Gruparea galben-albastră şi-a propus să cumpere arena ”Ilie Oană”, aflată în proprietatea municipalităţii. Şefii ”lupilor” au solicitat o ofertă de preţ, arătînd că ar dori să facă plata în rate. Documentul intră chiar luni pe ordinea de zi a Consiliului Local.

 

 

 

În plin fuleu spre titlul de campioană şi la porţile grupelor din Europa League, Petrolul pregăteşte o mutare spectaculoasă în plan administrativ. Clubul doreşte să achiziţioneze stadionul "Ilie Oană", inaugurat în toamna lui 2011 şi aflat în proprietatea Primăriei!

 

Cu două zile înainte de turul cu Dinamo Zagreb, şefii galben-albaştrilor au trimis pe adresa municipalităţii o scrisoare de intenţie prin care îşi anunţă, în mod oficial, dorinţa de a cumpăra "templul lupilor".

 

Din document, semnat de preşedintele Dan Capră, reiese că Petrolul şi-a propus să intre în posesia întregului complex şi a terenurilor aferente, mai puţin două dintre clădirile din colţurile stadionului, deja închiriate, şi spaţiile aflate sub tribuna 2 şi peluze, dedicate altor secţii sportive.

 

"Preţul ar depăşi 20 de milioane de euro"
"Menţionăm că intenţia noastră este ca plata să se facă pe o perioadă determinată ce va fi stabilită ulterior de comun acord", sună una dintre frazele trimise în atenţia Consiliului Local. Oficialităţile urmează să se pronunţe întîi dacă stadionul e de vînzare sau va rămîne în continuare în patrimoniul local.

 

La ce preţ ar putea ajunge însă arena? Cifra vehiculată în piaţă pentru construcţia stadionului a fost de circa 17,5 milioane de euro.

 

"Dacă se va ajunge la soluţia vînzării, se va trece prin mai multe etape. În primul rînd, va fi constituită o comisie de negociere, iar procedura va trebui să fie finalizată printr-o licitaţie publică. Mai înainte însă, va fi obligatorie existenţa unei evaluări a clădirilor, a terenurilor, plus ceea ce s-a amortizat pînă acum din momentul dării în folosinţă. Aşa, la o privire rapidă, preţul s-ar putea duce aproape sigur dincolo de 20 de milioane de euro", a explicat pentru GSP unul dintre consilierii locali.

 

Propunerea urmează să intre încă de luni, 25 august, în dezbaterea CL.

 

"M-aş bucura să-şi permită achiziţia"
Primarul Ploieştiului, Iulian Bădescu, a părut surprins însă, ieri, de demersul clubului, dar a nuanţat: "Mă bucur că Petrolul şi-a făcut calculele şi a ajuns acum la concluzia că-şi poate permite o astfel de operaţiune. Ştiam că sînt pe profit, dar nu aveam exact dimensiunea cifrelor. Mie îmi revine acum misiunea de a prezenta documentul în faţa Consiliului Local, care are atribuţia de a se pronunţa pe această temă".

 

Preşedintele Dan Capră explică proiectul prin raţiuni economice: "Putem să facem acest pas, ne permitem să alocăm sume din bugetul clubului, dar, desigur, nu cu toţi banii jos! Există posibilitatea de a apela, eventual, şi la credite bancare şi, în funcţie de înţelegerea cu Primăria, să eşalonăm plăţile pe o perioadă ce ar urma să fie convenită prin contract".

 

Capră: "N-avem cum folosi bani tot de la Primărie"
Dar nu s-ar putea ajunge la situaţia paradoxală ca Petrolul să cumpere stadionul cu banii veniţi din finanţarea de la Primărie? "Nu! Sub nici o formă! Sînt chestiuni complet distincte!", punctează Capră. Şi oferă explicaţii suplimentare: "În baza parteneriatului cu Primăria, sumele merg numai către jucători şi staff exclusiv pentru premierea performanţei. Banii nici nu trec prin club. Ajung în conturile fotbaliştilor prin fundaţia «Lupii Galbeni»".

 

3,2 milioane euro blocate de municipalitate
În momentul de faţă, plăţile dinspre municipalitate către Petrolul, în baza parteneriatului pentru premierea performanţei, sînt suspendate. CL evită să mai disponibilizeze o diferenţă de 3,2 milioane de euro pentru ultimele două sezoane înainte de a exista o rezoluţie finală dinspre DNA, care anchetează legalitatea finanţării. Clubul a înaintat de peste o lună o adresă către Primărie pentru deblocarea situaţiei, dar cazul e în continuare nerezolvat.

 

sursa: gsp.ro

 

Daca e vara, e timpul pentru miscare si distractie in aer liber! Ph-online.ro si agentia de turism Northia Star Travel Ploiesti pune la bataie o pereche de role profesionale pentru cei care ne urmaresc in fiecare zi!

 

 

Ce trebuie sa faci pentru a castiga o pereche de role Roces - Majestic 12:

 

Da like paginilor Northia Star Travel si Ph-online.ro, posteaza o fotografie cu tine in aer liber, din aceasta vara, pe pagina de Facebook a Ph-online.ro (pagina o gasesti AICI) si roaga-ti prietenii sa dea LIKE pozei.

 

Participantul cu cele mai multe like-uri va castiga perechea de role!

 

Atentie!

Castigatorul va fi anuntat duminica, 24 august

Castigatorul desemnat trebuie sa fie fanul paginilor Northia Star Travel si Ph-online.ro, pe Facebook

Perechea de role este masura 41

În cursul acestei zile, Poliţia Română a declanşat o acţiune de amploare pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor în domeniul silvic, fiind vizate atât tăierile ilegale de arbori, cât şi eventualele infracţiuni de evaziune fiscală în acest domeniu. La această oră au loc peste 80 de descinderi în 11 judeţe şi în municipiul Bucureşti.

 

 

 

Acţiunea se desfăşoară sub coordonarea de specialitate a Direcţiei de Investigare a Fraudelor din Inspectoratul General al Poliţiei Române şi a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, fiind angrenaţi poliţişti din cadrul Direcţiei de Ordine Publică – I.G.P.R., ai inspectoratelor judeţene de poliţie din Vrancea, Bacău, Braşov, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Neamţ, Prahova, Suceava, Argeş, Buzău, precum şi de la Poliţia Capitalei, sprijiniţi de jandarmi.

 

De asemenea, la activităţi participă şi specialişti din cadrul Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, respectiv ai Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare din subordine.

 

Echipele de control acţionează simultan în 82 de locuri, la sediile sociale, la puncte de lucru, partizi (puncte de exploatare a masei lemnoase), depozite şi gatere din cele 11 judeţe şi municipiul Bucureşti. Sunt vizate activităţile desfăşurate de peste 40 de societăţi comerciale cu obiect de activitate în exploatarea, prelucrarea, transportul şi comercializarea lemnului, precum şi mai multe persoane fizice. În județul Prahova se fac verificări la patru societăți comerciale și opt puncte de lucru și sedii.

 

În activităţi sunt angrenaţi 200 de poliţişti, 150 de inspectori silvici, 140 de inspectori antifraudă fiscală din cadrul D.G.A.F., 66 de comisari din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu şi 230 de jandarmi.

 

În cadrul acţiunii se verifică tot circuitul parcurs de la tăiere la prelucrarea şi comercializarea lemnului, fiind efectuate controale în teren, precum şi asupra tuturor documentelor existente.

 

Acțiunile Poliției Locale Ploiești organizate pentru depistarea persoanelor care consumă băuturi alcoolice pe domeniul public, deranjează ordinea și liniștea publică ori murdărește domeniului public cu ambalaje, peturi ori coji de semințe, au continuat și în cursul nopții de 20 august 2014, între orele 22.00-02.00.

 

 

S-au avut în vedere atât parcurile, locurile aglomerate, cât și parterul blocurilor, acolo unde unde tinerii obișnuiesc să se strângă în grupuri și să deranjeze liniștea locatarilor.

 

În timpul patrulărilor, polițiștii locali au vizat Cartierul Mihai Bravu, străzile Pictor Rosenthal, Pictor Iscovescu, Izvoare, Voila, Dorobanți, Lupeni, Muzicanți și Rafinori, fiind aplicate 18 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 2800 lei. Amenzile au vizat nerespectarea mențiunilor Legii nr. 61/1991- referitoare la sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, precum și a H.C.L. nr. 228/2006 privind gospodărirea localităţii.

         

Activitățile de combatere a fenomenelor antisociale s-au concretizat și în legitimarea a 30 de persoane.

Rareş Bogdan, realizatorul emisiunii „Jocuri de putere”, a transmis în cadrul emisiunii de ieri o serie de rezultate sociologice din care ar rezulta că liberalul Klaus Iohannis este peste Victor Ponta în sondaje, în anumite regiuni istorice ale României.

 

 

Directorul INSCOP a ieşit cu o lămurire publică, negând orice date prezentate de Rares Bogdan ca aparţinând institutului său de sondare.

 

Remus Ştefureac, director INSCOP, a fost prezent la Rareş Bogdan, unde a prezentat profilul candidaţilor la prezidenţiale, calităţile pe care trebuie să le aibă viitorul preşedinte.

 

Apoi, Bogdan a prezentat o serie de date referitoare la intenţia de vot pentru Ponta şi Iohannis, ambalate ca aparţinând unui sondaj INSCOP, date pe care nu era însă prezentată explicit casa de sondare care a cules aceste rezultate şi nici detalii legate de metodologie sau perioada de colectare a acestora.

 

Ştefureac (INSCOP): „DATELE publicate ieri de Realitatea TV NU aparţin INSCOP. De altfel, aceste date nu au fost asumate public până în prezent de niciun institut”

 

Pus în faţa unei eventuale manipulari, directorul INSCOP a dorit să facă precizări, asigurându-se astfel că opinia publică va fi corect informată: „Am primit mai multe semnale cu privire la datele unui sondaj recent referitor la intenţiile de vot la prezidenţiale, publicat ieri seară de Realitatea TV în cadrul unei emisiuni tv şi atribuit prin confuzie INSCOP Research (probabil din cauza prezenţei mele în calitate de invitat, în cadrul respectivei emisiuni). Aşa cum am precizat explicit în emisiunea de aseară, repet pentru cei care nu au remarcat mesajul meu că DATELE PUBLICATE IERI NU APARŢIN INSCOP. De altfel, aceste date nu au fost asumate public până în prezent de niciun institut”.

 

Chiar dacă directorul INSCOP a încercat să sublinieze că datele prezentate de Realitatea TV nu aparţin INSCOP, Rareş Bogdan a continuat, pe tot parcursul emisiunii, să prezinte datele ca aparţinând INSCOP. În realitate, ultimele date de sondaj făcute public de INSCOP îl prezintă pe Victor Ponta în faţa lui Klaus Iohannis, la o distanţă semnificativă.

 

Conform celui mai recent sondaj INSCOP (iulie 2014), dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidenţiale, Victor Ponta ar fi votat în primul tur de 43,6% dintre participanţi, iar Klaus Iohannis ar fi votat de 31,2% dintre români.

 

În turul II, Victor Ponta (54.8%) l-ar bate, de asemenea, pe Klaus Iohannis (45,2%), raportat la cei care declară că vin la vot, adică cca. 65% din eşantion, conform datelor INSCOP.

Liderul regimului separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a semnat un decret potrivit căruia toți militarii în termen, rezerviștii și angajații așa-numitelor agenții guvernamentale sunt așteptați la comisariatele militare, informează jurnal.md.

 

 

 

Potrivit dispoziției care va intra în vigoare joi, în decurs de o lună vor fi organizate cursuri de instruire a militarilor, iar rezerviștii vor fi încadrați în trupele de menținere a păcii.

 

Departamentul apărării din stânga Nistrului va fi responsabil de punerea în aplicare a prevederilor decretului semnat de Evgheni Șevciuk.

 

Anterior, mai mulți reprezentanți ai Transnistriei au declarat că tensiunile din Ucraina ar putea genera conflicte militare în regiune, notează sursa citată.

 

Evgheni Șevciuk acuza recent autoritățile Ucrainei și Republicii Moldova de escaladarea tensiunilor în jurul republicii nerecunoscute. ‘Forțele noastre de securitate sunt gata să respingă orice agresiune militară, dar noi nu intenționăm să atacăm pe nimeni’, afirma pretinsul ‘președinte’ al Transnistriei.

 

La rândul lor, serviciile speciale transnistrene au avertizat că dispun de date operative potrivit cărora Ucraina ar pregăti acțiuni subversive la granița cu Transnistria, unde staționează un contingent rus de menținere a păcii.

 

Kievul a acuzat, la rândul său, Transnistria de pregătirea unor grupuri subversive și activități de spionaj pe teritoriul Ucrainei. La sfârșitul lunii iulie, Serviciul pentru frontiera de stat al Ucrainei a început să sape un șanț antitanc pe întreaga distanță a tronsonului transnistrean al graniței cu Republica Moldova de 450 de km, prevăzut să aibă o adâncime de 3,5 metri. Autoritățile ucrainene au explicat necesitatea acestui șanț pentru împiedicarea eventualului trafic de arme și a contrabandei cu mărfuri.

 

Adrian Năstase a fost adus, joi, la Tribunalul Ilfov, unde judecătorii vor stabili dacă îl eliberează sau nu din puşcărie pe fostul premier, după ce magistraţii de la Judecătoria Sectorului 4 au decis deja că acesta trebuie eliberat însă DNA a făcut recurs. Năstase le-a spus jurnaliştilor, după ce a fost scos din dubă, că speră să poată vorbi diseară.

 
 
 

Tribunalul Ilfov a dezbătut joi contestaţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la decizia de eliberare condiţionată din închisoare a fostului premier Adrian NăstaseDecizia Tribunalului Ilfov va fi definitivă, astfel că, dacă instanţa va dispune eliberarea condiţionată, Adrian Năstase va putea părăsi Penitenciarul Jilava.

 

UPDATE 12,25: Procesul lui Adrian Năstase S-A ÎNCHEIAT. Adrian Năstase a plecat de la Tribunalul Ilfov. Întrebat cum e aerul libertăţii, Năstase a răspuns: "sper să-l împărtaşim şi respirăm împreună".

 

UPDATE 12,00: Procurorii DNA au susţinut în sală că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru eliberarea lui Năstase, însă că fostul premier nu s-a îndreptat în penitenciar şi că îi atacă pe magistraţi pe blogul său. 

 

Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) prezent la şedinţa de judecată a cerut efectuarea unei noi expertize psihologice în cazul lui Adrian Năstase, arătând că în acest caz ar trebui să fie o expertiză recentă, nu cele de la intrarea în penitenciar sau cele făcute în timpul detenţiei.

 

Acesta a solicitat instanţei să dispună trimiterea unei adrese la Penitenciarul Jilava, pentru fi comunicată evaluarea psihologică, însă instanţa a respins cererea.

 

Judecătoria Sectorului 4 a decis, în 23 iulie, că Adrian Năstase, condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare, după contopirea pedepselor din dosarele "Zambaccian" şi "Trofeul calităţii", poate fi eliberat condiţionat, în urma executării unei treimi din pedeapsă. Propunerea a fost înaintată Judecătoriei Sectorului 4 de comisia responsabilă din Penitenciarul Jilava, care a arătat că Adrian Năstase "a avut un comportament foarte bun pe perioada detenţiei, nefiind sancţionat disciplinar".

 

Instanţa a apreciat că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea lui Adrian Năstase şi că acesta, prin participarea activă la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format şi consolidat o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

 

Judecătorul a menţionat că scopul preventiv şi educativ al pedepsei a fost atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei au fost îndeplinite, "astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional".

 

Judecătorul a aplicat legea penală mai favorabilă, conform articolului 5 din noul Cod penal, analizând condiţiile impuse de lege pentru acordarea liberării condiţionate conform legislaţiei anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale intrate în vigoare la 1 februarie 2014.

 

Andrei Năstase, fiul cel mare al fostului premier, a ajuns şi el la tribunal şi le-a declarat jurnaliştilor că speră ca familia să se reîntregească astăzi.

 

"Sperăm să fie o zi bună. Sper ca azi să am ocazia să dau barba jos, dar vom vedea împreună. Întotdeuna există motive de îngrijoare, dar avocaţii au argumente ca azi sa fie eliberat. Mama ne aşteaptă şi sperăm ca după-amiază familia să se reîntregească familia. E bine să nu-ţi faci planuri dinainte. Mai bine să vedem ce va fi azi şi apoi ne facem planuri”, a declarat Andrei Năstase.

 

În contestaţia depusă în instanţă, procurorii DNA susţin că Năstase nu s-a remarcat printr-un comportament deosebit, care să justifice punerea în libertate, activităţile educative desfăşurate în Penitenciarul Jilava au avut loc împreună cu alţi deţinuţi şi nu reflectă comportamentul său personal, iar la dosarul de eliberare condiţionată nu există dovezi temeinice de îndreptare a acestuia.

 

De cealaltă parte, avocaţii lui Năstase au declarat că fostul premier îndeplineşte toate condiţiile pentru a ieşi mai devreme din închisoare, a executat deja fracţia de o treime din condamnare, nu a fost sancţionat niciodată în penitenciar, a avut un comportament disciplinat şi a participat la 24 de dezbateri pe diferite teme şi la manifestări artistice.

 

Adrian Năstase a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trei ani pentru şantaj în dosarul 'Zambaccian'. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul 'Trofeul calităţii', din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat.

 

În 24 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis, după contopirea condamnărilor primite de fostul premier în dosarele "Trofeul calităţii" şi "Zambaccian", să adauge un spor de şase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier din 6 ianuarie.

 

Din pedeapsa lui Adrian Năstase a fost scăzută perioada în care a stat în penitenciar, respectiv nouă luni (272 de zile), din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013, când a executat condamnarea de doi ani primită în dosarul "Trofeul calităţii".

 

În dosarul 'Zambaccian', Adrian Năstase a fost acuzat că a primit de la fostul şef al ISC, Irina Jianu, în perioada 2002-2004, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 600.000 de euro, constând în bunuri importate din China şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu şi Bucureşti.

 

În dosarul 'Trofeul calităţii', Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ''influenţa sau autoritatea funcţiei de preşedinte al unui partid'' pentru organizarea unui simpozion intitulat 'Trofeul calităţii în construcţii' cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, la care urma să participe. 



 

Munţii României sunt învăluiţi nu doar în ceaţă, ci şi în mister. Fenomene inexplicabile şi legende străvechi contribuie la păstrarea elementului enigmatic care i-a fascinat dintotdeauna pe oameni. În lipsa explicaţiilor ştiinţifice, legendele ţin loc de adevăr. 

 

 


Ceahlăul se numără printre cele mai misterioase masive muntoase din România, scrie formula-as.ro. În primele ore ale dimineţii, la răsăritul soarelui, deasupra masivului apar, în mod inexplicabil, nişte jocuri de lumini. În trecut, se spunea despre acest masiv muntos că ar fi fost casa zeului dac Zalmoxis. În prezent, mulţi susţin că Ceahlăul ar fi străbătut de cea mai puternică axă energetică existentă pe Terra.

 

Sătenii care îşi duc traiul de zi cu zi în aşezările de la poalele muntelui declară că au fost martorii unor apariţii misterioase pe cer, în timp ce, în alte cazuri, găsesc pe păşunile de pe dealuri cercuri perfect rotunde, despre care susţin că ar fi opera unor fiinţe supranaturale sau a unor fiinţe venite de pe alte planete.

 

Geograful grec Strabon menţiona, şi el, în lucrările sale, muntele sacru numit Kogaion, unde se spunea că sălăşluia Zalmoxis, un înalt preot al dacilor, de­venit apoi zeu. O legendă veche povesteşte cum fata lui Decebal, Dochia, s-a refugiat pentru a scăpa de ro­mani undeva în Ceahlău, rugându-se lui Zalmoxis, ca­re a transformat-o în stană de piatră. Stânca Do­chiei încă mai există şi poate fi admirată de călători.

 

Tot în zona Ceahlăului, trecătorii pot admira şi "Altarul lui Ghedeon" numit şi "Piatra lată a lui Ghedeon". În scrierile sale, istoricul roman Martial men­ţionează muntele vestit din ţinutul hiper­bo­ree­nilor, unde zeii din Olimp s-ar fi prezentat în faţa al­tarului, pentru a încheia ju­ră­mântul de a lupta îm­po­triva ti­ta­nilor. Acest fapt este relatat şi într-o legendă locală, care susţi­ne că re­giunea ce se în­tinde la poa­lele Ceahlă­ului ar fi fost locuită de demult de uriaşi foarte înalţi şi foar­te pu­ternici, dar care, în final, au fost răpuşi de vo­inţa divină.

 

Deşi nu se numără prin­tre cele mai înalte vâr­furi muntoase din România, Ceahlăul are o ampla­sare care îi permite să fie văzut de la kilometri depărtare şi, în anu­mite zile, cu lumi­nozitate şi vizi­bi­litate foarte bună, el poate fi ză­rit chiar de la malul Mării Negre. De asemenea, în fie­care an, în zona Ceahlăului au loc două fenomene optice care nu au putut fi explicate. La răsăritul soa­relui, în prima decadă a lunii august, o hologramă naturală uriaşă, în formă de piramidă perfectă, denu­mită de localnici "Umbra Piramidei", este for­mată timp de o oră şi jumătate de vârfurile Piatra Cio­ba­nului şi Toaca. Tot la răsărit şi în aceeaşi perioadă, timp de câteva minute, are loc fenomenul denumit "Calea Cerului". Este un fenomen optic care constă în apa­riţia unui stâlp înalt, format dintr-o lu­mină foar­te intensă şi stranie, mărginit în laturi de două benzi întunecate. Stâlpul luminos lasă impresia că se pierde în înălţimea spaţiului ceresc. Explicaţia - necon­fir­mată - oferită acestor două fe­no­mene face referire la faptul că Ceahlăul ar fi ampla­sat exact pe una din axele energe­tice ale planetei.

 

Vârful Toaca este, şi el, o enig­mă. Acesta are formă de piramidă cu ba­za pătrată, care se formează foarte rar în con­diţii naturale. Lungimea laturilor ba­zei piramidei reprezintă de două ori lun­gimea piramidei lui Keops, iar unghiul pan­telor are doar 10 grade în plus faţă de cel al pi­ra­midei din Egipt. În apro­piere de Ceahlău, la apro­xi­mativ 30 de kilometri, arheologii au descoperit dovezi ale existenţei culturii Cucuteni, din jurul anului 4.800 î.Hr. Unele obiecte ceramice, scoase la lumină în urma săpăturilor efectuate, cuprind reprezentări de piramide cu baza pătrată.

 

Vârful Toaca din Ceahlău

Vârful Toaca

Alte fenomene inexplicabile din zona Ceahlăului sunt reprezentate de nişte fâşii luminoase, care apar pe cer sau care străbat pădurile ce acoperă masivul. Uneori, în toiul nopţii, pe cer apar şi ploi de lumini mici, albastre, care coboară spre vârful muntos. În localitatea Trifeşti, situată la poalele Ceahlăului, în vara anului 2013, localnicii au descoperit cinci cercuri perfect rotunde, apărute peste noapte pe islaz, ca nişte inele groase, cu un diametru de 20 de metri şi o gro­sime de 50 de centimetri. Deşi specialişti de la Pro­tecţia Mediului au venit la faţa locului şi au luat mos­tre din solul ars, fenomenul a rămas în continuare ca­talogat ca fiind inexplicabil.

 

Enigma stâncii care noaptea se mişcă singură

Grădina Zmeilor

În judeţul Neamţ, la câţiva kilometri de Durău-o staţiune montană din Ceahlău-există o stâncă înfiptă pe un platou montan, care a fost numită de localnici "Pia­tra Dracului". Localnicii declară că stânca îşi mu­tă poziţia de fie­care dată, noap­tea. Semă­nând cu un turn, ea se află în locul cu­noscut sub denu­mirea de Gura Largului, aflat la con­flu­enţa Bis­triţei cu Bis­tri­cioara, din co­mu­na Po­ia­na Te­iului.

 

O legendă lo­cală spune că stânca ar fi re­zultatul unui pa­riu între diavol şi Dumnezeu. Dra­­cul s-a fălit că poate fura o stâncă sacră din Ceah­lău, până la ră­să­ritul soa­re­lui, de­ve­nind ast­fel stă­pânul o­me­nirii. Dum­ne­zeu a accep­tat pariul, şi diavolul a plecat, a desprins stânca din munte, a plutit puţin deasupra Masivului Ceahlău, dar răsări­tul a venit exact când piatra era dusă spre gura Bis­tri­ţei. În acel mo­ment, diavolul a scă­pat piatra, care a că­zut pe pă­mânt. Oa­me­nii din zonă de­clară că ar fi văzut stânca mişcându-se singură noap­tea, fie spre dreapta, fie spre stânga, pe o distanţă de câţiva centimetri.

 

Fenomenele inexplicabile de pe Vârful Gugu

 

La 25 de kilometri distanţă de localitatea balneo-climaterică Poiana Mărului, din Caransebeş, în Mun­ţii Ţarcului, este localizat Vârful Gugu, unul dintre locurile cele mai stranii dintre Munţii Retezat şi Pa­râng, devenit celebru pentru fenomenele inexpli­cabile care au loc aici. La anumite ore ale zilei, muntele pur şi simplu dispare, fără a mai putea fi văzut. Conform legendelor locale, zeul Zalmoxis ar fi locuit şi pe acest munte, care a devenit sălaş sacru pentru daci, iar Decebal şi-ar fi ascuns o parte din comoară aici.

 

Mulţi căutători de comori din zonă încă mai sapă în jurul muntelui, în speranţa de a găsi măcar o mică parte din comoara fabuloasă ascunsă de Decebal. Locuitorii de la poalele muntelui poartă şi denumirea de "gugulani", şi sunt cunoscuţi pentru longevitatea lor, pe care ei o consideră un rezultat al încăr­căturii energetice mari a muntelui în apropierea căruia tră­iesc. Uneori, cei care se plimbă prin zonă pot vedea explozii de lumină ieşind chiar din munte. Unii turişti au declarat că nu au putut dormi deloc din cauza unor energii inexplicabile pe care le-au simţit.

 

Alte fenomene enigmatice, frecvente în regiune, includ lumini plutitoare şi fulgere globulare. Cu ceva timp în urmă, dispariţia unui avion a fost semnalată în zona muntelui, aşa că un grup de cercetători a venit la faţa locului să investigheze. Dar pelicula aparatului nu a înregistrat absolut nimic din cele câteva ore bune de filmare. Cercetătorii au fost martorii explo­ziilor luminoase petrecute în partea de vârf a ma­si­vului, au avut în mod constant senzaţia că ar fi fost ur­măriţi, au avut senzaţii de sufocare şi s-au confruntat cu stări inexplicabile de teamă. În cartea sa, "Enig­mele mi­turilor astrale", Victor Kernbach menţio­nea­ză Vârful Gugu, considerându-l unul dintre punctele energetice importante ale Terrei.

 

Grădina cu zmei

 

În Podişul Someşan, la baza dealului Dumbrava, există o zonă cu un ansamblu de stânci de forme bizare. Aria a fost declarată rezervaţie naturală şi poartă denumirea de "Grădina Zmeilor". Dintre stân­cile cu forme ciudate pot fi amintite Sfinxul, Zmeul, Zmeoaica, Călugării, Moşu', Fata Cătanii, Eva, De­geţelul, Dorobanţul, Căpitanul şi Soldaţii. Forma­ţiunile geologice par a fi rezultatul acţiunii aerului, supuse transformărilor cauzate de vânt, îngheţ-dezgheţ şi temperatură. La formarea structu­rilor stâncoase au mai con­tri­buit şi apa, prin şiroire şi spă­lare, şi procesele gra­vitaţionale de surpare şi prăbuşire. Zona protejată cuprinde o arie de apro­ximativ două hectare şi este localizată în bazinul Almaşului, din partea vestică a satului Gâlgăul Almaşului, în estul jude­ţului Sălaj.

 


În lume nu există de­cât trei locuri de acest gen, rezervaţia din Ro­mâ­nia fiind unică în Eu­ropa. Conform u­nor legende lo­cale, demult, prin acele locuri ar fi trăit o fată îndră­gostită de o că­tană. Mama fetei a blestemat-o să se trans­­forme în stană de piatră, tânăra de­ve­nind astfel una dintre for­ma­ţiunile stân­coase stra­nii. Până în anul 1971, când în zonă au avut loc nişte alune­cări de teren, una din­tre stâncile din rezer­vaţie chiar avea, în mod vizibil, forma u­nei tinere cu părul lung, care părea că poar­tă în spate o doniţă şi în mâ­nă un ulcior.

 

Piramidele de la Şona

 

În apropiere de Făgăraş, pe malul stâng al Oltului, se întinde satul Şona, care este cunoscut în zonă pentru nişte ciudate forma­ţiuni de pământ aflate la mar­ginea sa, în formă de piramidă. Localnicii au denumit ridicăturile "guruieţi" şi au încercat să le desluşească misterul. N-au izbutit, pentru că ele îşi schimbă întruna înfăţişarea. Oamenii care trăiesc în zonă susţin că apa aşezată la o treime de baza pira­mi­delor dobândeşte pro­prie­tăţi vinde­că­toare, în vre­me ce carnea pusă aco­lo nu putrezeşte. În plus, amplasarea unei la­me de ras în acelaşi loc, la o tre­ime de bază, o face să se ascută de la sine. Intri­gaţi de misterul "guru­ie­ţilor", localnicii au vrut să sape în movile să vadă ce ar pu­tea fi înăuntru, dar au­to­ri­­tăţile le-au interzis.

 

În satul Şona există în to­tal opt movile. Iniţial, for­ma acestora era de pi­ra­mi­dă, dar trecerea vre­mii le-a erodat. Movilele se întind pe două linii pa­ra­lele, la marginea unei te­rase de un kilometru, şi sunt înalte de 20-30 de metri. Legenda lo­cală spu­­ne că uriaşii din tre­cut, ca­re au co­borât de pe Mun­ţii Făgă­raş, au trecut Ol­tul, şi încăl­ţă­rile li s-au um­plut de noroi de pe fun­­­dul apei. Acolo un­de ei s-au scuturat de pământ s-ar fi format movilele care pot fi admirate şi astăzi. O altă legendă sus­ţine că oto­ma­­nii obiş­nuiau să care pă­mânt din ţara lor în turba­ne, pe ca­re l-ar fi lăsat la Şona, for­mându-se astfel dâm­bu­ri­le. Cercetările arheo­logice desfăşurate în zo­nă au scos la iveală ceramică veche de câteva mii de ani, da­tând din perioada Hallstat şi din era târzie a bronzului.

 


În apropiere de Şona, la marginea satului Hăme­lag, există patru piramide simi­la­re. Acestea sunt foarte ero­date la vârf, nefiind prea bine contu­rate. Movile ase­mă­nătoare mai există şi în apropierea satului Buneşti. Acolo, arheologii au găsit dovezi ale culturii dacice şi există o legendă locală care merge şi mai departe. Ea spune că unind pe o hartă Vârful Omu, sanctuarul de la Racoş şi zona piramidelor, aceasta din urmă for­mează vârful unui triunghi drept­unghic, care ar putea indica faptul că mormântul lui Decebal se află în zonă.

 

Zalmoxis şi Peştera Polovragi

 

Peştera Polovragi se află în judeţul Gorj, pe malul stâng al Olteţului. Caverna se întinde pe mai bine de no­uă kilometri şi se numără printre cele mai mari peş­teri din România. Ea include simboluri mis­te­rioase, coridoare secrete şi locuri speciale de ritualuri şi rugăciune, care ţin de tradiţiile pre-creştine. Denu­mirea peşterii vine de la termenul "Poleo", care face referire la acele zone unde se întruneau vracii dacilor. Altă explicaţie etimologică menţionează planta numită "polovra­gă", despre care în ve­chi­me se credea că ar fi avut proprietăţi mi­racu­loase de vinde­ca­re. În trecut, vracii dacilor o foloseau frecvent, dar, în prezent, planta nu se mai găseşte.
Şi peştera Polovragi este legată, în legende, de ze­ul suprem dac Zal­mo­xis. Surse locale susţin că peştera i-ar fi oferit adă­post zeului, ba undeva sub ea, în adâncuri, ar e­xista şi un întreg complex de coridoare secrete, care i-ar fi oferit lui Za­lmoxis acces în mai multe zone ale Daciei, inclusiv la ce­tatea Sar­mizegetusa. În peş­teră chiar au fost des­co­perite urme impri­mate în sol, despre care ana­liza ştiinţifică a arătat că erau vechi de peste 2.000 de ani. Una din­tre cele mai cu­noscute galerii ale peş­terii adă­posteşte "Scau­nul lui Zalmoxis", unde me­reu vizitatorii sunt cu­prinşi de o stare de li­nişte interioară de­să­vâr­şită, şi "Izvorul Spe­ranţelor", carac­te­rizat de faptul că nu îşi modifica niciodată de­bitul, indiferent de ano­timp sau de condi­ţii­le climatice. Fiind vorba despre un adăpost al marelui zeu, există şi legende care sus­ţin că dacii ar fi îngropat undeva, în peşteră, comori fabuloase, care ar fi protejate de spirite străvechi. Mulţi dintre cei plecaţi în căutarea acestor comori nu s-au mai întors niciodată, ca şi cum blestemul şi spiritele păzitoare ale aurului i-ar fi făcut dispăruţi pe vecie. Un alt lucru inexplicabil se petrece şi în apro­pierea peşterii. Au existat multe cazuri în care ani­malele din ogradă şi mâncarea oamenilor de pe masă dispăreau în mod enigmatic. Acest lucru a fost pus tot pe seama spi­ritelor invocate de daci să păzească comorile peşterii, care aveau intenţia de a-i speria pe oameni, ca aceştia să nu se încumete să caute aurul ascuns.



Odată cu apropierea alegerilor prezidențiale, candidații înscriși în cursa pentru Cotroceni și susținătorii acestora își prezintă viziunile economice, argumentându-și pozițiile pe teme precum reducerea cotei CAS la angajator, creșterea economică a României și necesitatea măsurilor de austeritate. Deocamdată se pot distinge două viziuni, care intră în competiție: cea a premierului Victor Ponta și cea a tandemului Iohannis-Băsescu.

 

 


Candidatul ACL la alegerile prezidențiale, Klaus Werner Iohannis, a fost acuzat zilele acestea de mai mulți actori politici că ar avea o înțelegere secretă cu președintele Traian Băsescu în sensul numirii acestuia în funcția de prim-ministru. Invitat într-o emisiune de televiziune, Traian Băsescu a dat de înțeles că acest lucru ar putea fi posibil, descriindu-se drept „cel mai bun premier pe care ar putea să-l dea clasa politica" și un bun analist economic.

 

"Aș fi cel mai bun premier pe care ar putea să-l dea clasa politica. (...) Va trebui ca cel care câștigă (n.r. alegerile prezidențiale) să-și găseasca un premier capabil să înțeleagă prioritățile țării", a afirmat Traian Băsescu.

 

Tandemul Klaus Iohannis președinte – Traian Băsescu premier ar putea genera schimbări fundamentale în privința evoluției României pe plan economic și european, mai ales datorită viziunii celor doi despre ce înseamnă dezvoltare și care sunt politicile preferabile pentru țară.

 

Președintele consideră că, până acum, foarte mulți „economiști cu titluri mari" nu au înțeles în mod competent mediul economic românesc, motiv pentru care nu au făcut nimic pentru țară.

 

"În toate studiourile văd foarte mulți economiști, cu titluri mari, dar acești oameni habar nu au - mulți dintre ei vorbesc fără să înțeleagă în intimitatea ei situația României. Multi au fost în guvern, dar nu au făcut nimic. E economia din cărți", a declarat șeful statului.

 

Pe de-o parte, din mesajele transmise până acum se înțelege faptul că liberalul Klaus Werner Iohannis a ales să adopte modelul economic utilizat în trecut de Traian Băsescu și Guvernarea PDL, care presupunerevenirea la austeritate și implementarea unor tăieri de venituri pentru stat și pentru populație, dar și renunțarea la măsuri care pot fi utile economiei.

 

Pe de altă parte, Victor Ponta este privit de români drept continuatorul de drept al viziunii economice a USL, bazată pe o creștere echilibrată și crearea de locuri de muncă prin investiții. Diferențele cele mai importante pot fi observate dacă luăm în calcul susținerea pe care Traian Băsescu și oamenii apropiați de el o afișează față de măsurile de austeritate luate în 2010.

 

"Este un regret enorm pentru 2010, pentru măsurile luate și care au făcut populația să sufere, dar am satisfacția că s-au luat măsurile corecte pentru ieșirea rapidă din criză. Multe alte țări se zbat și acum în criză. Soluțiile uneori brutale, care fac populația să sufere, dar care aduc țara în situația de acceptabilitate economică, sunt cele de aplicat", a spus Traian Băsescu la B1 TV.

 

În învăţămânul bihorean pilele, cunoştinţele şi relaţiile decid note, medii şi examene, pentru elevi şi dascăli deopotrivă. O demonstrează chiar interceptările convorbirilor telefonice ale fostului director a Colegiul Tehnic Andrei Şaguna, Răzvan Vonea, inculpat pentru corupţie de către procurorii Parchetului Bihor.

 
 
 

Stenogramele dezvăluie cum a fost "vândut" Vonea chiar de prietena sa, Ramona Bacter, fostă şefă a Serviciului Juridic al Inspectoratului Şcolar şi apoi la Universitate, dar şi cum directorul se vedea viitorul inspector general, cum şi-a rezolvat propriile examene la facultate şi cum şi-a pârât o profesoară care, ignorând pilele, l-a picat, scrie ebihoreanul.ro.

 

 

Lanţul turnătorilor

 

Cazul fostului director al Colegiului Şaguna, arestat pe 7 iulie pentru luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, a fost prezentat pe larg. Răzvan Vonea a intrat în vizorul procurorilor cu ocazia unor investigaţii declanşate împotriva predecesoarei sale, Antiana Man, acuzată de delapidare şi fraudarea unor examene de Bacalaureat în anii 2011 şi 2012. Cum legea permite reducerea pedepsei pentru cei care facilitează dovedirea altor infractori, femeia şi-a pârât complicii, printre care şi pe Ramona Bacter, fosta juristă şefă a IŞJ, între timp ajunsă pe aceeaşi funcţie la Universitate.

 

La rându-i, Bacter l-a turnat pe Vonea, dezvăluind că acesta îi rezolvase, pe bani, note de trecere pentru un elev şi chiar pentru sora sa, Teodora Hanciu, studentă în anul III la Ştiinţe Economice, la un examen cu lectorul Corneliu Benţe, fost coleg cu Vonea. Iniţial, Bacter a dat în schimbul acestui serviciu 100 euro, dar după examen Vonea i-a scris pe mesageria Facebook că a "îmbunătăţit" pachetul pentru amicul său cu "un whisky, o cafea şi un parfum", cerând, prin urmare, ca aceste bunuri să-i fie returnate.

 

Şpagă în direct

 

Ca să scape şi ea mai uşor, Bacter a fost de acord să-l provoace pe Vonea la noi discuţii, pe care să le şi înregistreze. Aşa au aflat procurorii că directorul pregătea noi afaceri, cea mai importantă fiind găsirea unei metode prin care să rezolve Bacalaureatul pentru un elev de la Colegiul Mihai Viteazul, fiul unui amic de-al său din copilărie, Florin Popa, ajuns om de afaceri şi dispus să ofere în schimb 5.000 euro. Care era metoda? S-o pună pe Bacter şefă de comisie la Bac, iar aceasta să-i ajute protejatul.

 

Vonea: Îi un om serios, îi drăguţ, de gaşcă. Da' nu învaţă, ştii tu, nu învaţă copilu'...

Bacter: Şi mie îmi pică 5.000? Cât dracu' dă ăla dacă mie îmi pică 5.000?

Vonea: Nu te interesează..

 

Afacerea a căzut, însă, doar pentru că în acest an comisiile de examinare nu au fost numite, ci trase la sorţi în public. Dar procurorii n-au stat cu mâinile în sân şi au supravegheat cu atenţie întreaga "trupă". Astfel, poliţiştii au descins în timpul examenului, prinzându-l pe Popa jr. cu un telefon în care avea subiectele rezolvate.

 

Rezolvatorul

 

Afacerile lui Vonea nu s-au limitat doar la atât. Stenogramele dezvăluie că directorul obişnuia să-i ajute pe chiulangii, căutându-i pe ei ori pe părinţii lor pentru a le oferi subiectele pentru teze şi negocia cu elevii notele pe care urma să le treacă în catalog. Aşa a făcut, de pildă, în cazul lui Vasile Cioran, elev în clasa XII B, care "uitase" să predea un referat şi a apelat la el la sfârşitul anului şcolar ca să nu rămână cu media neîncheiată:

Cioran: Nu mă puteţi încheia şi vi le trimit peste juma' de oră?

Vonea: Să te închei? Noa, da' ce notă să-ţi dau că te închei?

Cioran: Daţi-mi cât o fi, dom' profesor, numa' nu mă lăsaţi neîncheiat. Serios acuma! 7, 8, cât vreţi dumneavoastră, 6..."

 

Vonea a rezolvat şi examenul de grad pe care trebuia să-l susţină o altă prietenă, Dora Negruţiu, la care el urma să fie examinator desemnat de Inspectorat, alături de o angajată a Casei Corpului Didactic, Verghelia Tiurbe, şi de un reprezentant al Universităţii, Oana Secară. Directorul nu doar că şi-a învăţat amica "tarifele" practicate - 100 euro pentru preşedintele comisiei de evaluare, adică pentru Tiurbe, şi 300 lei pentru celălalt membru, Secară - ci, pe 26 mai, le-a sunat pe celelalte două examinatoare şi apoi a însoţit-o pe Negruţiu la înmânarea şpăgilor.

Negruţiu: Astăzi le rezolvăm pe amândouă?

Vonea: Eu le sun pe femei... Merem, rezolvăm, pac, pac, pac!

 

Pile şi la facultate

 

Vonea era sunat de zeci de elevi şi părinţi care cereau note, motivarea absenţelor ori rezolvarea unor probleme întâmpinate cu alţi dascăli. Şi asta nu doar la colegiul unde era director, ci şi la şcoala pe care o condusese anterior, Colegiul Partenie Cosma. "Sun din partea...", "nu rămân dator", "va fi bine" - sunt doar câteva din expresiile care denotă că serviciile nu erau prestate gratis.

 

La rându-i, Vonea apela la alţi "rezolvatori" pentru propriile probleme. Cum nu i-a ajuns că era profesor de economie şi director, ci s-a înscris şi la a doua facultate, de Istorie-Geografie, a vrut să-şi "bifeze" modulul pedagogic cu ajutorul Georgetei Groza, secretar şef la Departamentul pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului Didactic (DPPPD). La schimb, aceasta i-a cerut "pile" la Electrica şi la CAO, de unde avea de obţinut avize. Cum Vonea s-a executat rapid, şi Groza a făcut la fel.

Continuarea aici.



Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.