VREMEA ÎN SEPTEMBRIE. Prima lună de toamnă aduce o scădere lentă a temperaturii aerului până la valori medii diurne de 22...23 de grade şi nocturne în jurul a 12 grade Celsius în Crişana. Totuşi, valorile termice se vor situa peste mediile climatologice în sud-estul ţării şi local în regiunile sudice şi estice, iar in rest vor fi normale.

Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi ridicată cu deosebire în jurul datei de 2 septembrie. Per total, cantitatile lunare de precipitatii vor fi deficitare in regiunile sud-estice si local in cele estice si sudice. In restul teritoriului vor fi apropiate de normal, cu o tendinta de excedent in centrul tarii.

În Transilvania, după 1 septembrie valorile medii diurne vor fi în jurul a 22 de grade, iar minimele se vor situa în jurul a 11 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi ridicată în primele zile ale lunii, în special în jurul datei de 2 septembrie când se vor cumula cantităţi de apă mai importante.

În Maramureş, de la 1 septembrie temperatura aerului va scădea spre 22 de grade. Valorile minime se vor situa în jurul a 11 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor este ridicată în prima săptămână, în special în jurul datei de 2 septembrie, cînd aversele vor fi mai importante cantitativ.

Şi în Moldova, vremea se răcoreşte odată cu venirea toamnei calendaristice. Temperaturile maxime se vor situa între 23...26 de grade, iar minimele se vor menține în jurul a 14 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai mare în special în intervalul 2 – 5 septembrie.

În Dobrogea, luna septembrie aduce variaţii uşoare de temperatură, astfel că media temperaturilor diurne va fi în jurul a 27 de grade. Se anticipează o scădere uşoară a temperaturii aerului până spre 25 de grade. Evoluţia temperaturilor minime va fi asemănătoare cu cea a maximelor, iar media valorilor nocturne se va situa, în general, în jurul a 17 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai mare în jurul datei de 2 septembrie, iar în rest se va menţine scăzută.

În Muntenia, vremea se răceşte spre sfârşitul primei săptămâni din septembrie. Temperaturile minime vor avea uşoare variaţii pe parcursul intervalului, dar media valorilor nocturne se va situa, în general, în jurul a 15 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi uşor mai ridicată în jurul datei de 28 august şi după data de 2 septembrie, iar în rest se va menţine scăzută.

În Oltenia, temperatura aerului va scădea în prima săptămână din septembrie până spre 24 de grade. Evoluţia temperaturilor minime va fi asemănătoare cu cea a maximelor, iar media valorilor nocturne se va situa, în general, în jurul a 15 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai mare în intervalul 2 – 4 septembrie.

La munte, după o uşoară creştere termică, media valorilor nocturne va scădea la 8...10 grade. Probabilitatea pentru ploi este foarte ridicată după data de 1 septembrie.

Instabilitatea atmosferică semnalată în prima parte a lunii septembrie, una normală, potrivit meteorologului Florinela Georgescu, director ANM, se va corecta spre jumătatea lunii: "Instabilitatea atmosferică este normală pentru această perioadă, în care se face trecerea spre sezonul rece. Vara începe să se lupte cu toamna şi este normal să apară astfel de perioade, în care ploile aduc o modificare clară în aspectul vremii. Vor fi perioade mai răcoroase, apoi se mai încălzeşte puţin, este o alternanţă normală pentru această perioadă. În septembrie, partea bună va fi ca pe partea de sud şi est a teritoriului vor fi temperaturi mai ridicate, peste medii, astfel că putem avea concedii frumoase şi în a doua parte a lunii septembrie, când vremea este chiar mai stabilă. Aşa că poate fi o perioadă bună pentru concedii".

Toate băncile ar putea fi obligate să modifice bancomatele astfel încât să comunice foarte clar câţi bani le iau românilor pentru fiecare tranzacţie, potrivit România TV.

Astfel, in momentul in care veti introduce cardul in bancomat si veti selecta suma pe care doriti sa o retrageti, banca va va afisa comisioanul pe care institutia de credit vi-l percepe pentru retragerea sumei respective.

"Prestatorii de servicii care efectuează operaţiuni de plata prin intermediul cardurilor de debit şi a cardurilor de credit la terminalele ATM, au obligaţia de a informa consumatorii asupra tuturor comisioanelor, taxelor şi oricăror altor tipuri de costuri pe care trebuie s ă le suporte consumatorul în legătură cu contractul de prestări servicii", se arată în proiectul ANPC.

Astfel, potivit propunerii, pe ecranul video al monitoarelor specifice termin alelor ATM, vor fi înscrise, în ordinea operaţiunilor efectuate de către consumator, toate informaţiile legate de costurile tranzacţiei, dându-i acestuia posibilitatea, de a renunţa asupra efectuării acesteia sau a oricăror operaţiuni ce presupun eliberare de numerar, transfer din cont, plată facturi sau oricare alte servicii solicitate în m od expres de către consumator şi efectuate prin intermediul ATM.

CITESTE AICI PROIECTUL

Iniţiativa este văzută cu ochi buni de clienţi, care se simt mulţumiţi că li se va face dreptate. Pe de altă parte, reprezentanţii instituţiilor de credit spun că nu au fost consultaţi cu privire la această iniţiativă şi că implementarea ei este complicată.

"Un astfel de proces e unul mai complex decât se poate intui. Ne gândim că este vorba de 10.700 de ATM-uri la nivel naţional. Ne gândim că softul va trebui să suporte un volum mai mare de informaţii", a declarat Florin Dănescu, preşedinte executiv ARB.

Ordinul ANPC este în prezent în dezbatere publică.

În discursul său, Victor Ponta a amintit că lucrările la gazoduct au fost inaugurate în urmă cu un an şi că proiectul a fost finalizat după ce ani de zile a rămas doar la nivelul de intenţie.

"Acum un an, unii spuneau 'am mai auzit asta şi acum 5 ani şi acum 10 ani şi nu s-a făcut nimic'. Iată că noi am reuşit să-l facem", a declarat Ponta.

Prim-ministrul român a apreciat că adevărata independenţă presupune şi independenţa energetică, deziderat pe care atât România cât şi Moldova vor să-l atingă. Lucrările la gazoduct vor continua astfel încât capacitatea acestuia să fie mărită până la nivelul la care, în caz de nevoie, să poată fi acoperită întreaga nevoie de gaze naturale a Moldovei.

"Cred că prin inaugurarea de azi dăm un mesaj pentru toată lumea şi aş vrea să fim prieteni cu toată lumea, dar mesajul să fie foarte clar: Moldova şi România, ca să fie cu adevărat independente, au nevoie şi de energie, aşa cum avem nevoie şi de toate celelalte resurse. Împreună putem să fim cu adevărat independenţi şi împreună putem să fim cu adevărat respectaţi pentru asta şi acesta e mesajul pe care îl dăm astăzi Europei şi tuturor. Sunt convins că acest gaz va fi nu doar mai ieftin, dar va fi sigur şi în felul ăsta niciodată Moldova nu va sta cu frica că rămâne fără energie", a declarat premierul Ponta.

"Esenţial este că, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, nu mai are doar un singur furnizor. Lucrăm ca în doi ani de zile şi la Chişinău să fie asigurat nu doar gazul, ci şi cantitatea şi presiunea necesară", a completat Ponta.

Deşi nu a pomenit explicit Rusia, Ponta a lăsat de înţeles că noul gazoduct va pune capăt capacităţi acestei ţări de a influenţa deciziile Moldovei prin variaţii bruşte în furnizarea gazelor. "Gazul de la Ungheni nu va fi doar mai ieftin, va fi şi mai sigur", a spus Ponta.

Acest aspect a fost abordat şi de către premierul moldovean, Iurie Leancă. "Acest proiect nu este îndreptat împotriva altcuiva, ci este în favoarea beneficiarilor de energie. Vom fi mult mai siguri că nimeni nu va putea să ne ameninţe, să ne creeze probleme", a declarat Leancă.

"Discuţiile despre gazoduct au început încă din 1998, dar doar de când a devenit Victor Ponta prim-ministru am reuşit să ne mişcăm de la cuvinte frumoase la acte concrete", a mai spus Leancă. Acesta speră ca în curând cele două ţări să reuşească să-şi interconecteze şi reţelele de alimentare cu energie electrică.

Premierul Victor Ponta şi membrii delegaţiei oficiale de la Bucureşti care vizitează Republica Moldova cu ocazia sărbătoririi la 27 august a Zilei Independenţei au depus, miercuri, buchete de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău.

Alături de prim-ministrul român au depus coroane preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti, preşedintele Parlamentului Moldovei, Igor Corman, şi prim-ministrul Iurie Leancă.

La Chişinău, Victor Ponta a vizitat Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, context în care a fost anunţată donaţia de către Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, a unui milion de euro pentru continuarea lucrărilor de restaurare a clădirii.

Delegaţia română a fost apoi la sediul Bibliotecii Municipale 'Bogdan Petriceicu Haşdeu', unde premierul român a luat parte la donaţia de carte constând în 25.000 de volume destinate bibliotecii din Chişinău, dar şi mai multor biblioteci şi şcoli din Republica Moldova.

Ulterior, premierul român şi omologul său moldovean, însoţiţi de ceilalţi membri ai delegaţiilor oficiale, au vizitat un târg de artă populară, context în care Victor Ponta a discutat cu câţiva meşteşugari care lucrau bundiţe, ceramică sau obiecte din lemn.

Şeful Executivului de la Bucureşti a fost şi în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, unde s-a desfăşurat ceremonia de înmânare a cheilor pentru cele 15 automobile Duster donate de Guvernului Republicii Moldova de către Guvernul României.

Totodată, prim-ministrul Ponta le-a promis miniştrilor Culturii şi Educaţiei din Republica Moldova că Guvernul României va căuta o soluţie financiară pentru a sprijini restaurarea clădirii Teatrului din Cahul şi, pe de altă parte, că elevii şi profesorii din Republica Moldova vor beneficia în curând şi de microbuze şcolare din partea României.

Guvernul României a acordat Chişinăului 20 milioane de euro pentru refacerea sau modernizarea a peste 860 de grădiniţe.

"Situaţia în sectorul energetic ucrainean este dificilă. Iar noi cunoaştem planurile Rusiei de a bloca livrările de gaz chiar şi către ţări din Uniunea Europeană în această iarnă", a afirmat el cu ocazia unei reuniuni guvernamentale. Anul trecut, jumătate dintre exporturile de gaze naturale ruseşti către UE au tranzitat Ucraina.

Acelaşi Iaţeniuk avertiza vineri că pe Ucraina o aşteaptă o "iarnă lungă şi rece", afirmând că ţara mai are nevoie de încă 5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc şi ar putea fi nevoită chiar să importe cărbune din cauza impactului conflictului asupra regiunilor sale industriale estice.

Rusia, care a furnizat aproximativ jumătate din cantitatea de gaz folosită de Ucraina anul trecut, a redus livrările la 16 iunie pe fondul unei dispute legate de preţuri şi ca urmare a anexării Crimeii de către Moscova. Întrebat într-un interviu televizat dacă, în opinia sa, Ucraina ar putea supravieţui fără gazul rusesc, Iaţeniuk a răspuns: "Nu (...) Situaţia din timpul iernii va fi foarte dificilă".