărul de locuri la avioanele A321neo, cu 20, astfel încât cea mai mare aeronavă cu o singură punte a companiei să poată transporta până la 240 de persoane.

De marţi, cea mai mare amendă de circulaţie va fi 1.800 de lei    

 

 

Începând de marţi 1 iulie 2014, amenzile contravenţionale de circulaţie, prevăzute în Codul Rutier (OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată) vor creşte, cuantumul acestora fiind stabilit de la 180 lei, până la un maxim de 1.800 lei, în funcţie de gravitatea contravenţiilor comise.

 

Reamintim că această majorare a amenzilor este corelată cu creşterea salariul lunar de bază minim brut pe ţară de la 850 lei, la 900 lei, începând cu data de 1 iulie 2014 (potrivit prevederilor HG nr. 871 din 14 noiembrie 2013) şi nu vreunei modificări efective suferite de Codul Rutier.

 

Codul Rutier prevede că amenzile contravenţionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numarului punctelor-amendă aplicate, iar un punct-amendă reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului - art. 98, alin. (1) şi (2). În consecinţă, de la data de 1 iulie 2014 punctul de amendă va creşte de la 85 la 90 de lei. 

Persoanele care nu îşi achită amenzile contravenţionale şi care nu pot fi executate silit vor fi date în judecată de autorităţile locale, pentru a presta muncă în folosul comunităţii, se arată într-un proiect de lege supus dezbaterii publice de Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

 

 

Persoanele care nu îşi achită amenzile contravenţionale şi care nu pot fi executate silit vor fi date în judecată de autorităţile locale, pentru a presta muncă în folosul comunităţii, se arată într-un proiect de lege supus dezbaterii publice de Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

 

Proiectul de lege urmăreşte modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, care reglementează regimul juridic al contravenţiilor, în sensul că persoanele care nu îşi achită amenzile şi care nici nu pot fi executate silit să fie date în judecată chiar de către autorităţile locale, pentru a fi astfel obligate la zile de muncă în folosul comunităţii.

 

"În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organele de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică vor sesiza instanţa de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată", se arată în proiectul supus dezbaterii publice.

 

Oficiali ai Ministerului Afacerilor Interne au explicat, pentru MEDIAFAX, că în acest moment, dacă o persoană care a fost amendată contravenţional nu şi-a achitat amenda şi nici nu poate fi executată silit, autorităţile locale anunţă Poliţia. Prin modificarea legii, cei care nu îşi plătesc amenzile vor fi trimişi în faţa instanţei direct de către autorităţile locale care ar fi trebuit să încaseze banii, fără ca structurile Poliţiei Române să mai fie implicate.

Interacţiunea pe reţele sociale sau pe alte forme de comunicare pe internet (e-mail, messenger, forumuri) are de multe ori şi o componentă mai întunecată, cu unele rezultate dramatice câteodată.

 

 

 

Despre hărţuirea în mediul virtual (cyber-bullying)

 

„Cyber-bullying” (hărţuirea cibernetică), care este termenul folosit pentru definirea diverselor forme de abuz psihologic pe internet, presupune folosirea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, cum ar fi e-mail-ul, telefoanele mobile, pager-ele, reţelele de socializare, forumurile, site-urile web defăimătoare, blog-urile etc., cu scopul de a ataca în mod deliberat, repetat şi ostil un individ sau un grup de indivizi.

 

Bullying-ul priveşte un spectru larg de acţiuni ostile îndreptate împotriva unei persoane, hărţuire, ameninţare, intimidare, agresiune (fizică sau psihică), adresare de injurii, transmiterea de mesaje obscene, uneori ajungându-se chiar şi la şantaj (obţinerea unor avantaje pentru a înceta astfel de tratamente, avantaje de diferite feluri: materiale, sexuale, etc.). „Bully” vine din engleză şi înseamnă „huligan”, ceea ce arată clar că respectivul sfidează reguli şi are un comportament asocial. În cazul cyber-bullying-ului, care este din ce în ce mai prezent în mediul virtual, bully are un mare avantaj, cel puţin aparent: anonimatul. La care se adaugă şi un număr mare de „martori” ai umilinţelor, comparativ cu situaţia unei agresiuni în viaţa reală.

 

Nu de puţine ori, victimele cyber-bullying-ului şi-au pus problema mijloacelor legale la care pot apela pentru ca agresiunile de acest tip să înceteze, iar autorii să fie sancţionaţi de către organele în drept, dublate de o reparare a prestigiului şi situaţiei umilitoare la care au fost supuse.

 

De aceea, trebuie făcută distincţia între anumite situaţii care pot apărea în spaţiul virtual şi forma acestora:

 

1. injurii, manifestări umilitoare şi mesaje text obscene adresate pe reţele de socializare, forumuri, site-uri sau blog-uri care permit funcţii de comentare a postărilor, ştirilor, articolelor etc.;

2. injurii, manifestări umilitoare şi mesaje text obscene transmise prin mesagerie electronică (e-mail);

3. injurii, manifestări umilitoare şi mesaje text obscene transmise prin mesagerie instant, de tip messenger sau chat;

4. crearea de profiluri false pe reţele de socializare, forumuri sau crearea de adrese false de e-mail sau mesagerie instant, acestea din urmă folosite pentru a înşela terţe persoane asupra adevăratei identităţi ale presupusului titular;

5. publicarea on-line, fără acordul titularului, a unor imagini sau videoclipuri personale;

6. transmiterea de ameninţări;

7. şantajarea cu publicarea unor imagini, filme, informaţii personale, în vederea obţinerii unor foloase materiale, sexuale sau de altă natură.

 

Cyber-bullying-ul se apare inclusiv în situaţia telefoanelor mobile şi ale aplicaţiilor acestora, folosite în numeroase situaţii pentru hărţuire.

 

După cum se vede în înşiruirea de mai sus, faptele respective au diferite grade de gravitate şi este important de ştiut atât ce este de făcut în astfel de situaţii, cât şi ce riscă cei care recurg la asemenea forme de bullying.

 

Abordarea acestor aspecte este foarte importantă, deoarece victimele supuse unor astfel de tipuri de hărţuire suferă abuzuri de natură psihică, mai ales (spre deosebire de bullying-ul „convenţional”, unde pot apărea şi abuzuri fizice). Nu de puţine ori, victimele cyber-bullying-ului îşi pierd sentimentul de siguranţă, încredere în sine, se confruntă cu ruşine, temeri, frică, creşterea anxietăţii şi a stresului, dublate de scăderea capacităţii de concentrare, retragerea din viaţa socială, schimbări importante în comportament, odihnă sau apetit, depresii, pentru ca-n variantele cele mai grave şi radicale, finalitatea să fie suicidul (din păcate, tot mai des). Victimele sunt, de regula, copiii, adolescenţii şi tinerii, prin creşterea accesibilităţii la mediul virtual, dar sunt numeroase cazurile de hărţuire şi în rândul adulţilor, în special al femeilor.

 

Cum mă apăr de hărţuirea pe Internet?

 

Trebuie ştiut că, indiferent de cât de gravă poate fi situaţia concretă, organele de poliţie nu au de unde să o cunoască. Aşadar este necesar ca în cazul în care eşti victima uneia dintre situaţiile de mai sus, de la pct. 1-7 să introduci o plângere prealabilă, pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.

 

Este important de ştiut că atat insulta cât şi calomnia nu mai sunt prevăzute ca infracţiuni în Noul Cod Penal, în vigoare de la data de 1.02.2014 (în realitate, nu mai erau considerate infracţiuni încă din anul 2007). Ca urmare a acestui fapt, în prezent este mult mai complicat de descoperit autorul uneia dintre situaţiile prevăzute la pct. 1-3. Înainte, cel lezat putea depune o plângere la Poliţie şi anchetatorii deschideau un dosar de urmarire penală pentru a decoperi cine a postat comentariile injurioase.

 

Recomandabil este ca în cazul mesageriei electronice şi a celei instant să recurgi la mijloacele suplimentare de filtrare şi blocare ale aplicaţiilor respective, pentru a fi ferit de corespondenţa nedorită sau/şi mesajele injurioase. Dacă totuşi nu reuşeşti să eviţi o corespondenţă injurioasă, ideal este să o salvezi, pentru a o avea ca mijloc de probă.

 

În prezent, pentru situaţiile de injurii, transmitere de mesaje text obscene şi manifestări umilitoare la adresa ta în mediul virtual, nu ai la îndemână decât calea civilă. Acţiunea poate fi îndreptată împotriva proprietarului de site (în situaţia prevăzută la pct. 1, căci la aceasta se aplică), care nu activează o funcţie de moderare menită să evite postările injurioase.

 

În situaţiile prevăzute la pct. 2 şi 3, principalul inconvenient îl reprezintă faptul că dacă se poate identifica autorul în funcţie de IP, este foarte complicat să se demonstreze că el e şi adevăratul făptuitor, în ipoteza în care invocă folosirea terminalului (calculator, telefon, tabletă etc.) de către altcineva care a avut acces la acesta. Se poate totuşi invoca o culpă uşoară, tot pe cale civilă, care presupune că nu autorul este de vină ca a postat altcineva, ci că a înlesnit accesul respectivului de pe un dispozitiv al cărui proprietar este.

 

În situaţia prevăzută la pct. 4, respectiv crearea de profiluri false pe reţele de socializare, forumuri sau crearea de adrese false de e-mail sau mesagerie instant (acestea din urmă folosite pentru a înşela terţe persoane asupra adevăratei identităţi ale presupusului titular), este necesară o distincţie. Astfel, trebuie făcută diferenţa dintre crearea unui prejudiciu terţilor, în special un prejudiciu material şi crearea unor astfel de profiluri/conturi în scopul punerii în situaţii jenante sau a proceda la injurii faţă de terţi. Această substituire de personalitate, creată în scopuri de a jigni pe alţii sau a-l pune pe cel în cauză în situaţii jenante trebuie să fie raportată administratorilor de site-uri sau de aplicaţii, arătându-se că e vorba de un site fals şi să se solicite ştergerea acelor profiluri/conturi.

 

Administratorii pot identifica inclusiv autorii conturilor false şi pot dispune suspendarea activităţii acestora pe respectivele site-uri/aplicaţii.
Dacă însă crearea de profiluri/conturi false a avut ca urmare prejudicierea unor terţi în numele tău, prin înşelăciune sau alte mijloace, e necesară introducerea unei plângeri penale, pentru ca prin mijloace specifice, anchetatorii să poată identifica (pe baza IP-ului şi altor date) persoana care ţi s-a substituit şi a cauzat respectivele prejudicii.

 

Dacă cineva a postat fără acordul tău nişte imagini, filme sau date de contact private, adică este vorba de situaţia de la punctul 5, trebuie să te adresezi, de asemenea, administratorului respectivului site pentru a elimina conţinutul nedorit. În cele mai multe dintre cazuri, administratorii de site-uri nu riscă situaţii ambigue sau controversate şi se conformează. Totuşi, în cazul în care ţi se refuză îndepărtarea imaginile şi datele de contact ilegal postate, poţi să faci plângere penală în baza art. 226 din Noul Cod Penal, cu privire la violarea vieţii private. La fel, te poţi adresa organelor de poliţie, atunci când consideri că s-a adus atingere bunei reputaţii prin publicarea fără acord, va puteti adresa direct politiei, pentru investigaţii.

 

În cazul datelor personale publicate fără acordul utilizatorului (nume, telefon, etc.), cel lezat trebuie să se adreseze Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal http://www.dataprotection.ro. Autoritatea va prelua procedurile, după depunerea unei cereri şi va hotârî măsurile legale ce se impun, mergând până la colaborarea cu Poliţia pentru aflarea adresei de IP a utilizatorului ce foloseste respectivele date personale.

 

Transmiterea de ameninţări reprezintă un aspect foarte important al hărţuirii din mediul virtual. În general, ameninţările au ca scop inducerea unei stări de nesiguranţă, frică şi temeri,  care pot avea finalitate nedorită. Deoarece, de multe ori nu cunoşti personal individul care te ameninţă, nu poţi fi sigur nici asupra realelor intenţii, deci starea de teamă poate fi accentuată. Atunci când ameninţarea are ca scop dobândirea unui folos material sau de altă natură, în schimbul nedivulgării in mediul on-line a unor informaţii sau imagini/filme compromiţătoare, este vorba de şantaj. În Noul Cod Penal sunt prevăzute distinct ca infracţiuni, atât ameninţarea (art. 206), cât şi şantajul (art. 207).

 

De aceea, tot ceea ce ai de făcut este să redactezi o plângere prealabilă către organele de urmărire penală. Totodată la art. 209 alin. (2) este prevăzută şi hărţuirea: „Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.”  Pentru a determina, însă, în ce măsură este vorba sau nu de hărţuire, intervin multe aspecte de ordin subiectiv, de aceea recurgerea la plângerea prealabilă pentru această infracţiune, trebuie să fie bine întemeiată pentru a fi luată în considerare.

 

Important! Atunci când victima hărţuirii în mediul virtual este minor, aceasta trebuie însoţită la poliţie pentru plângerea prealabilă de către părinţii săi sau tutorele desemnat legal.

 

Impozitele cresc de zeci de ori pentru clădirile deţinute de persoane fizice şi folosite în scop economic, potrivit proiectului de Cod Fiscal. Ce se va întâmpla dacă firma are sediul acasă?

 

 

 

 

Proiectul Codului fiscal, aflat în dezbatere, propune un impozit diferenţiat pentru clădirile deţinute de persoanele fizice, în funcţie de destinaţie: rezidenţială sau nerezidenţială. Fără a da vreo definiţie sau precizare referitoare la categoriile de spaţii care ar putea fi clasificate ca nerezidenţiale, Finanţele stabilesc plata aceluiaşi impozit atât pentru firme, cât şi pentru persoane fizice. Cota de impozit ar urma să fie între 0,25 şi 1,5% din valoarea clădirii rezultate dintr-un raport de evaluare, întocmit de un evaluator independent. În cazul în care scopul clădirii este rezidenţial, cota rămâne de 0,1% din valoarea impozabilă stabilită în funcţie de tipul construcţiei şi dotarea cu utilităţi. La rândul său, valoarea impozabilă se ajustează cu un coeficient de corecţie stabilit în funcţie de rangul localităţii şi zona de amplasare. Diferenţele care rezultă din schimbarea formulei de calcul sunt enorme, însemnând că taxele pentru persoanele fizice vor fi de câteva zeci de ori mai mari decât cele actuale. Intenţia Finanţelor de a impozita la fel proprietăţile folosite pentru activităţi economice, fie că este vorba de spaţii comerciale sau sedii de birouri, este considerată corectă de mediul de afaceri.

 

Abuzul de interpretare

 

„Impozitarea identică a clădirilor, indiferent  dacă sunt deţinute de persoane fizice sau juridice, este binevenită, în principiu. Motivul este că, în prezent, piaţa închirierilor nu este concurenţială, atâta timp cât costurile rezultate din taxe locale pot fi de până la 150 de ori mai mici pentru persoanele fizice decât pentru cele juridice. Problema apare, însă, în privinţa cotei de impozitare care nu ar trebui să fie menţinută la nivelul actual prevăzut de Codul fiscal (între 0,25% şi 1,5%) pentru că este mult prea ridicată“, explică Ruxandra Jianu, partener Biriş - Goran. Dificultăţile vor apărea la aplicarea impozitului. Legea fiscală ar trebui să explice precis termenul „clădire nerezidenţială“, pentru a nu da naştere la abuzuri de interpretare. Riscul unor excese - mai ales că aplicarea depinde şi de hotărârile fiecărei administraţii locale în parte -, este evident. „De exemplu, sunt foarte multe locuinţe pe adresa cărora sunt înregistrate sedii sociale ale firmelor, fără ca acolo să se desfăşoare vreo activitate economică“, arată Ruxandra Jianu. Proiectul mai prevede şi impozitarea clădirilor cu destinaţie mixtă prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită cu scop rezidenţial cu impozitul pentru cea cu scop nerezidenţial. Dacă destinaţiile suprafeţelor nu sunt evidenţiate distinct, impozitul se va calcula după formula aplicată persoanelor fizice. Însă dacă cheltuielile aferente imobilului sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozitul va fi calculat după formula aplicată persoanelor juridice. Clarificările ar putea fi aduse prin normele de aplicare, dar acestea nu pot excede legea, aşa că ambiguităţile ar putea rămâne nerezolvate. Proiectul mai prevede majorarea valorilor impozabile concomitent cu reducerea coeficienţilor de corecţie, astfel că taxele pentru locuinţe ar rămâne apropiate de cuantumul actual. În schimb, ar dispărea impozitul majorat cu 65% până la 300% pentru deţinerea a două sau mai multe imobile.

 

Finanţele plănuiesc mai demult modificarea taxării proprietăţilor, însă propunerile - preluate acum în proiectul de Cod fiscal - nu au fost complet agreate în discuţiile cu mediul de business.

 

1,5% este cota maximă de impozitare asupra valorii de inventar a clădirilor deţinute de persoane juridice

 

 

UPDATE Articolul a fost publicat în ediția tipărită a revistei Capital. In urma informațiilor și a comentariilor din mass media privind majorarea taxelor, proiectul Codului fiscal a fost scos de pe site-ul Ministerului de Finanțe.  Într-un comunicat, ministerul anunţă că proiectul va fi dezbătut în guvern, dar nu precizează că renunţă la modificările propuse . Redăm integral comunicatul:

 

"În urma solicitării prim-ministrului Victor Ponta, Ministerul Finanţelor Publice a retras pe de site-ul ministerului proiectele Codului Fiscal şi al celui de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice. Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale. În prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală. Modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlamentul României. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbatute şi asumate, împreună cu Bugetul pentru anul 2015, de către Parlamentul României."

 

 

 

Maşina reprezintă unul dintre bunurile cele mai expuse la riscuri de tot felul: accidente, acte de vandalism, incendiu, trăsnet, furt. Cum alegem cea mai bună variantă de asigurare?

 

 

 

 

Preţurile pentru asigurarea Casco diferă destul de mult, de la companie la companie. Din datele culese de pe un site de specialitate, rezultă un top în care cea mai scumpă poliţă costă aproape dublu faţă de cea mai ieftină. Dar acesta nu e singurul criteriu.

 

Ce trebuie să ia în considerare conducătorii auto la alegerea asigurării Casco şi ce elemente fac (sau ar trebui să facă) diferenţa dintre o poliţă scumpă şi una ieftină? „Asigurările autovehiculelor pentru riscurile de avarii şi furt tip Casco sunt produse de asigurare facultative, fiind dezvoltate şi promovate de către asigurători, care stabilesc condiţiile contractuale. Condiţiile de asigurare facultative nu sunt stabilite prin acte normative“, au declarat pentru Capital reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). „Prin condițiile de asigurare facultativă tip Casco, se stabilesc raporturile dintre asigurat şi asigurător, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi, riscurile acoperite, excluderile,  condițiile de stabilire a despăgubirilor și termenele de plată. Considerăm că atunci când un proprietar dorește să încheie o astfel de asigurare facultativă; ar fi bine să ia în considerare toate elementele descrise mai sus, care se reflectă inclusiv în preț, dar și experiența directă sau indirectă cu respectiva companie de asigurare. Alte elemente care ar fi bine să fie avute în vedere sunt aria geografică de acoperire a poliței (teritoriu național sau internațional), franșiza și eventuale beneficii suplimentare (spre exemplu transportul mașinii de la locul accidentului, eventual mașină la schimb pe perioada reparației, etc)“, au mai spus oficialii ASF.

 

RCA-ul atrage mai mulţi bani

 

 
 

Asigurările din România sunt dominate de segmentul auto, dar din acest segment, cea mai mare parte revine răspunderii civile auto (RCA), care protejează maşina unui terţ în caz de accident. „Piaţa de asigurări din România este dependentă de segmentul asigurărilor auto, care reprezentau 65,12% din totalul primelor brute subscrise aferente categoriei de asigurări generale în anul 2013“, se arată într-un raport al ASF. Subscrierile aferente clasei III – Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare (Casco) au avut o scădere nominală de 7,92% faţă de 2012. La această clasă au fost plătite anul trecut indemnizaţii brute în valoare de 1.764.679.546 lei, ceea ce reprezintă 41,85% din totalul indemnizațiilor brute  plătite  pentru  asigurări  generale. Subscrierile clasei X – Asigurări de răspundere civilă pentru autovehicule au avut o creştere de 15,9% în 2013. La aceasta clasă au fost plătite indemnizaţii brute în valoare de 1.926.727.090 lei, reprezentând 45,69% din valoarea totală a indemnizațiilor. Asigurarea Casco atrage în fiecare an un volum de prime brute mai mic, la nivel de piaţă, comparativ cu RCA. În plus, în ultimii trei ani, ponderea Casco a tot scăzut, iar ponderea RCA a tot crescut în totalul asigurărilor generale, conform datelor ASF.

 

Dependenţa de creditare şi leasing

 

„În privința asigurărilor Casco pentru autoturisme, nu putem să nu facem o legătură între condițiile și nivelul creditării sau contractelor leasing, aflate la un nivel mai ridicat în perioada de boom economic, fața de perioada de declin economic“, au menţionat spcialiştii de la ASF.

 

„Condițiile de leasing sau de creditare practicate de bănci şi companii au inclus în perioada de boom a vânzărilor auto pe piața internă necesitatea încheierii unui contract Casco astfel încât banca sau societatea de leasing să aibă suficiente garanții în cazul producerii unui eveniment care ar fi afectat starea bunului care face obiectul contractului de creditare sau de leasing. Prin urmare, putem corela nivelul vânzărilor de autoturisme noi în România cu materializarea încheierii unor asigurări de tip Casco“, au arătat reprezentanţii Autorităţii.

 

Pe de altă parte, cu cât flota auto națională îmbătrânește, scade atât volumul total de prime încasate, cât şi numărul de autovehicule asigurate. Unii asigurători nu încheie contracte facultative pentru autovehiculele care au mai mult decât o anumită vechime.

 

Ce estimează, la acest capitol, autorităţile în domeniu? „Pe termen scurt, atunci când piața creditului şi leasingului își va reveni iar parcul auto se va înnoi, am putea constata o creștere a ponderilor asigurărilor Casco pentru autovehicule“, cred oficialii ASF.

 

„Pe termen mediu și lung, pe măsură ce nivelul de trai și venitul disponibil al populației şi veniturile companiilor se vor majora, am putea observa o con­știentizare mai mare a ne­cesității și rolului inclusiv a asigurărilor facultative, care se va reflecta intr-o pondere în creștere a acestui tip de asigurări (și prin urmare ponderea asigurărilor obligatorii ar urma să scadă)“, au spus reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară.

 

 

 

Rebecca Brown pare o adolescenta obisnuita, doar ca in spatele zambetului se ascunde o boala pe cat de ciudata, pe atat de traumatizanta.

 

 

Tanara Rebecca e o artista care isi dedica cel mai mult din timpul liber proiectelor cinematografice. In ultimii ani insa, a fost mai degraba atenta la un proiect video, un jurnal al problemelor pe care le are cu afectiunile mentale. Tanara sufera de depresie, anxietate, trichotillomanie si dermatillomanie.

 

Prima dintre aceste ultime doua afectiuni se leaga de obsesia de a-si smulge parul, in timp ce a doua e o boala care te face sa-ti tragi pielea in permanenta.

 

Rebecca s-a fotografiat in fiecare zi, timp de 6 ani si jumatate, aratand schimbarile prin care a trecut de cand a fost diagnosticata.

Fosti si actuali ministri si chiar sefi de guvern vor ajunge in fata procurorilor DNA in cel mai mare dosar de coruptie ce vizeaza Palatul Victoria.

 

 

 

UPDATE 19:00 Printre ei fostul premier Adrian Nastase, cel care poate da lamuriri din spatele gratiilor in legatura cu patru contracte de un miliard de euro, incheiate acum zece ani si in urma carora exista suspiciuni ca s-ar fi platit mita de milioane de euro.

 

Procurorii au in vedere 4 contracte dintre Guvern si Microsoft, dar si intre executivul din 2005 si EADS in care mita data la nivel de ministru si de cabinet al prim ministrului ar depasi 2 milioane de euro.

 

Guvernul Romaniei a semnat un contract cu Microsoft, prin care urma sa cumpere software ieftin. A inchiriat pana la urma aceleasi produse, iar castigurile au crescut in favoarea firmei care a intermediat afacerea: FCS.

 

Intre 2002 si 2004, Ministerul Educatiei a vrut laboratoare de informatica pentru elevii sai. Oficialii au incheiat mai multe contracte si au platit in total 167 de milioane de dolari. In 2005, Ministerul Educatiei a numit o comisie sa investigheze contractele.

 

Contractul EADS prin care frontierele Romaniei urmau sa devina sigure pentru Uniunea Europeana face obiectul aceleiasi anchete. Mita, peste 2 milioane de euro, spun anchetatorii, ar fi ajuns la conducerea Ministetrului de Interne si la cabinetul prim ministrului.

 

Pentru a raspunde intrebarilor legate de toate aceste contracte, in zilele urmatoare vor fi audiati pe rand toti ministrii care au avut legatura cu semnarea si punerea in aplicare a contractelor presupus a fi ilegale.

 

Vor ajunge la DNA, ministrii Comunicatiilor din perioada 2003 -2009 implicati in semnarea contractelor, dar si cei de la Ministerul Educatiei si Cercetarii, care au dotat scolile cu laboratoare de informatica si nu in ultimul rand ministii de Interne Ioan Rus si Marian Saniuta, pe timpul carora a fost pus in aplicare contractul cu EADS de 650 de milioane de euro.

 

Alaturi de toti acestia va mai fi adus la DNA si fostul prim-ministru Adrian Nastase, in prezent inchis la penitenciarul Jilava.

 

Secretarul general al Guvernului la DNA

 

Secretarul general al Guvernului s-a trezit cu noaptea in cap si a dat o fuga la DNA. Luni dimineata, Ion Moraru a dat declaratii in dosarul ce ar putea duce la inculparea mai multor fosti ministri, poate chiar si a fostului premier Adrian Nastase.

 

Procurorii anticoruptie investigheaza, la cererea Guvernului, mai multe afaceri cu licente si programe de calculator, in urma carora s-ar fi dat mita unor demnitari.

 

Astfel, Secretarul general al Guvernului a fost audiat pentru a doua oara la DNA in calitate de martor, dupa ce Corpul de Control al Guvernului a sesizat Directia Anticoruptie in legatura cu afaceri considerate ilegale. Este vorba despre afaceri cu programe de calculator cu licente, dar si cu calculatoare. De altfel, aceasta investigatie vizeaza nu mai putin de 3 ministere: cel al Tehnologiei Informatiilor, al Educatiei si al Internelor, la care se adauga Secretariatul General al Guvernului. Aceste contracte au fost incheiate in urma cu 10 ani si pentru ele s-au platit aproximativ 1 miliard de euro. Anchetatorii banuiesc ca aceste contracte au fost supraevaluate si ca s-au platit niste comisioane mari, spagi, catre demnitari care au fost implicati in semnarea contractelor.

 

Pe la DNA vor fi nevoiti sa vina sa dea explicatii mai multi fosti ministri care au legaturi cu aceste contracte. Exista banuieli ca s-ar fi platit comisioane de pana la 15%.

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.