Rareş Bogdan, realizatorul emisiunii „Jocuri de putere”, a transmis în cadrul emisiunii de ieri o serie de rezultate sociologice din care ar rezulta că liberalul Klaus Iohannis este peste Victor Ponta în sondaje, în anumite regiuni istorice ale României.

 

 

Directorul INSCOP a ieşit cu o lămurire publică, negând orice date prezentate de Rares Bogdan ca aparţinând institutului său de sondare.

 

Remus Ştefureac, director INSCOP, a fost prezent la Rareş Bogdan, unde a prezentat profilul candidaţilor la prezidenţiale, calităţile pe care trebuie să le aibă viitorul preşedinte.

 

Apoi, Bogdan a prezentat o serie de date referitoare la intenţia de vot pentru Ponta şi Iohannis, ambalate ca aparţinând unui sondaj INSCOP, date pe care nu era însă prezentată explicit casa de sondare care a cules aceste rezultate şi nici detalii legate de metodologie sau perioada de colectare a acestora.

 

Ştefureac (INSCOP): „DATELE publicate ieri de Realitatea TV NU aparţin INSCOP. De altfel, aceste date nu au fost asumate public până în prezent de niciun institut”

 

Pus în faţa unei eventuale manipulari, directorul INSCOP a dorit să facă precizări, asigurându-se astfel că opinia publică va fi corect informată: „Am primit mai multe semnale cu privire la datele unui sondaj recent referitor la intenţiile de vot la prezidenţiale, publicat ieri seară de Realitatea TV în cadrul unei emisiuni tv şi atribuit prin confuzie INSCOP Research (probabil din cauza prezenţei mele în calitate de invitat, în cadrul respectivei emisiuni). Aşa cum am precizat explicit în emisiunea de aseară, repet pentru cei care nu au remarcat mesajul meu că DATELE PUBLICATE IERI NU APARŢIN INSCOP. De altfel, aceste date nu au fost asumate public până în prezent de niciun institut”.

 

Chiar dacă directorul INSCOP a încercat să sublinieze că datele prezentate de Realitatea TV nu aparţin INSCOP, Rareş Bogdan a continuat, pe tot parcursul emisiunii, să prezinte datele ca aparţinând INSCOP. În realitate, ultimele date de sondaj făcute public de INSCOP îl prezintă pe Victor Ponta în faţa lui Klaus Iohannis, la o distanţă semnificativă.

 

Conform celui mai recent sondaj INSCOP (iulie 2014), dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidenţiale, Victor Ponta ar fi votat în primul tur de 43,6% dintre participanţi, iar Klaus Iohannis ar fi votat de 31,2% dintre români.

 

În turul II, Victor Ponta (54.8%) l-ar bate, de asemenea, pe Klaus Iohannis (45,2%), raportat la cei care declară că vin la vot, adică cca. 65% din eşantion, conform datelor INSCOP.

Liderul regimului separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a semnat un decret potrivit căruia toți militarii în termen, rezerviștii și angajații așa-numitelor agenții guvernamentale sunt așteptați la comisariatele militare, informează jurnal.md.

 

 

 

Potrivit dispoziției care va intra în vigoare joi, în decurs de o lună vor fi organizate cursuri de instruire a militarilor, iar rezerviștii vor fi încadrați în trupele de menținere a păcii.

 

Departamentul apărării din stânga Nistrului va fi responsabil de punerea în aplicare a prevederilor decretului semnat de Evgheni Șevciuk.

 

Anterior, mai mulți reprezentanți ai Transnistriei au declarat că tensiunile din Ucraina ar putea genera conflicte militare în regiune, notează sursa citată.

 

Evgheni Șevciuk acuza recent autoritățile Ucrainei și Republicii Moldova de escaladarea tensiunilor în jurul republicii nerecunoscute. ‘Forțele noastre de securitate sunt gata să respingă orice agresiune militară, dar noi nu intenționăm să atacăm pe nimeni’, afirma pretinsul ‘președinte’ al Transnistriei.

 

La rândul lor, serviciile speciale transnistrene au avertizat că dispun de date operative potrivit cărora Ucraina ar pregăti acțiuni subversive la granița cu Transnistria, unde staționează un contingent rus de menținere a păcii.

 

Kievul a acuzat, la rândul său, Transnistria de pregătirea unor grupuri subversive și activități de spionaj pe teritoriul Ucrainei. La sfârșitul lunii iulie, Serviciul pentru frontiera de stat al Ucrainei a început să sape un șanț antitanc pe întreaga distanță a tronsonului transnistrean al graniței cu Republica Moldova de 450 de km, prevăzut să aibă o adâncime de 3,5 metri. Autoritățile ucrainene au explicat necesitatea acestui șanț pentru împiedicarea eventualului trafic de arme și a contrabandei cu mărfuri.

 

Adrian Năstase a fost adus, joi, la Tribunalul Ilfov, unde judecătorii vor stabili dacă îl eliberează sau nu din puşcărie pe fostul premier, după ce magistraţii de la Judecătoria Sectorului 4 au decis deja că acesta trebuie eliberat însă DNA a făcut recurs. Năstase le-a spus jurnaliştilor, după ce a fost scos din dubă, că speră să poată vorbi diseară.

 
 
 

Tribunalul Ilfov a dezbătut joi contestaţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la decizia de eliberare condiţionată din închisoare a fostului premier Adrian NăstaseDecizia Tribunalului Ilfov va fi definitivă, astfel că, dacă instanţa va dispune eliberarea condiţionată, Adrian Năstase va putea părăsi Penitenciarul Jilava.

 

UPDATE 12,25: Procesul lui Adrian Năstase S-A ÎNCHEIAT. Adrian Năstase a plecat de la Tribunalul Ilfov. Întrebat cum e aerul libertăţii, Năstase a răspuns: "sper să-l împărtaşim şi respirăm împreună".

 

UPDATE 12,00: Procurorii DNA au susţinut în sală că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru eliberarea lui Năstase, însă că fostul premier nu s-a îndreptat în penitenciar şi că îi atacă pe magistraţi pe blogul său. 

 

Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) prezent la şedinţa de judecată a cerut efectuarea unei noi expertize psihologice în cazul lui Adrian Năstase, arătând că în acest caz ar trebui să fie o expertiză recentă, nu cele de la intrarea în penitenciar sau cele făcute în timpul detenţiei.

 

Acesta a solicitat instanţei să dispună trimiterea unei adrese la Penitenciarul Jilava, pentru fi comunicată evaluarea psihologică, însă instanţa a respins cererea.

 

Judecătoria Sectorului 4 a decis, în 23 iulie, că Adrian Năstase, condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare, după contopirea pedepselor din dosarele "Zambaccian" şi "Trofeul calităţii", poate fi eliberat condiţionat, în urma executării unei treimi din pedeapsă. Propunerea a fost înaintată Judecătoriei Sectorului 4 de comisia responsabilă din Penitenciarul Jilava, care a arătat că Adrian Năstase "a avut un comportament foarte bun pe perioada detenţiei, nefiind sancţionat disciplinar".

 

Instanţa a apreciat că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea lui Adrian Năstase şi că acesta, prin participarea activă la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format şi consolidat o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

 

Judecătorul a menţionat că scopul preventiv şi educativ al pedepsei a fost atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei au fost îndeplinite, "astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional".

 

Judecătorul a aplicat legea penală mai favorabilă, conform articolului 5 din noul Cod penal, analizând condiţiile impuse de lege pentru acordarea liberării condiţionate conform legislaţiei anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale intrate în vigoare la 1 februarie 2014.

 

Andrei Năstase, fiul cel mare al fostului premier, a ajuns şi el la tribunal şi le-a declarat jurnaliştilor că speră ca familia să se reîntregească astăzi.

 

"Sperăm să fie o zi bună. Sper ca azi să am ocazia să dau barba jos, dar vom vedea împreună. Întotdeuna există motive de îngrijoare, dar avocaţii au argumente ca azi sa fie eliberat. Mama ne aşteaptă şi sperăm ca după-amiază familia să se reîntregească familia. E bine să nu-ţi faci planuri dinainte. Mai bine să vedem ce va fi azi şi apoi ne facem planuri”, a declarat Andrei Năstase.

 

În contestaţia depusă în instanţă, procurorii DNA susţin că Năstase nu s-a remarcat printr-un comportament deosebit, care să justifice punerea în libertate, activităţile educative desfăşurate în Penitenciarul Jilava au avut loc împreună cu alţi deţinuţi şi nu reflectă comportamentul său personal, iar la dosarul de eliberare condiţionată nu există dovezi temeinice de îndreptare a acestuia.

 

De cealaltă parte, avocaţii lui Năstase au declarat că fostul premier îndeplineşte toate condiţiile pentru a ieşi mai devreme din închisoare, a executat deja fracţia de o treime din condamnare, nu a fost sancţionat niciodată în penitenciar, a avut un comportament disciplinat şi a participat la 24 de dezbateri pe diferite teme şi la manifestări artistice.

 

Adrian Năstase a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trei ani pentru şantaj în dosarul 'Zambaccian'. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul 'Trofeul calităţii', din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat.

 

În 24 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis, după contopirea condamnărilor primite de fostul premier în dosarele "Trofeul calităţii" şi "Zambaccian", să adauge un spor de şase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier din 6 ianuarie.

 

Din pedeapsa lui Adrian Năstase a fost scăzută perioada în care a stat în penitenciar, respectiv nouă luni (272 de zile), din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013, când a executat condamnarea de doi ani primită în dosarul "Trofeul calităţii".

 

În dosarul 'Zambaccian', Adrian Năstase a fost acuzat că a primit de la fostul şef al ISC, Irina Jianu, în perioada 2002-2004, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 600.000 de euro, constând în bunuri importate din China şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu şi Bucureşti.

 

În dosarul 'Trofeul calităţii', Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ''influenţa sau autoritatea funcţiei de preşedinte al unui partid'' pentru organizarea unui simpozion intitulat 'Trofeul calităţii în construcţii' cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, la care urma să participe. 



 

Munţii României sunt învăluiţi nu doar în ceaţă, ci şi în mister. Fenomene inexplicabile şi legende străvechi contribuie la păstrarea elementului enigmatic care i-a fascinat dintotdeauna pe oameni. În lipsa explicaţiilor ştiinţifice, legendele ţin loc de adevăr. 

 

 


Ceahlăul se numără printre cele mai misterioase masive muntoase din România, scrie formula-as.ro. În primele ore ale dimineţii, la răsăritul soarelui, deasupra masivului apar, în mod inexplicabil, nişte jocuri de lumini. În trecut, se spunea despre acest masiv muntos că ar fi fost casa zeului dac Zalmoxis. În prezent, mulţi susţin că Ceahlăul ar fi străbătut de cea mai puternică axă energetică existentă pe Terra.

 

Sătenii care îşi duc traiul de zi cu zi în aşezările de la poalele muntelui declară că au fost martorii unor apariţii misterioase pe cer, în timp ce, în alte cazuri, găsesc pe păşunile de pe dealuri cercuri perfect rotunde, despre care susţin că ar fi opera unor fiinţe supranaturale sau a unor fiinţe venite de pe alte planete.

 

Geograful grec Strabon menţiona, şi el, în lucrările sale, muntele sacru numit Kogaion, unde se spunea că sălăşluia Zalmoxis, un înalt preot al dacilor, de­venit apoi zeu. O legendă veche povesteşte cum fata lui Decebal, Dochia, s-a refugiat pentru a scăpa de ro­mani undeva în Ceahlău, rugându-se lui Zalmoxis, ca­re a transformat-o în stană de piatră. Stânca Do­chiei încă mai există şi poate fi admirată de călători.

 

Tot în zona Ceahlăului, trecătorii pot admira şi "Altarul lui Ghedeon" numit şi "Piatra lată a lui Ghedeon". În scrierile sale, istoricul roman Martial men­ţionează muntele vestit din ţinutul hiper­bo­ree­nilor, unde zeii din Olimp s-ar fi prezentat în faţa al­tarului, pentru a încheia ju­ră­mântul de a lupta îm­po­triva ti­ta­nilor. Acest fapt este relatat şi într-o legendă locală, care susţi­ne că re­giunea ce se în­tinde la poa­lele Ceahlă­ului ar fi fost locuită de demult de uriaşi foarte înalţi şi foar­te pu­ternici, dar care, în final, au fost răpuşi de vo­inţa divină.

 

Deşi nu se numără prin­tre cele mai înalte vâr­furi muntoase din România, Ceahlăul are o ampla­sare care îi permite să fie văzut de la kilometri depărtare şi, în anu­mite zile, cu lumi­nozitate şi vizi­bi­litate foarte bună, el poate fi ză­rit chiar de la malul Mării Negre. De asemenea, în fie­care an, în zona Ceahlăului au loc două fenomene optice care nu au putut fi explicate. La răsăritul soa­relui, în prima decadă a lunii august, o hologramă naturală uriaşă, în formă de piramidă perfectă, denu­mită de localnici "Umbra Piramidei", este for­mată timp de o oră şi jumătate de vârfurile Piatra Cio­ba­nului şi Toaca. Tot la răsărit şi în aceeaşi perioadă, timp de câteva minute, are loc fenomenul denumit "Calea Cerului". Este un fenomen optic care constă în apa­riţia unui stâlp înalt, format dintr-o lu­mină foar­te intensă şi stranie, mărginit în laturi de două benzi întunecate. Stâlpul luminos lasă impresia că se pierde în înălţimea spaţiului ceresc. Explicaţia - necon­fir­mată - oferită acestor două fe­no­mene face referire la faptul că Ceahlăul ar fi ampla­sat exact pe una din axele energe­tice ale planetei.

 

Vârful Toaca este, şi el, o enig­mă. Acesta are formă de piramidă cu ba­za pătrată, care se formează foarte rar în con­diţii naturale. Lungimea laturilor ba­zei piramidei reprezintă de două ori lun­gimea piramidei lui Keops, iar unghiul pan­telor are doar 10 grade în plus faţă de cel al pi­ra­midei din Egipt. În apro­piere de Ceahlău, la apro­xi­mativ 30 de kilometri, arheologii au descoperit dovezi ale existenţei culturii Cucuteni, din jurul anului 4.800 î.Hr. Unele obiecte ceramice, scoase la lumină în urma săpăturilor efectuate, cuprind reprezentări de piramide cu baza pătrată.

 

Vârful Toaca din Ceahlău

Vârful Toaca

Alte fenomene inexplicabile din zona Ceahlăului sunt reprezentate de nişte fâşii luminoase, care apar pe cer sau care străbat pădurile ce acoperă masivul. Uneori, în toiul nopţii, pe cer apar şi ploi de lumini mici, albastre, care coboară spre vârful muntos. În localitatea Trifeşti, situată la poalele Ceahlăului, în vara anului 2013, localnicii au descoperit cinci cercuri perfect rotunde, apărute peste noapte pe islaz, ca nişte inele groase, cu un diametru de 20 de metri şi o gro­sime de 50 de centimetri. Deşi specialişti de la Pro­tecţia Mediului au venit la faţa locului şi au luat mos­tre din solul ars, fenomenul a rămas în continuare ca­talogat ca fiind inexplicabil.

 

Enigma stâncii care noaptea se mişcă singură

Grădina Zmeilor

În judeţul Neamţ, la câţiva kilometri de Durău-o staţiune montană din Ceahlău-există o stâncă înfiptă pe un platou montan, care a fost numită de localnici "Pia­tra Dracului". Localnicii declară că stânca îşi mu­tă poziţia de fie­care dată, noap­tea. Semă­nând cu un turn, ea se află în locul cu­noscut sub denu­mirea de Gura Largului, aflat la con­flu­enţa Bis­triţei cu Bis­tri­cioara, din co­mu­na Po­ia­na Te­iului.

 

O legendă lo­cală spune că stânca ar fi re­zultatul unui pa­riu între diavol şi Dumnezeu. Dra­­cul s-a fălit că poate fura o stâncă sacră din Ceah­lău, până la ră­să­ritul soa­re­lui, de­ve­nind ast­fel stă­pânul o­me­nirii. Dum­ne­zeu a accep­tat pariul, şi diavolul a plecat, a desprins stânca din munte, a plutit puţin deasupra Masivului Ceahlău, dar răsări­tul a venit exact când piatra era dusă spre gura Bis­tri­ţei. În acel mo­ment, diavolul a scă­pat piatra, care a că­zut pe pă­mânt. Oa­me­nii din zonă de­clară că ar fi văzut stânca mişcându-se singură noap­tea, fie spre dreapta, fie spre stânga, pe o distanţă de câţiva centimetri.

 

Fenomenele inexplicabile de pe Vârful Gugu

 

La 25 de kilometri distanţă de localitatea balneo-climaterică Poiana Mărului, din Caransebeş, în Mun­ţii Ţarcului, este localizat Vârful Gugu, unul dintre locurile cele mai stranii dintre Munţii Retezat şi Pa­râng, devenit celebru pentru fenomenele inexpli­cabile care au loc aici. La anumite ore ale zilei, muntele pur şi simplu dispare, fără a mai putea fi văzut. Conform legendelor locale, zeul Zalmoxis ar fi locuit şi pe acest munte, care a devenit sălaş sacru pentru daci, iar Decebal şi-ar fi ascuns o parte din comoară aici.

 

Mulţi căutători de comori din zonă încă mai sapă în jurul muntelui, în speranţa de a găsi măcar o mică parte din comoara fabuloasă ascunsă de Decebal. Locuitorii de la poalele muntelui poartă şi denumirea de "gugulani", şi sunt cunoscuţi pentru longevitatea lor, pe care ei o consideră un rezultat al încăr­căturii energetice mari a muntelui în apropierea căruia tră­iesc. Uneori, cei care se plimbă prin zonă pot vedea explozii de lumină ieşind chiar din munte. Unii turişti au declarat că nu au putut dormi deloc din cauza unor energii inexplicabile pe care le-au simţit.

 

Alte fenomene enigmatice, frecvente în regiune, includ lumini plutitoare şi fulgere globulare. Cu ceva timp în urmă, dispariţia unui avion a fost semnalată în zona muntelui, aşa că un grup de cercetători a venit la faţa locului să investigheze. Dar pelicula aparatului nu a înregistrat absolut nimic din cele câteva ore bune de filmare. Cercetătorii au fost martorii explo­ziilor luminoase petrecute în partea de vârf a ma­si­vului, au avut în mod constant senzaţia că ar fi fost ur­măriţi, au avut senzaţii de sufocare şi s-au confruntat cu stări inexplicabile de teamă. În cartea sa, "Enig­mele mi­turilor astrale", Victor Kernbach menţio­nea­ză Vârful Gugu, considerându-l unul dintre punctele energetice importante ale Terrei.

 

Grădina cu zmei

 

În Podişul Someşan, la baza dealului Dumbrava, există o zonă cu un ansamblu de stânci de forme bizare. Aria a fost declarată rezervaţie naturală şi poartă denumirea de "Grădina Zmeilor". Dintre stân­cile cu forme ciudate pot fi amintite Sfinxul, Zmeul, Zmeoaica, Călugării, Moşu', Fata Cătanii, Eva, De­geţelul, Dorobanţul, Căpitanul şi Soldaţii. Forma­ţiunile geologice par a fi rezultatul acţiunii aerului, supuse transformărilor cauzate de vânt, îngheţ-dezgheţ şi temperatură. La formarea structu­rilor stâncoase au mai con­tri­buit şi apa, prin şiroire şi spă­lare, şi procesele gra­vitaţionale de surpare şi prăbuşire. Zona protejată cuprinde o arie de apro­ximativ două hectare şi este localizată în bazinul Almaşului, din partea vestică a satului Gâlgăul Almaşului, în estul jude­ţului Sălaj.

 


În lume nu există de­cât trei locuri de acest gen, rezervaţia din Ro­mâ­nia fiind unică în Eu­ropa. Conform u­nor legende lo­cale, demult, prin acele locuri ar fi trăit o fată îndră­gostită de o că­tană. Mama fetei a blestemat-o să se trans­­forme în stană de piatră, tânăra de­ve­nind astfel una dintre for­ma­ţiunile stân­coase stra­nii. Până în anul 1971, când în zonă au avut loc nişte alune­cări de teren, una din­tre stâncile din rezer­vaţie chiar avea, în mod vizibil, forma u­nei tinere cu părul lung, care părea că poar­tă în spate o doniţă şi în mâ­nă un ulcior.

 

Piramidele de la Şona

 

În apropiere de Făgăraş, pe malul stâng al Oltului, se întinde satul Şona, care este cunoscut în zonă pentru nişte ciudate forma­ţiuni de pământ aflate la mar­ginea sa, în formă de piramidă. Localnicii au denumit ridicăturile "guruieţi" şi au încercat să le desluşească misterul. N-au izbutit, pentru că ele îşi schimbă întruna înfăţişarea. Oamenii care trăiesc în zonă susţin că apa aşezată la o treime de baza pira­mi­delor dobândeşte pro­prie­tăţi vinde­că­toare, în vre­me ce carnea pusă aco­lo nu putrezeşte. În plus, amplasarea unei la­me de ras în acelaşi loc, la o tre­ime de bază, o face să se ascută de la sine. Intri­gaţi de misterul "guru­ie­ţilor", localnicii au vrut să sape în movile să vadă ce ar pu­tea fi înăuntru, dar au­to­ri­­tăţile le-au interzis.

 

În satul Şona există în to­tal opt movile. Iniţial, for­ma acestora era de pi­ra­mi­dă, dar trecerea vre­mii le-a erodat. Movilele se întind pe două linii pa­ra­lele, la marginea unei te­rase de un kilometru, şi sunt înalte de 20-30 de metri. Legenda lo­cală spu­­ne că uriaşii din tre­cut, ca­re au co­borât de pe Mun­ţii Făgă­raş, au trecut Ol­tul, şi încăl­ţă­rile li s-au um­plut de noroi de pe fun­­­dul apei. Acolo un­de ei s-au scuturat de pământ s-ar fi format movilele care pot fi admirate şi astăzi. O altă legendă sus­ţine că oto­ma­­nii obiş­nuiau să care pă­mânt din ţara lor în turba­ne, pe ca­re l-ar fi lăsat la Şona, for­mându-se astfel dâm­bu­ri­le. Cercetările arheo­logice desfăşurate în zo­nă au scos la iveală ceramică veche de câteva mii de ani, da­tând din perioada Hallstat şi din era târzie a bronzului.

 


În apropiere de Şona, la marginea satului Hăme­lag, există patru piramide simi­la­re. Acestea sunt foarte ero­date la vârf, nefiind prea bine contu­rate. Movile ase­mă­nătoare mai există şi în apropierea satului Buneşti. Acolo, arheologii au găsit dovezi ale culturii dacice şi există o legendă locală care merge şi mai departe. Ea spune că unind pe o hartă Vârful Omu, sanctuarul de la Racoş şi zona piramidelor, aceasta din urmă for­mează vârful unui triunghi drept­unghic, care ar putea indica faptul că mormântul lui Decebal se află în zonă.

 

Zalmoxis şi Peştera Polovragi

 

Peştera Polovragi se află în judeţul Gorj, pe malul stâng al Olteţului. Caverna se întinde pe mai bine de no­uă kilometri şi se numără printre cele mai mari peş­teri din România. Ea include simboluri mis­te­rioase, coridoare secrete şi locuri speciale de ritualuri şi rugăciune, care ţin de tradiţiile pre-creştine. Denu­mirea peşterii vine de la termenul "Poleo", care face referire la acele zone unde se întruneau vracii dacilor. Altă explicaţie etimologică menţionează planta numită "polovra­gă", despre care în ve­chi­me se credea că ar fi avut proprietăţi mi­racu­loase de vinde­ca­re. În trecut, vracii dacilor o foloseau frecvent, dar, în prezent, planta nu se mai găseşte.
Şi peştera Polovragi este legată, în legende, de ze­ul suprem dac Zal­mo­xis. Surse locale susţin că peştera i-ar fi oferit adă­post zeului, ba undeva sub ea, în adâncuri, ar e­xista şi un întreg complex de coridoare secrete, care i-ar fi oferit lui Za­lmoxis acces în mai multe zone ale Daciei, inclusiv la ce­tatea Sar­mizegetusa. În peş­teră chiar au fost des­co­perite urme impri­mate în sol, despre care ana­liza ştiinţifică a arătat că erau vechi de peste 2.000 de ani. Una din­tre cele mai cu­noscute galerii ale peş­terii adă­posteşte "Scau­nul lui Zalmoxis", unde me­reu vizitatorii sunt cu­prinşi de o stare de li­nişte interioară de­să­vâr­şită, şi "Izvorul Spe­ranţelor", carac­te­rizat de faptul că nu îşi modifica niciodată de­bitul, indiferent de ano­timp sau de condi­ţii­le climatice. Fiind vorba despre un adăpost al marelui zeu, există şi legende care sus­ţin că dacii ar fi îngropat undeva, în peşteră, comori fabuloase, care ar fi protejate de spirite străvechi. Mulţi dintre cei plecaţi în căutarea acestor comori nu s-au mai întors niciodată, ca şi cum blestemul şi spiritele păzitoare ale aurului i-ar fi făcut dispăruţi pe vecie. Un alt lucru inexplicabil se petrece şi în apro­pierea peşterii. Au existat multe cazuri în care ani­malele din ogradă şi mâncarea oamenilor de pe masă dispăreau în mod enigmatic. Acest lucru a fost pus tot pe seama spi­ritelor invocate de daci să păzească comorile peşterii, care aveau intenţia de a-i speria pe oameni, ca aceştia să nu se încumete să caute aurul ascuns.



Odată cu apropierea alegerilor prezidențiale, candidații înscriși în cursa pentru Cotroceni și susținătorii acestora își prezintă viziunile economice, argumentându-și pozițiile pe teme precum reducerea cotei CAS la angajator, creșterea economică a României și necesitatea măsurilor de austeritate. Deocamdată se pot distinge două viziuni, care intră în competiție: cea a premierului Victor Ponta și cea a tandemului Iohannis-Băsescu.

 

 


Candidatul ACL la alegerile prezidențiale, Klaus Werner Iohannis, a fost acuzat zilele acestea de mai mulți actori politici că ar avea o înțelegere secretă cu președintele Traian Băsescu în sensul numirii acestuia în funcția de prim-ministru. Invitat într-o emisiune de televiziune, Traian Băsescu a dat de înțeles că acest lucru ar putea fi posibil, descriindu-se drept „cel mai bun premier pe care ar putea să-l dea clasa politica" și un bun analist economic.

 

"Aș fi cel mai bun premier pe care ar putea să-l dea clasa politica. (...) Va trebui ca cel care câștigă (n.r. alegerile prezidențiale) să-și găseasca un premier capabil să înțeleagă prioritățile țării", a afirmat Traian Băsescu.

 

Tandemul Klaus Iohannis președinte – Traian Băsescu premier ar putea genera schimbări fundamentale în privința evoluției României pe plan economic și european, mai ales datorită viziunii celor doi despre ce înseamnă dezvoltare și care sunt politicile preferabile pentru țară.

 

Președintele consideră că, până acum, foarte mulți „economiști cu titluri mari" nu au înțeles în mod competent mediul economic românesc, motiv pentru care nu au făcut nimic pentru țară.

 

"În toate studiourile văd foarte mulți economiști, cu titluri mari, dar acești oameni habar nu au - mulți dintre ei vorbesc fără să înțeleagă în intimitatea ei situația României. Multi au fost în guvern, dar nu au făcut nimic. E economia din cărți", a declarat șeful statului.

 

Pe de-o parte, din mesajele transmise până acum se înțelege faptul că liberalul Klaus Werner Iohannis a ales să adopte modelul economic utilizat în trecut de Traian Băsescu și Guvernarea PDL, care presupunerevenirea la austeritate și implementarea unor tăieri de venituri pentru stat și pentru populație, dar și renunțarea la măsuri care pot fi utile economiei.

 

Pe de altă parte, Victor Ponta este privit de români drept continuatorul de drept al viziunii economice a USL, bazată pe o creștere echilibrată și crearea de locuri de muncă prin investiții. Diferențele cele mai importante pot fi observate dacă luăm în calcul susținerea pe care Traian Băsescu și oamenii apropiați de el o afișează față de măsurile de austeritate luate în 2010.

 

"Este un regret enorm pentru 2010, pentru măsurile luate și care au făcut populația să sufere, dar am satisfacția că s-au luat măsurile corecte pentru ieșirea rapidă din criză. Multe alte țări se zbat și acum în criză. Soluțiile uneori brutale, care fac populația să sufere, dar care aduc țara în situația de acceptabilitate economică, sunt cele de aplicat", a spus Traian Băsescu la B1 TV.

 

În învăţămânul bihorean pilele, cunoştinţele şi relaţiile decid note, medii şi examene, pentru elevi şi dascăli deopotrivă. O demonstrează chiar interceptările convorbirilor telefonice ale fostului director a Colegiul Tehnic Andrei Şaguna, Răzvan Vonea, inculpat pentru corupţie de către procurorii Parchetului Bihor.

 
 
 

Stenogramele dezvăluie cum a fost "vândut" Vonea chiar de prietena sa, Ramona Bacter, fostă şefă a Serviciului Juridic al Inspectoratului Şcolar şi apoi la Universitate, dar şi cum directorul se vedea viitorul inspector general, cum şi-a rezolvat propriile examene la facultate şi cum şi-a pârât o profesoară care, ignorând pilele, l-a picat, scrie ebihoreanul.ro.

 

 

Lanţul turnătorilor

 

Cazul fostului director al Colegiului Şaguna, arestat pe 7 iulie pentru luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, a fost prezentat pe larg. Răzvan Vonea a intrat în vizorul procurorilor cu ocazia unor investigaţii declanşate împotriva predecesoarei sale, Antiana Man, acuzată de delapidare şi fraudarea unor examene de Bacalaureat în anii 2011 şi 2012. Cum legea permite reducerea pedepsei pentru cei care facilitează dovedirea altor infractori, femeia şi-a pârât complicii, printre care şi pe Ramona Bacter, fosta juristă şefă a IŞJ, între timp ajunsă pe aceeaşi funcţie la Universitate.

 

La rându-i, Bacter l-a turnat pe Vonea, dezvăluind că acesta îi rezolvase, pe bani, note de trecere pentru un elev şi chiar pentru sora sa, Teodora Hanciu, studentă în anul III la Ştiinţe Economice, la un examen cu lectorul Corneliu Benţe, fost coleg cu Vonea. Iniţial, Bacter a dat în schimbul acestui serviciu 100 euro, dar după examen Vonea i-a scris pe mesageria Facebook că a "îmbunătăţit" pachetul pentru amicul său cu "un whisky, o cafea şi un parfum", cerând, prin urmare, ca aceste bunuri să-i fie returnate.

 

Şpagă în direct

 

Ca să scape şi ea mai uşor, Bacter a fost de acord să-l provoace pe Vonea la noi discuţii, pe care să le şi înregistreze. Aşa au aflat procurorii că directorul pregătea noi afaceri, cea mai importantă fiind găsirea unei metode prin care să rezolve Bacalaureatul pentru un elev de la Colegiul Mihai Viteazul, fiul unui amic de-al său din copilărie, Florin Popa, ajuns om de afaceri şi dispus să ofere în schimb 5.000 euro. Care era metoda? S-o pună pe Bacter şefă de comisie la Bac, iar aceasta să-i ajute protejatul.

 

Vonea: Îi un om serios, îi drăguţ, de gaşcă. Da' nu învaţă, ştii tu, nu învaţă copilu'...

Bacter: Şi mie îmi pică 5.000? Cât dracu' dă ăla dacă mie îmi pică 5.000?

Vonea: Nu te interesează..

 

Afacerea a căzut, însă, doar pentru că în acest an comisiile de examinare nu au fost numite, ci trase la sorţi în public. Dar procurorii n-au stat cu mâinile în sân şi au supravegheat cu atenţie întreaga "trupă". Astfel, poliţiştii au descins în timpul examenului, prinzându-l pe Popa jr. cu un telefon în care avea subiectele rezolvate.

 

Rezolvatorul

 

Afacerile lui Vonea nu s-au limitat doar la atât. Stenogramele dezvăluie că directorul obişnuia să-i ajute pe chiulangii, căutându-i pe ei ori pe părinţii lor pentru a le oferi subiectele pentru teze şi negocia cu elevii notele pe care urma să le treacă în catalog. Aşa a făcut, de pildă, în cazul lui Vasile Cioran, elev în clasa XII B, care "uitase" să predea un referat şi a apelat la el la sfârşitul anului şcolar ca să nu rămână cu media neîncheiată:

Cioran: Nu mă puteţi încheia şi vi le trimit peste juma' de oră?

Vonea: Să te închei? Noa, da' ce notă să-ţi dau că te închei?

Cioran: Daţi-mi cât o fi, dom' profesor, numa' nu mă lăsaţi neîncheiat. Serios acuma! 7, 8, cât vreţi dumneavoastră, 6..."

 

Vonea a rezolvat şi examenul de grad pe care trebuia să-l susţină o altă prietenă, Dora Negruţiu, la care el urma să fie examinator desemnat de Inspectorat, alături de o angajată a Casei Corpului Didactic, Verghelia Tiurbe, şi de un reprezentant al Universităţii, Oana Secară. Directorul nu doar că şi-a învăţat amica "tarifele" practicate - 100 euro pentru preşedintele comisiei de evaluare, adică pentru Tiurbe, şi 300 lei pentru celălalt membru, Secară - ci, pe 26 mai, le-a sunat pe celelalte două examinatoare şi apoi a însoţit-o pe Negruţiu la înmânarea şpăgilor.

Negruţiu: Astăzi le rezolvăm pe amândouă?

Vonea: Eu le sun pe femei... Merem, rezolvăm, pac, pac, pac!

 

Pile şi la facultate

 

Vonea era sunat de zeci de elevi şi părinţi care cereau note, motivarea absenţelor ori rezolvarea unor probleme întâmpinate cu alţi dascăli. Şi asta nu doar la colegiul unde era director, ci şi la şcoala pe care o condusese anterior, Colegiul Partenie Cosma. "Sun din partea...", "nu rămân dator", "va fi bine" - sunt doar câteva din expresiile care denotă că serviciile nu erau prestate gratis.

 

La rându-i, Vonea apela la alţi "rezolvatori" pentru propriile probleme. Cum nu i-a ajuns că era profesor de economie şi director, ci s-a înscris şi la a doua facultate, de Istorie-Geografie, a vrut să-şi "bifeze" modulul pedagogic cu ajutorul Georgetei Groza, secretar şef la Departamentul pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului Didactic (DPPPD). La schimb, aceasta i-a cerut "pile" la Electrica şi la CAO, de unde avea de obţinut avize. Cum Vonea s-a executat rapid, şi Groza a făcut la fel.

Continuarea aici.



Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a participat miercuri, 20 august 2014, în comuna Puchenii Mari la dezvelirea oficială a bustului ce îl reprezintă pe regele dacilor, Decebal. Localitatea este atestată documentar în anul 1513, într-un hrisov de la domnitorul Neagoe Basarab, sub numele de Brăgăreşti. Denumirea actuală, de Pucheni apare relativ târziu, în anul 1607, atunci cand voievodul Radu Şerban recunoştea lui popa Balea un ,, loc de aratura” lung si ingust.

                       

 

 

Amplasarea acestei statui nu este întâmplătoare, deoarece pe teritoriul comunei Puchenii Mari a fost descoperită o fortificaţie geto-dacică, situată în punctul numit ,, La cetăţuie”; această fortificaţie este cunoscută în literatura de specialitate ca ,,Dava getică de la Tinosu”. Construcţia era întărită cu val şi şanţ de apărare şi a funcţionat în intervalul secolelor III a. Chr. – I p. Chr.

                        

În cadrul acestui eveniment, preşedintele Mircea Cosma a evidenţiat importanţa strategică a acestei aşezări în vremea regatului geto-dac.Totodată preşedintele Mircea Cosma a ţinut să sublinieze contribuţia însemnată a regelui Decebal la unitatea geto - dacilor, unitatea fiind un element important în păstrarea identităţii şi dezvoltarea culturii şi civilizaţiei unui neam.

                        

La manifestările culturale de miercuri, 20 august 2014 au mai participat: prefectul Judeţului Prahova, Rodica Paraschiv; senatorul de Prahova, Radu Oprea; administratorul public al Judeţului Prahova, Fabioara Ionescu,vicepresedintele Consiliului Judeţean Prahova, Bogdan Toader; consilierii judeţeni Ludmila Sfîrloagă şi Rareş Enescu; reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, precum şi primarul localităţii Puchenii Mari,Constantin Alexandru Sorin.      

 

MAI MULTE FOTOGRAFII, AICI

Sistemul pregătit de NATO pentru a putea supraveghea din aer operaţiunile maritime şi terestre ale forţelor aliate, precum şi mişcările eventualilor inamici, avansează către termenul final din 2018, când 5 avioane fără pilot Global Hawk RQ-4B, produse de americanii de la Northrop Grumman, vor deveni operaţionale la baza italiană de la Sigonella.
 
 
 
 
 
La construcţia întregului sistem NATO AGS (Alliance Ground Surveillance), care costă 1,2 miliarde de euro, participă şi România, alături de alte 14 state membre NATO. Guvernul României pune la bătaie 25 de milioane de euro pentru acest program şi participă activ la construcţia sistemului, cu două firme, lucru care va asigura României recuperarea banilor investiţi. În cadrul unui tur organizat de NATO, Gândul a avut acces la baza aeriană Grand Forks, centrul de comandă al operaţiunilor flotei de avioane fără pilot Global Hawk a Forţelor Aeriene SUA, pentru a vedea cum operează aşa-numitele „drone” pe care NATO le va ridica în aer peste câţiva ani şi care sunt aproape identice cu cel mai nou model folosit de SUA.
 
 

„In God We Trust. All Others We Monitor” (Credem în Dumnezeu. Pe toţi ceilalţi îi monitorizăm) este deviza, împrumutată de la serviciul secret al Marinei americane, care apare la finalul unei prezentări pentru presă de la baza aeriană din Grand Forks, North Dakota, locul de unde Forţele Aeriene ale SUA îşi coordonează toate operaţiunile flotei de avioane de supraveghere fără pilot, de tip Global Hawk, prin unitatea specializată 69th Reconnaissance Group. Foşti piloţi de bărzăuni F-16 sau de masive avioane de transport C130 Hercules sau Boeing C17 vorbesc acum cu lux de amănunte despre ce pot face cu un Global Hawk ridicat la 18 kilometri în aer, pe care îl pot controla doar cu un mouse şi o tastatură, chiar şi de la mii de kilometri distanţă.

 

„Se pierd chestii faţă de un avion normal, pe care îl pilotam, nu vezi ce se întâmplă în jurul tău, nu poţi să simţi avionul. Dar în schimb câştigi atâtea altele: instrumente care te ajută, comunicare cu atâţia specialişti. Dacă ceva se strica sau nu mergea într-un avion normal, nu aveam luxul de a-i da un telefon inginerului sau tipului de la software, să o rezolve. O provocare acum este autosuficienţa, rutina din timpul misiunii. Trebuie să ne concentrăm însă permanent pe instrumente, pe senzori”, povesteşte căpitanul Brad, când îl întrebi dacă are regrete că a renunţat la manşa avionului său de transport militar pentru un avion care practic e construit să nu aibă nevoie de pilot.

 

Cele 5 avioane fără pilot de tip Global Hawk RQ-4B Block 40, pe care NATO le va folosi începând cu 2018 în cadrul sistemului propriu de supraveghere (Alliance Ground Surveillance), sunt aproape identice cu cele folosite de Forţele Aeriene ale SUA (model RQ-4). Le lipseşte doar un senzor, cel care poate realiza fotografii de tip infraroşu (în priză directă) la nivelul solului, NATO considerând că nu are nevoie de el, acesta fiind oricum inutil în condiţii meteo nefavorabile sau deasupra plafonului de nori (unde Global Hawk zboară mai mereu, aflându-se la o altitudine mult mai mare decât culoarele de zbor folosite de obicei de civili şi de militari).

 

În iulie, fuselajul primului Global Hawk al NATO a fost fabricat şi a fost trimis la fabrica Northrop Grumman din Palmsdale, California, unde vor fi produse toate cele 5 aparate.

 

Avion fără pilot Global Hawk RQ-4 al Forţelor Aeriene SUA, la Grand Forks. Foto: Andrei Luca Popescu // Gândul.

 

„Este primul sistem de supraveghere deţinut de NATO, care este deschis tuturor celor 28 de state membre. Informaţia va fi dată aproape în timp real, însă datele necesită analiză la sol, interpretare. Decizia unde sunt trimise dronele aparţine SACEUR (comandantul Forţelor Aliate în Europa, generalul Philip Breedlove). Sistemul produce informaţie de bază – indicii şi avertismente care mai departe servesc la a pune cap la cap toate informaţiile deţinute. Ajută la a înţelege care este norma, ce se schimbă şi când apar abateri de la normă, pentru a putea astfel investiga mai departe abaterile”, a explicat un oficial militar NATO, pentru gândul.

 

Mai pe româneşte, aceste aeronave vor fi ridicate în aer (în număr de una sau două pentru o misiune) pentru a oferi decidenţilor militari şi politici ai NATO informaţii cu privire la ce se întâmplă la sol sau pe mare, în timpul unei operaţiuni. De la identificarea trupelor inamice la alegerea celor mai bune locaţii pentru propriile trupe sau la planificarea logistică a misiunilor, imaginile şi informaţiile culese şi comunicate la centru de aceste avioane fără pilot oferă un tablou în mişcare, aproape la secundă, a ce se întâmplă în teren. Totodată, stabilind în timp pattern-uri de mişcare a ţintelor la sol, orice deviere de la normă este detectată şi se transformă într-un semnal de alarmă pentru comandanţii misiunii. Plastic vorbind, sistemul AGS şi „dronele” sale Global Hawk vor fi „ochii din cer”, care văd peste tot, indiferent de teren, distanţă, camuflaje sau condiţii meteo, ce se întâmplă acolo jos.

 

Reprezentare a modului de operare al sistemului NATO AGS. Sursa: Northrop Grumman.

 

Nevoia pentru un astfel de sistem la NATO a apărut stringent în timpul operaţiunii din Libia, din 2011, iar în contextul mişcărilor de trupe de la graniţa Rusiei cu Ucraina s-ar fi dovedit extrem de util. Sistemele de supraveghere cu avioane fără pilot sunt folosite intens în ultima perioadă de Armata SUA (Forţele Aeriene SUA au 45 de avioane Global Hawk, iar Marina SUA deţine 68, fără să punem celelalte modele concurente ale celui produs de Northrop Grumman – U-2 şi Predator fiind cele mai populare), dar şi de agenţiile secrete americane (care apelează pentru investigaţiile lor la Oficiul Aerian şi Maritim din cadrul Serviciului de Protecţie a Graniţelor, departament al Homeland Security, cel care deţine în jur de 270 de aeronave, printre care şi „drone”, folosite în special pe graniţa de sud, pentru a combate traficul de droguri şi imigraţia ilegală).

 

Foto: Andrei Luca Popescu // Gândul.

 

Americanii au folosit aceste drone în Afganistan, Irak şi Libia, în misiuni militare, însă un domeniu chiar mai extins de folosire a avioanelor Global Hawk este cel al cercetării şi al managementului dezastrelor – NASA foloseşte avioane Global Hawk pentru cercetarea furtunilor sau uraganelor spre exemplu, în timp ce Armata SUA a furnizat ajutor cu aceste „drone” în cazul unor dezastre naturale precum incendiile din sudul Californiei, din 2007, după cutremurul din Haiti, în 2010, după cutremurul şi tsunami-ul din Japonia, în 2011, sau după taifunul din Filipine, din acest an, prin fotografierea ariilor afectate de dezastru, evaluarea infrastructurii afectate, dar şi pentru salvarea de vieţi omeneşti.

 

Pentru ce plăteşte NATO 1,2 miliarde de euro şi cât costă zborul cu Global Hawk

 

În 2012, mai multe state membre NATO, printre care şi România, au decis, la summitul de la Chicago, să construiască un sistem de supraveghere terestră bazat pe avioane fără pilot, care să furnizeze la centrul de comandă informaţii în timp real despre ce se întâmplă la sol. Contractul de 1,2 miliarde de euro a fost semnat cu americanii de la Northrop Grumman, avionul lor fără pilot Global Hawk RQ-4B fiind considerat cel mai potrivit pentru misiunile NATO. Astfel, până în 2018, la baza aeriană de la Sigonella, în Italia, vor fi furnizate 5 avioane fără pilot Global Hawk Block 40, centrul bazei de operare cu anexele de mentenanţă aferente, două centre de comandă şi control a „dronelor” care pot fi mobile şi amplasate oriunde, două elemente mobile de control automatizate, 6 staţii generale terestre, 8 componente mobile de comunicaţii, două staţii generale terestre, 39 de terminale mobile, un laborator de antrenament şi instructori care să antreneze piloţii şi operatorii senzorilor din sistemul AGS.

 

Reprezentare grafică a modelului Global Hawk NATO AGS. Foto: Northrop Grumman.

 

În total însă, costurile totale de implementare ale programului AGS se vor ridica la aproximativ 6 miliarde de euro.

 

În prezent, 15 membre NATO construiesc împreună sistemul Alliance Ground Surveillance (AGS), cotizând bani şi capabilităţi. Din 2018, când sistemul va deveni operaţional complet, toate statele membre NATO vor cotiza pentru folosirea sistemului AGS, cu excepţia a două state membre care vor integra în sistem propriile sisteme naţionale de supraveghere (Marea Britanie şi Franţa). Avantajul celor 15 state, printre care şi România, care contribuie la construirea sistemului, este însă că au drepturi de proprietate pe componentele construite, iar ceilalţi vor plăti pentru folosirea acestora, astfel că banii investiţi se recuperează.

 

Primul zbor cu o aeronavă Global Hawk a NATO este programat pentru 2015 (există totuşi păreri sceptice în cadrul NATO că acest program va fi respectat), iar primele „drone” şi elemente ale sistemului de control de la sol vor ajunge la Sigonella în 2016, urmând ca în 2017 sistemul AGS să primească certificatul iniţial de operabilitate, iar în 2018 să devină complet operaţional.

 

Reprezentare grafică a modelului Global Hawk NATO AGS. Foto: Northrop Grumman.

 

Bugetul anual pentru operarea sistemului AGS va fi de 79 de milioane de euro pe an, fiind estimat pentru 3.000 de ore de zbor cu Global Hawk. Costul pe ora de zbor este de 23.800 de dolari, în scădere cu 30% în 2013 faţă de anul precedent, a explicat George Guerra, vicepreşedintele diviziei HALE (high altitude long endurance) pe sisteme fără pilot, de la Northrop Grumman.

 

Guerra mai spune că principalele avantaje ale unui astfel de avion sunt faptul că zboară la mare altitudine, deci scapă de traficul comercial, de limitările meteo şi are o acoperire mai bună pentru senzori, durata de zbor şi raza de acţiune sunt mai mari decât ale altor modele, avioanele sunt mai agile şi reacţionează mai rapid, având o amprentă redusă în teatrele de operaţiuni, iar riscurile sunt reduse, pentru că nu sunt în bătaia celor mai multe mijloace antiaeriene de la sol şi nu există riscul pierderii de vieţi omeneşti, fiind fără pilot.

 

 

Militarii au făcut o reprezentare Lego a componentei de comandă mobilă pentru Global Hawk, la baza aeriană Grand Forks. Foto: Andrei Luca Popescu // Gândul.

 

Cu ce e mai bun însă modelul Global Hawk faţă de numeroşii săi concurenţi, atât cei cu pilot cât şi cei fără pilot, folosiţi la operaţiunile de supraveghere şi recunoaştere? Atât reprezentanţii companiei producătoare, cât şi piloţii americani de la Grand Forks susţin că altitudinea la care poate ajunge Global Hawk (peste 18 km), cât şi autonomia în aer (recordul cel mai recent a fost stabilit la 33,4 ore, cu un echipaj de control format exclusiv din femei, spun militarii de la Grand Forks) sunt imbatabile. Spre comparaţie, doar modelul U-2, produs de Lockheed Martin, poate zbura mai sus (la aproximativ 21 de kilometri), însă autonomia sa în aer este mult mai mică, de doar 3.000 de mile nautice. Global Hawk poate parcurge 12.000 de mile nautice într-o misiune, iar Boeing 737 folosit şi de NATO în sistemul AWACS (de supraveghere a spaţiului aerian) rezistă doar 2.700 de mile nautice. Această ecuaţie altitudine-anduranţă în aer bate şi restul avioanelor fără pilot, gen Predator, „dronă” înarmată de luptă, folosită des de forţele americane.

 

Camera de control a avioanelor fără pilot Global Hawk folosite de NASA. Sursa: Northrop Grumman.

 

Un alt avantaj al Global Hawk este gama de senzori pe care îi poate căra în acelaşi timp la bord, mai spune George Guerra, de la Northrop Grumman, şi care la modelul Block 40, care va fi adaptat pentru NATO, se ridică la patru. Piloţii militari de la Grand Forks au explicat pentru gândul că avionul fără pilot Global Hawk folosit de Forţele Aeriene SUA au senzor de captare a imaginilor electro-optice (de tip radar) şi prin infraroşu (NATO nu va avea această capacitate), senzor de radar de tip SAR (synthetic aperture radar) care nu este afectat de condiţiile meteo, senzor GMTI (ground movement target indicator, poate detecta ţinte aflate în mişcare la sol, cu o viteză de cel puţin 3 km/h, deci inclusiv mersul uman), precum şi senzor SIGINT (signals intelligence, care captează comunicaţiile prin semnale electronice).

Echipamentele şi senzorii de pe Global Hawk NATO AGS. Sursa: Northrop Grumman.

 

„Să spui că Global Hawk e un vehicul aerian autonom (UAV) este o minimizare. La Sigonella vor fi 600 de oameni care lucrează pentru sistemul AGS, la orice oră”, râde un oficial militar NATO. Selecţia personalului care va lucra la baza de la Sigonella, pentru sistemul AGS, urmează să se facă printr-o licitaţie deschisă în cadrul NATO, fiecare stat membru urmând să vină cu propuneri pentru ocuparea posturilor.

 

Partea României: 25 milioane euro şi două firme care lucrează la sistemul AGS

 

Contribuţia fizică a României la construirea sistemului AGS este în proporţie de aproape 2% şi este concentrată pe segmentul coordonat de Italia, alături de Bulgaria. Firma italiană Selex coordonează aproape 14% din construcţia AGS. Germania coordonează prin firma EADS 31% din construcţie, pe acest segment coordonând ţările baltice, Cehia, Slovacia şi Slovenia, iar SUA contribuie cu 39% din construcţia sistemului, prin Northrop Grumman, coordonând pe segmentul ei Norvegia, Canada (care s-a retras din proiect, însă contribuie la costurile de operare), Danemarca, Polonia şi Luxemburg.

 

În bani, România a alocat în total 25,28 de milioane de euro pentru construcţia sistemului AGS, costurile de operare ale sistemului, începând cu 2017, fiind estimate la aproximativ 1 milion de euro pe an.

 

România depăşeşte la această contribuţie de construcţie 8 alte ţări membre ale sistemului AGS. Două firme din România au fost selectate direct de Northrop Grumman, liderul proiectului. Este vorba despre UTI Systems, care dezvoltă software şi containerele de transport pentru staţiile transportabile de la sol ale sistemului AGS, şi de Elletra Communications, care se ocupă de terminalele de date de la sol, pentru Wide Band Data Link (reţeaua de transmisie de date criptată).

 

Elletra Communications este o companie cu capital parţial de stat, din Ploieşti, deţinută de Electromecanica Ploieşti (companie coordonată de compania naţională de armament ROMARM), participaţii mai având ROMARM, Selex Italia şi MarcTel (firmă specializată pe echipamente de comunicaţii speciale, furnizoare pentru instituţiile de siguranţă naţională din România).

 

UTI Systems, firmă care are numeroase contracte cu statul în domeniul siguranţei naţionale pe domeniul electronic şi de software, este controlată de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, printr-un offshore din Cipru, şi are ca acţionar şi fondul de investiţii PineBridge Investments, care provine din Asia şi este controlat de un miliardar din Hong Kong.

 

România va avea astfel acces la sistemul AGS, plătind partea sa din costurile de operare ale sistemului de la Sigonella şi ale avioanelor Global Hawk. Avantajul, dat fiind că statul român se numără printre contributoarele la construirea AGS, este că îşi va recupera banii investiţi (pentru că va plăti mai puţin când sistemul devine operaţional, celelalte membre NATO urmând să aibă cote de plată mai ridicate), precum şi că va avea drepturi de proprietate pe părţile din sistemul AGS pe care le construieşte, lucru din care pot deriva alte avantaje financiare.

 

 

Ashley Brown, şefa laboratorului de testare a sistemului NATO AGS, de la Northrop Grumman, explică cum va funcţiona baza de control de la sol de la Sigonella. Până când aceasta va fi gata, aici, în California, vor fi antrenaţi instructorii care îi vor antrena pe piloţii de la NATO AGS. Foto: Andrei Luca Popescu // Gândul.

 

Avantajele şi dezavantajele Global Hawk. Cum funcţionează sistemul AGS

 

Decolarea şi aterizarea aeronavei Global Hawk sunt automatizate, iar în timpul zborului sistemul are nivele flexibile de autonomie, adică are rute preprogramate, planuri de reacţie în funcţie de factorii externi. Piloţii de la sol pot interveni oricând să preia controlul. În caz că se pierd linkurile sau apare o urgenţă, aeronava poate ateriza singură, având locaţiile preprogramate.

 

Block 40 este cel mai avansat model de Global Hawk, având încorporaţi toţi cei patru senzori. Aparatul are cea mai mică rată de erori sau accidente din toată flota aeriană a SUA. Aeronava produce ISR (supraveghere de intelligence şi recunoaştere) pentru ţinte în mişcare, staţionare şi fixe, permite urmărirea ţintelor în timp, permite obţinerea de dovezi ale activităţilor inamice sau ale intenţiilor lor terestre şi maritime, arată şi detectează comasarea de forţe sau locaţii posibile de ambuscadă.

 

Modulele de lansare şi recuperare a aeronavelor pot fi trimise oriunde, sunt mici şi necesită un personal minim de doar două persoane – pilotul şi şeful de adăpost. La centrul de comandă mai este nevoie în plus de un om la senzori şi de oameni la mentenanţă, în total 4-5 oameni. Aeronava este programată dinainte pentru trasee, rute de urgenţă, locuri unde poate ateriza. Pilotul poate interveni oricând şi prelua comanda.

 

Foto: Northrop Grumman.

 

„Fiind controlate prin calculator, sunt mult mai puţin predispuse la eroare. Dacă un avion normal are mereu variaţii la aterizare, avioanele fără pilot nu au niciodată. US Navy ne-a cerut să variem un pic din soft punctul de aterizare, pentru că îşi stricau punţile port-avioanelor, aterizând mereu fix în acelaşi punct”, povesteşte John VanBrabant, director de dezvoltare în cadrul diviziei HALE de la Northrop Grumman.

 

Global Hawk ajunge la altitudinea maximă de 18 kilometri în maximum o oră, trecând rapid de zona folosită de traficul aerian comercial şi de raza de acţiune a apărării antiaeriene. Avioanele fără pilot Global Hawk nu sunt aşa-numite „drone de luptă”, neavând capacitatea de a purta armament. Pentru a le opera, cel puţin la nivel oficial, NATO va trebui să obţină aprobări de survolare a spaţiilor aeriene naţionale, în funcţie de traseul avionului. Aceasta este o problemă în sine pentru că în prezent nu există o legislaţie care să reglementeze zborul avioanelor fără pilot, nici măcar în SUA, astfel că tratativele se duc direct de la guvern la guvern.

 

Până acum, Global Hawk are peste 115.000 de ore de zbor, dintre care 1.000 de ore în condiţii de conflict. Niciodată nu a fost pierdut controlul asupra unei astfel de aeronave. Ca arie pe care o poate acoperi, un Global Hawk poate zbura din Sigonella până în Norvegia sau până în sudul Africii, într-o singură misiune. Ca rază de acoperire, senzorii aeronavei acoperă 150-170 km, deci teoretic un Global Hawk poate vedea în Rusia din teritoriul NATO sau al Ucrainei, spre exemplu.

 

Criticii acestui tip de aeronave arată însă că aceasta nu are un sistem de autoapărare împotriva rachetelor sol-aer sau a altor ameninţări şi nici mecanism de autodistrugere, în cazul în care ar cădea în mâinile inamicilor. De asemenea, nu există un sistem de detectare a coliziunii în aer, aşa cum sunt dotate aeronavele cu pilot militare sau civile. Totodată, deşi zboară la altitudini înalte, aeronava este detectabilă de radare. Prevenţia acestor posibile minusuri se face prin planificarea riguroasă a misiunii şi prin faptul că „drona” nu va fi poziţionată în calea pericolului, evitând pe cât posibil zonele de conflict deschis, susţin oficialii cu care gândul a stat de vorbă.

Are o voce senzationala, se bucura de aprecierea publicului din intreaga tara si este una dintre cele mai solicitate cantarete din Romania, insa modestia ploiestencei Nico a fost intotdeauna principalul ei atu.

 

 

In vreme ce artistii mai tineri se bat pe destinatii care mai de care mai indepartate si exotice, Nico a ales sa-si petreaca zilele calduroase in Delta Dunarii. Mai mult, cantareata a vrut sa impartaseasca tuturor bucuria de a descoperi frumusetile tarii, incuranjandu-si fanii sa petreaca mai mult timp in propria patrie, plina de locuri minunate.

 

Imagini din concediul lui Nico:

 

PDL a dovedit că ştie să taie pensiile românilor, iar în prezent face un exerciţiu de retorică, a afirmat miercuri vicepreşedintele PSD, Gabriela Firea, prin intermediul unui comunicat remis presei.

 
 
 
 

'În legătură cu afirmaţiile făcute de un deputat PDL, potrivit cărora ideea amnistierii fiscale a pensionarilor a fost preluată de Guvern dintr-un proiect de lege iniţiat de PDL, facem următoarele precizări: Partidul Democrat Liberal a avut ocazia, în perioada 2009-2012, cât timp s-a aflat la guvernare, să adopte măsuri în beneficiul oamenilor în general şi al pensionarilor în special. Din păcate însă, au ales să reţină abuziv contribuţii de sănătate din pensiile românilor şi au refuzat să aplice legea care prevedea explicit modul în care se indexează anual pensiile cu indicele preţurilor de consum. Acum, din Opoziţie, o sumedenie de lucruri devin posibile, fiind foarte uşor să propui lucruri pentru a căror punere în practică nu ai nicio responsabilitate. Cu toate acestea, politicile publice, ca şi bugetul, sunt apanajul guvernului şi al majorităţii parlamentare care îl sprijină', a afirmat Firea, potrivit comunicatului de presă.

 

 
 
 
Potrivit social-democratei, la fel ca orice alt parlamentar şi cei care contestă amnistia pentru pensionari şi mame pot propune orice proiect de lege.
 

 
'Dar pentru a putea să impună astfel animate măsuri Guvernului, mai e nevoie că partidul respectiv să câştige alegerile sau măcar să facă parte din majoritatea parlamentară. Până atunci avem de-a face doar cu un nou exerciţiu de retorică', a declarat vicepreşedintele social-democrat.

 

 
 
Liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, Tinel Gheorghe, a afirmat miercuri prin intermediul unui comunicat de presă, că proiectul de lege adoptat de Guvern în cadrul şedinţei din data de 19 august, privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, ar fi o propunere legislativă semnată de 17 parlamentari ai PDL şi depusă în luna martie, potrivit Agerpres.

 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.