Turismul Turciei riscă să intre în colaps din cauza pandemiei de coronavirus. Un astfel de scenariu va trage însă în jos întreaga economie a țării. Creşterea numărului cazurilor de coronavirus înregistrată de Turcia în primăvară a determinat Rusia, Germania şi Marea Britanie, statele de origine pentru cei mai mulți dintre turiștii acestei țări, să impună restricții severe de călătorie. Iar asta amenință un sector care asigură două milioane de locuri de muncă, dar și venituri vitale pentru Ankara, scrie Financial Times.

Efectele sunt deja vizibile, spun managerii din acest sector. Spre exemplu, un hotel din stațiunea Marmaris este rezervat în proporție de doar 15 la sută pentru luna iunie. Asta deși aceasta este una dintre cele mai importante luni ale sezonului turistic și, de obicei, toate camerele sunt ocupate. Iar pentru a rezista, mai ales după sezonul foarte slab de anul trecut, directorul hotelului a fost nevoit să disponibilizeze o treime dintre angajați.

Un colaps al turismului va afecta însă economia în ansamblul său. Turcia se bazează pe banii aduși de turiștii străini pentru a-și finanța datoria externă și deficitul de cont curent, care se ridică la cinci la sută din Produsul Intern Brut, și pentru a-și susține moneda.

Veniturile din turism au devenit și mai importante după ce președintele Recep Tayyip Erdogan l-a demis pe guvernatorul Băncii Naționale în luna martie, ceea ce a determinat investitorii străini să renunțe la acțiuni și bonduri în valoare de 1,8 miliarde de dolari.

Într-un efort de a atrage vizitatorii străini, Erdogan a impus o carantină la nivel național în cea mai mare parte a lunii mai pentru a limita răspândirea virusului. Asta a dus la scăderea numărului de cazuri zilnice de la 63.000 în aprilie la aproximativ 6.000 acum. În plus, turiștii nu sunt obligați să efectueze teste PCR, iar autoritățile au favorizat vaccinarea angajaților din turism și a certificat 10.000 de hoteluri și alți operatori care respectă strict standardele de igienă.

Cu 5.000 de kilometri de coastă și ruine grecești și romane, Turcia a fost a șasea cea mai căutată destinație de vacanță din lume înainte de izbucnirea coronavirusului. În 2019, țara a atras 52 de milioane de turiști, care au cheltuit 35 de miliarde de dolari. Însă pandemia a dus la scăderea numărului de turiști anul trecut, iar veniturile s-au redus cu aproape 70 la sută.

Pentru acest an, Ministerul Turismului estimează că în acest an 30 de milioane vor vizita Turcia, iar veniturile din turism se vor ridica la 25 de miliarde de dolari. Însă cifrele par a fi optimiste, în condițiile în care numărul turiștilor care au vizitat țara în primele patru luni este chiar mai mic decât în perioada similară a anului trecut.

Înainte de pandemie, sectorul turismului era responsabil pentru 13 la sută din Produsul Intern Brut. Dar, în cazul unui sezon slab, redresarea economiei turce va întârzia. Pentru acest an, economiștii estimează că Produsul Intern Brut al Turciei va crește cu 4-5 la sută.

După doar 6 luni de guvernare, partidele care conduc țara se repoziționează în opinia alegătorilor. Invitata jurnalistului Robert Turcescu în emisiunea "Contrapunct" a fost specialista în comunicare Adriana Săftoiu, fostă deputată PNL.

Ultimul sondaj de opinie realizat de IRES, în luna mai, confirmă ascensiunea PSD, care practic a crescut în preferințele românilor „fără să facă nimic", cum a remarcat gazda emisiunii. PSD este cotat la 36%, o creștere de 7 procente față de sondajul anterior.

Și PNL este în creștere, însă mai ponderat. În schimb, USR se află într-o prăbușire accelerată. Explicația ar fi, în opinia lui Turcescu, genul de atitudine și de discurs al unor politicieni ca Dan Barna, Clotilde Armand sau Iulian Bulai. „E un coșmar să guvernezi cu această structură politică numită USR. E imposibil să dialoghezi" cu personaje de acest tip, a comentat moderatorul. Opinie confirmată de invitata sa, care a menționat și „obsesia pentru aplauze și like-uri" a multor lideri USR.

Față de decembrie 2020, AUR a crescut de la 9 la 14%, însă și acest partid are o problemă cu discursul, a remarcat Adriana Săftoiu. AUR a acumulat un val de emoție pe care alte partide l-au ignorat, preferând un discurs rece, pro-european, a remarcat Turcescu.

O parte din Muntele Ceahlău s-a prăbușit zilele trecute din cauze naturale, stânca de sute de tone traversând poteca turistică ce lega Ocolașul Mic de Cabana Dochia. Din fericire, niciun turist nu se afla atunci în zonă.

Prăbușirea unuia dintre turnurile Ocolașului Mare a fost anunțată de Salvamont Neamț pe pagina sa Facebook, situația fiind evaluată în acest moment de specialiști.

Salvatorii susțin că stânca de sute de tone s-a prăbușit din cauze naturale, respectiv eroziunea generată de procesele succesive de îngheț-dezgheț, dar și mai multe trăsnete.

"În urmă cu câteva zile unul din turnurile Ocolașului Mare s-a prăbușit din cauze naturale. Stânca uriașă cântărind probabil sute de tone a traversat poteca turistică care lega Ocolașul Mic de Cabana Dochia. Din fericire pe traseu nu erau grupuri de turiști în momentul prăbușirii. O echipă din cadrul compartimentului prevenire împreună cu specialistul nostru în geologie s-au deplasat în zonă pentru a efectua o evaluare a factorului de risc având în vedere că zona este traversată de o potecă turistică deosebit de fracventată în sezonul de vară ( Izvorul Muntelui -Poiana Maicilor- Ocolașul Mic- Cabana Dochia)", a scris Salvamont Neamț.

Ar putea urma și alte prăbușiri de stânci

Salvamontiștii spun că este posibil ca și alte fragmente de stâncă să se prăbușească în viitorul apropiat și vin cu mai multe recomandări.

"Concluzia pe scurt este că prăbușirea turnului se datorează eroziunii în urma procesului îndelungat de îngheț /dezgheț acesta erodând liantul care susținea blocurile de calcar. În partea superioară s-a observat și o urmă a unei descărcări electrice de proporție mare care este posibil să fi creat vibrațiile care au declanșat dislocarea. La ora actuală există fragmente de diverse dimensiuni aflate în instabilitate și care se vor desprinde ulterior existând posibilitatea de a intersecta poteca turistică. În zilele următore vom amplasa indicatoare de avertizare pe acea porțiune considerată de noi periculoasă.
Măsuri de siguranță :
Nu staționați în acea zonă.
Traversarea se va efectua individual și nu în grup.
Nu parcurgeți traseul la primele ore ale dimineții.
Nu parcurgeți traseul în condiții de precipitații.
Pe perioada de iarnă traseul va fi închis traficului turistic.
Sub nicio formă nu părăsiți poteca turistică și nu intrați în Brâna Estică a Ocolașului Mare".

Asistentul medical ANDREI TIBERIU, de la blocul operator al Spitalului de Pediatrie din Ploiești, pentru care numeroși cititori s-au mobilizat să doneze sânge, a murit. Decesul a fost confirmat de managerul unității medicale unde lucra de mai bine de 20 de ani.
Andrei Tiberiu (46 de ani) a suferit săptămâna trecută un accident vascular cerebral și a fost internat la spitalul județean din Ploiești.

Prietenii acestuia s-au mobilizat și au făcut un apel pe rețelele sociale prin care au încercat să determine cât mai multe persoane să doneze sânge pentru el.

Din păcate, Andrei s-a stins din viață, în ciuda eforturilor medicilor. Vestea tristă a fost confirmată de dr. Anca Miu, directorul Spitalului de Pediatrie Ploiești.

„Era un om deosebit și un profesionist. S-a lăsat pe sine pentru a-i ajuta, de fiecare dată, pe toți cei din jur. A fost un om extraordinar. Își iubea enorm familia. O să ne lipsească mult", a declarat pentru observatorulph.ro dr. Anca Miu, directorul Spitalului de Pediatrie Ploiești, care a transmis și un mesaj de condoleanțe.

Sursa www.observatorulph.ro

 

UPDATE Senatorii şi deputaţii au respins în şedinţă comună, rapoartele de activitate pe ultimii trei ani ale Avocatului Poporului.

Au fost respinse rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului pe anii 2018 – cu 245 de voturi „pentru" şi unul contra, 2019 – 187 de voturi „pentru" şi 23 de voturi contra şi 2020 – cu 242 voturi „pentru" şi 35 împotrivă.

Deputatul PSD Gabriel Zetea a anunţat că social-democraţii vor sesiza Curtea Constituţională. În schimb, plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat, marţi, raportul de activitate al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pe anul 2019 cu 243 de voturi „pentru" şi 36 „împotrivă". De asemenea, plenul comun al Parlamentului a luat act, marţi, de rapoartele de activitate ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru anii 2019 şi 2020, după ce acestea au fost votate în unanimitate de Comisiile de apărare ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, constatând că CSAT a acţionat ca „instituţie integratoare a politicilor de securitate".

Ce a spus Avocatul Poporului înainte de ședința plenului

Respingerea Rapoartelor de activitate pentru anii 2018-2020 încalcă dispozițiile constituționale, susține Avocatul Poporului: „Ca o garanție a independenței, nici Constituția, nici legea organică de organizare nu au prevăzut posibilitatea aprobării/respingerii raportului anual prin vot".

„Respingerea Rapoartelor de activitate pentru anii 2018, 2019 și 2020 ale Avocatului Poporului încalcă dispozițiile constituționale și legale. Conform Constituției și Legii de organizare a instituției (Legea nr. 35/1997, republicată – lege organică), Avocatul Poporului este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică, în condițiile legii, Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale, iar în exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice. Toate acestea sunt rezultatul poziției constituționale aparte a instituției și explică de ce, în fapt, Avocatul Poporului răspunde numai în fața Parlamentului, răspundere ce se materializează prin obligația prezentării de rapoarte anuale sau speciale. Prin acestea, Avocatul Poporului are ocazia să evidențieze lipsurile şi disfuncțiile grave din administrație şi să facă recomandări privind modificarea legislației, sau să propună măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor persoanelor", potrivit unui comunicat de presă al Avocatului Poporului.

În data de 25 mai 2021, Avocatul Poporului a participat la ședința comună a Comisiilor juridice din cele două Camere ale Parlamentului, în cadrul căreia au fost dezbătute și respinse Rapoartele de activitate pentru anii 2018, 2019 și 2020 ale instituției Avocatului Poporului, „în pofida faptului că nici Constituția și nici Legea nr. 35/1997 nu prevăd o astfel de procedură".

„Ca o garanție a independenței Avocatului Poporului, nici Constituția, nici legea organică de organizare și funcționare a instituției nu au prevăzut posibilitatea aprobării/respingerii raportului anual prin votul Parlamentului, singura prevedere expresă fiind cea referitoare la prezentarea în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului (art. 60 din Constituție). Potrivit procedurilor parlamentare, dezbaterea nu înseamnă votarea raportului, dezbaterea și votarea fiind etape distincte ale procedurii parlamentare", conform Avocatului Poporului.

Pe ordinea de zi a ședinței comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului de marți se află Rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului pentru anii 2018-2020.

„Avocatul Poporului nu a fost invitat la ședința Camerelor reunite pentru a prezenta aceste rapoarte, potrivit art. 60 din Constituție. Este pentru prima dată în istoria instituției, din 1997 până astăzi, când Parlamentul este sesizat cu o solicitare de respingere a rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului. Până în prezent, nici raportul Curții de Conturi și nici al Avocatului Poporului, instituții de rang constituțional, caracterizate de principiile autonomiei și independenței, nu au fost supuse aprobării sau respingerii prin vot în Plenul Camerelor. Dacă legiuitorul ar fi intenționat ca Parlamentul să controleze Avocatul Poporului prin intermediul aprobării/respingerii raportului de activitate ar fi reglementat expres această formă de control parlamentar, cu precizarea necesității supunerii la vot a raportului, ulterior încheierii fazei dezbaterilor", menționează comunicatul.

Potrivit sursei citate, din competențele Avocatului Poporului, de a veghea la respectarea drepturilor și libertăţilor de către administrația publică centrală și locală, rezultă că rolul rapoartelor Avocatului Poporului este acela de a constitui mijlocul prin care Parlamentul ia act de activitatea administrației publice și de lacunele legislative identificate în urma activității desfășurate de Avocatul Poporului, astfel încât să poată dispune măsuri pentru îmbunătățirea activității autorităților administrației publice și a legislației.

„Specialiștii consideră că raporturile Avocatului Poporului cu Parlamentul se caracterizează în principal, prin dreptul Parlamentului de a numi Avocatul Poporului, drepturile Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului de a numi adjuncții Avocatului Poporului, dreptul Parlamentului de a vota legea organică a instituției, dreptul Parlamentului de a dezbate și de a lua act de rapoartele Avocatului Poporului. Pe cale de consecință, în lipsa unei prevederi exprese a Constituției și a legii organice privind finalizarea dezbaterilor cu votul privind aprobarea sau respingerea, influența Parlamentului asupra instituției Avocatul Poporului este diferită față de controlul parlamentar exercitat asupra altor tipuri de organisme aflate sub control parlamentar, în cazul cărora legislația stabilește expres posibilitatea respingerii/aprobării raportului de activitate, cu consecința directă a demiterii conducătorului. Așa cum a reținut Comisia de la Veneția în Avizul nr. 685/2012, CDL-AD(2012)026, (...) Pentru a fi eficient în protecţia drepturilor omului, Avocatul Poporului trebuie să fie independent, inclusiv faţă de Parlament, care alege titularul funcţiei", conchide Avocatul Poporului.

Tupeu fara margini al aliantei de Guvernare care, astazi, a facut scut impotriva ministrului dovedit incompetent Cristian Ghinea. Votul pe motiunea depusa impotriva acestuia s-a desfasurat folosind tabletele pentru ca rezultatul sa poata fi alterat. Precizarea a fost facuta de deputatul PSD PRAHOVA Bogdan Toader:

Au fraudat și votul moțiunii împotriva ministrului ZERO!

Nici doi bani. Atât valorează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

Dar astăzi au făcut zid în jurul său toți cei de la Putere. Și au încălcat regulamentul, exprimându-și votul pe tabletă, deși acest sistem poate fi utilizat doar în cazul votului actelor normative!

Sunt dependenți de un PNRR jignitor pentru români și rușinos pentru România. Sunt dependenți de fondurile pe care le-au alocat prin acest plan tuturor acoliților lor.

De aceea, pentru PNL-USRPLUS-UDMR, Ghinea, ministrul Zero Barat, este foarte bun.

Chiar indispensabil.

Chiar și cu riscul dosarelor penale!

Mai multe asociații ale magistraților au remis astăzi un comunicat privind decizia Curții Constituționale a României legată de decizia CJUE din data de 18 mai 2021 referitoare la caracterul recomandărilor din rapoartele MCV. Ce spun semnatarele comunicatului, președinții celor patru asociații – Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR), citiți integral mai jos.

"AMR, UNJR, AJADO și APR salută decizia Curții Constituționale a României din 8 iunie 2021 ce a pus capăt unei interpretări abuzive, imprevizibile și vătămătoare a deciziei CJUE din data de 18 mai 2021. CCR a stabilit, cu interpretare de rang constituţional, că recomandările din rapoartele MCV nu sunt obligatorii și direct aplicabile în dreptul intern român – nici nu ar putea fi – neavând forță juridică superioară acestuia, judecătorul național neputând fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale.

Reamintim că, după decizia CJUE din data de 18 mai 2021, pronunțată într-o serie de cauze conexate ce au privit, în esență, clarificarea statutului Deciziei 2006/928 de instituire a MCV, precum și a recomandărilor din rapoartele Comisiei întocmite pe baza acestei decizii (rapoartele MCV), unele asociații profesionale ale magistraților, dar și Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, s-au grăbit să afirme caracterul obligatoriu al recomandărilor cuprinse în rapoartele MCV și să susţină înlăturarea de la aplicare a legilor interne pe care le considerau contrare acestor recomandări.

Această practică, complet lipsită de fundament, expresie a unei interpretări arbitrare a deciziei CJUE, risca să provoace haos în sistemul judiciar, să permită înlăturarea normelor interne, chiar constituționale, pe simple aprecieri subiective ale compatibilității legilor române cu o serie de recomandări ce s-au modificat în timp, vădit influențate politic și, de multe ori, emise pe baze factuale și legale eronate – astfel cum asociaţiile noastre profesionale au demonstrat în mod punctual.

Subliniem că, în cauzele reunite în care s-a pronunţat hotărârea din 18 mai 2021, instanța europeană a fost întrebată de instanțele de trimitere din Romania dacă Decizia 2006/928 de instituire a MCV este obligatorie, dacă cerințele formulate în rapoartele MCV au caracter obligatoriu pentru Statul Român, respectiv dacă instanța națională însărcinată cu aplicarea, în cadrul competenței sale, a dispozițiilor dreptului UE are obligația de a asigura aplicarea acestor norme, în cazul în care este necesar refuzând, din oficiu, aplicarea dispozițiilor din legislația națională contrare cerințelor din rapoartele MCV.

CJUE a reţinut că Decizia 2006/928, de instituire a MCV, face parte din domeniul de aplicare a Tratatului de aderare, fiind obligatorie și continuând să producă efecte juridice cât timp nu a fost abrogată. În privința rapoartelor MCV, însă, CJUE nu a afirmat caracterul obligatoriu, ci a reţinut că, «concluziile cuprinse în ele adresează „recomandări" statului membru», acestea fiind formulate „pentru a orienta reformele statului membru menționat în această privință", România urmând să țină seama de acestea pentru atingerea obiectivelor de referință. Caracterul de „recomandări" rezultă şi din afirmaţia CJUE potrivit căreia, în cazul în care în raportul MCV se exprimă îndoieli cu privire la compatibilitatea unei măsuri naționale cu unul dintre obiectivele de referință, revine României sarcina de a colabora cu bună‑credință cu Comisia pentru a surmonta dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință.

Ca atare, CJUE a subliniat că obligaţia României în temeiul recomandărilor MCV este de a colabora cu experţii Comisiei pentru a clarifica sau depăşi aceste chestiuni, nerezultând din vreun considerent al deciziei CJUE că legile interne care ar părea că nu sunt compatibile cu recomandările MCV ar trebui înlăturate de la aplicare în mod imediat şi direct.

Consecinţa neîndeplinirii recomandărilor produce efecte exclusiv în plan politic, prin menţinerea MCV şi nu prin înlăturarea de la aplicare a normelor interne în baza unor recomandări care nu au efect direct.

Toate interpretările contrare, ce permiteau înlăturarea legilor interne pe baza unor aprecieri subiective și imprevizibile, riscau să arunce sistemul de justiție într-un haos fără precedent, cu efecte de netădăguit asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

De asemenea, autorii acestor interpretări au trecut cu vederea – intenţionat sau nu – chiar considerente esenţiale ale deciziei CJUE. Astfel, instanţa europeană a reafirmat că orice instanță națională sesizată în cadrul competenței sale are, în calitate de organ al unui stat membru, obligația de a lăsa neaplicată orice dispoziție națională contrară unei dispoziții de drept al Uniunii care are efect direct în litigiul cu care este sesizată. Însă, în acest context, CJUE a făcut trimitere expresă la jurisprudenţa sa din care rezultă, în mod clar, că: „trebuie să se țină seama și de celelalte caracteristici esențiale ale dreptului Uniunii și, în special, de faptul că numai unele dintre dispozițiile acestui drept au efect direct"; „principiul supremației dreptului Uniunii nu poate, așadar, să repună în discuție distincția esențială dintre dispozițiile dreptului Uniunii care au efect direct și cele care sunt lipsite de acest efect și nici, prin urmare, să instaureze un regim unic de aplicare a ansamblului dispozițiilor dreptului Uniunii de către instanțele naționale"; „o dispoziție de drept al Uniunii care este lipsită de efect direct nu poate fi invocată, ca atare, în cadrul unui litigiu care intră sub incidența dreptului Uniunii, pentru a înlătura aplicarea unei dispoziții naționale care i‑ar fi contrară".

Or, cu privire la efectul direct al dreptului Uniunii s-a statuat limpede că „avizele și recomandările nu au un caracter juridic obligatoriu. Prin urmare, acestea nu au un efect direct" (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:l14547&from=FR).

Prin Decizia din 8 iunie 2021, Curtea Constituțională a României, în procedura controlului de constituționalitate, ţinând seama tocmai de dezlegările date de instanţa europeană, a restabilit normalitatea, punând capăt oricăror interpretări subiective, imprevizibile și, deci, abuzive, ale deciziei CJUE.

CCR a statuat, astfel cum rezultă din comunicatul dat publicităţii după şedinţa de judecată, că „Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 şi rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, aşa cum o făcuse în prealabil şi instanţa constituţională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 şi caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., şi nici cu privire la conţinutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credinţă cu Comisia Europeană ".

CCR a subliniat, pe deplin judicios, că sarcina colaborării cu instituții politice ale Uniunii Europene, precum Comisia Europeană, revine Parlamentului și Guvernului, conform atribuțiilor acestora, iar aceste „obligaţii nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene". Din nou, CCR a confirmat decizia CJUE care nu reţine, în niciun caz, că instanţele de judecată ar trebui să colaboreze cu Comisia pentru a surmonta dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință.

De asemenea, CCR, în acord cu decizia CJUE, a arătat că: „judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale, declarată conformă Constituţiei naţionale de către Curtea Constituţională, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislaţia internă".

Această precizare este extrem de importantă pentru că, în interpretarea contrară, se acordă – opus jurisprudenţei CJUE şi actelor UE citate – forță de lege unor recomandări. Aceasta în condiţiile în care sunt adoptate de birocrați europeni, al căror nume Comisia Europeană refuză constant să îl publice, fiind întocmite în baza unor proceduri nepublice. Asociaţiile noastre profesionale au arătat public și argumentat că modalitatea de culegere a datelor pentru întocmirea rapoartelor MCV a permis strecurarea unor nerealităţi/afirmații trunchiate care nu pot face decât deservicii independenței justiției pentru că nu reflectă situația-premisă în mod corect.

În plus, reamintim că, din 2007 până în prezent, rapoartele MCV au conținut multe recomandări ce nu au fost implementate niciodată, fie pentru că au fost eronate sau inadecvate sistemului juridic român, fie pentru că nu au existat resurse financiare și umane, fie pur si simplu din lipsă de voință politică, purtându-se negocieri politice la Bruxelles pe baza acestora.

Între aceste recomandări se numără cele referitoare la asigurarea unui volum de muncă optim pentru judecători și procurori, desființarea instanțelor mici, reevaluarea rolului Înaltei Curți de Casație și Justiție prin prisma competenței sale de judecată în prima instanță în cauzele penale, procedura de numire a procurorilor de rang înalt, judecarea cauzelor civile în camere de consiliu, etc.

Dacă toate aceste recomandări ar fi fost obligatorii și direct aplicabile, ar fi însemnat că o mare parte a actelor procesuale, inclusiv hotărâri judecătorești, ar fi nule sau anulabile, iar justiția ar fi pur şi simplu aruncată în haos. Acest haos, distrugător pentru statul de drept, rezultă şi din interpretarea unora, din interiorul şi din afara sistemului judiciar, făcută tocmai cu încălcarea dreptului UE, potrivit căreia instanţele de judecată ar putea să înlăture, în mod direct, de la aplicare, orice dispoziţie din dreptul naţional dacă aceasta „contravine" unei recomandări MCV.

Asociațiile noastre profesionale salută, așadar, decizia CCR din data de 8 iunie 2021, ce readuce normalitate și stabilitate în sistemul judiciar, conţinând dezlegări în acord cu decizia CJUE din 18 mai 2021 şi cu jurisprudenţa instanţei europene, anterior evidenţiată.

Totodată, AMR, UNJR, AJADO și APR condamnă public atacurile la adresa judecătorilor Curții Constituționale, venite din partea unora ce susțin, pe de o parte, fără temei, că decizia CCR este contrară deciziei CJUE, iar, pe de altă parte, că „recomandările" MCV ar avea efect juridic direct, prevalând asupra Constituției, adoptata de popor prin referendum, precum şi asupra legislaţiei române".

jud. dr. Andreea Ciucă, jud. Dana Gîrbovan, jud. Florica Roman, proc. Elena Iordache,

AMR UNJR AJADO APR

Incurcate mai sunt caile pandemiei si multi o mai iau si prin coceni in speranta ca vor ajunge mai repede la scopul propus. De la izolete, mii de cadavre in saci defilate la televizor si vaccinuri pastrate cu sfintenie la temperaturi de -80 de grade am ajuns la vaccinare in Obor, cu micii si mustarul intr-o mana, iar acul in cealalta.

Nu putem sa nu remarcam pofta cu care autoritatile pline de "oameni noi in politica" se folosesc de "pensionarii fara dinti", de "saraci" si de "prostii care se lasa cumparati cu un litru de ulei" pentru a-si atinge target-ul vaccinarii. Ca doar am promis la oamenii aia din UE ca o sa cumparam si o sa vaccinam mult. Totul, pentru binele omului de rand, desigur. (Foametea, wc-urile din fundul curtii, sutele de mii de copii care merg kilometri prin noroaie sau nameti pentru a ajunge la scolile fara incalzire... pentru asta nu se mai da Guvernul peste cap cum o face cu vaccinarea!).

Cert e ca daca ar fi indraznit PEESEEDEE sa organizeze "micul si vaccinul", ar fi fost dans in Piata Victoriei.

Acum am inteles la ce se referea Florin Citu cand a spus ca "a crescut puterea de cumparare a romanilor". 

Pentru ca este imperios necesar sa trăim intr-o țara sigura, civilizata, cu cetățeni educați ce conserva și promovează valorile, principiile solide, educația, arta, traditiile, intru-un cuvânt " CULTURA", intr-o perioada ce se afla, din nefericire, pe o panta descendenta și pentru ca am fost, sunt și voi rămâne întotdeauna alături de tot ce înseamnă " frumos", "cultura", "educație", " arta", am ales sa ma alătur CAMPANIEI VINDEM CĂRĂMIZI - CONSTRUIM UN TEATRU - GRIVITA 53, campanie ce are drept scop, construirea de la zero a primului teatru după 75 de ani.

Așa cum Ateneul Roman s-a construit leu cu leu, Teatrul Grivita 53 se construiește cărămida cu cărămida.

Grivita 53 reprezintă o mișcare culturală și civică, este mai mult decât o simpla clădire, căci se dorește construirea unui spirit, unei comunități, nu este doar un imobil, este un simbol ce leagă România de astăzi cu România fragmentata in care trăim cu toții de ceva vreme.

Și pentru ca viitorul este al copiilor noștri iar maniera in care-i modelam și-i susținem, sprijinim in demersurile lor, clădesc și consolidează România de mâine, mi-am încurajat propriii copii și am răspuns bucuroasa dorinței lor de a deveni ctitorii proiectului Grivita 53.

Cultura, tradiția, înseamnă identitate, originalitate, credințe împământenite și transmise din generație in generație.

Este necesar sa fim noi înșine, sa rămânem autentici, sa punem in valoare tot ce avem mai de preț, este vital sa stam cu capul sus in fata istoriei.

#sustinproiectulGrivita53
#mandradecopiiimei

Laura Fulgeanu-Moagher,
Senator PSD PRAHOVA

Cozile mari la intrarea în Grecia s-au format pentru că mulți dintre cei care ajung acolo nu au completat formularul de identificare a pasagerului - PLF (Passenger Locator Form) înainte de călătorie și nu au obținut codul de confirmare a înregistrării înainte de a se prezenta la frontieră, precizează MAE.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că Ambasada României la Atena a inițiat în regim de urgență demersuri pe autoritățile centrale și locale elene, solicitând identificarea în cel mai scurt timp a unor soluții care să permită fluidizarea traficului în punctul de frontieră Kulata – Promachonas, inclusiv prin suplimentarea personalului și a echipamentelor de testare.

De asemenea, consulii Ambasadei României la Sofia și Consulatului General al României la Salonic s-au deplasat la punctul de trecere a frontierei pentru a constata modul în care decurg procedurile de verificare și pentru a acorda asistență consulară, în funcție de solicitări, potrivit Mediafax.

MAE informează că, potrivit datelor comunicate de autoritățile elene, demersurile de verificare la frontieră se realizează cu dificultate deoarece o parte dintre persoanele care sosesc în Republica Elenă nu au completat formularul de identificare a pasagerului - PLF (Passenger Locator Form) anterior călătoriei.

În acest context, MAE reamintește că toate persoanele care intră în Republica Elenă au obligația de a completa formularul PLF (Passenger Locator Form) cu cel puțin 24 de ore anterior efectuării călătoriei, indiferent de statul de proveniență. Formularul PLF (Passenger Locator Form), cu codul QR aferent, este obligatoriu încă din anul 2020, MAE semnalând în mod constant necesitatea îndeplinirii acestei condiții pentru intrarea pe teritoriul Republicii Elene. Formularul se completează accesând pagina de internet - https://travel.gov.gr.

Pentru a evita timpii suplimentari de așteptare la frontieră, MAE face apel la cetățenii români să completeze acest formular anterior deplasării și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră.

Având în vedere debutul sezonului turistic, precum și situația excepțională generată de pandemia de COVID-19, MAE accentuează importanța informării temeinice, anterior deplasării în străinătate și a verificării cu atenție a informațiilor postate pe pagina de internet a MAE privind sfaturile și alertele de călătorie, precum și a informațiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale României în străinătate.

MAE precizează că autoritățile elene întreprind în continuare demersuri pentru fluidizarea circulației și reducerea timpului de așteptare la frontieră. MAE va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere a frontierei menționat și va rămâne în dialog constant cu autoritățile elene pentru identificarea soluțiilor necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirea unor astfel de situații în perioada următoare.

MAE reamintește că este în vigoare măsura testării rapide, în mod aleatoriu, în punctele de trecere a frontierei.

Mulți români au scris pe pagina de Facebook Forum Grecia că așteaptă câteva ore pentru a trece granița la Kulata- Promachonas din cauza aglomerației.

Pagina 14 din 4948

Cele mai citite

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.