Gabriela Băncilă, director în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), a afirmat, joi, la videoconferinţa cu prefecţii, că estimările făcute la acest moment indică, pentru luna decembrie, temperaturi medii care se pot situa peste limitele climatologice, în timp ce ianuarie ar urma să fie o lună "normală sau cu o tendinţă de temperatură medie uşor mai ridicată". "Ar trebui să fim cu toţii conştienţi ce înseamnă o iarnă normală în România, ce înseamnă o lună ianuarie normală în România, în niciun caz ceea ce s-a înregistrat sau ceea ce s-a semnalat din punct de vedere meteorologic în ultimii ani, şi nu mă refer neapărat la ultimii trei ani, ci cel puţin la ultimii zece ani de zile în care am înregistrat în aproape fiecare an un sezon rece mult mai blând decât ceea ce înseamnă normalul pentru ţara noastră", a arătat ea.

Gabriela Băncilă, director Meteorologie Operaţională în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, a precizat, joi, în cadrul videoconferinţei cu prefecţii privind pregătirile pentru sezonul rece, că estimările sezoniere au un grad de realizare de 60 la sută, în baza modelului Centrului European pentru Prognoză de Medie Durată, şi prezintă valorile medii estimate în ceea ce priveşte temperatura aerului şi precipitaţiile.

"Lucrul acesta înseamnă că fenomenele cu o durată scurtă de manifestare, incluzând fenomenele meteorologie extreme, nu pot fi surprinse, nu pot fi prognozate cu ajutorul acestor estimări, cum ar fi, pentru sezonul rece, episoadele cu valuri de frig, episoadele cu viscol sau cu furtuni de zăpadă", a explicat Băncilă.

Ea a arătat că, pentru luna decembrie, estimările bazate pe datele de la începutul lunii octombrie indică, la nivel naţional, că temperaturile medii se pot situa peste limitele climatologice ale lunii, în toate regiunile, iar precipitaţiile se vor putea situa, în general, în limite normale, cu o tendinţă uşor excedentară în partea de sud-est a ţării şi una deficitară în nord-vest.

Reprezentantul ANM a explicat că, având în vedere estimările, în decembrie este posibil să se înregistreze precipitaţii sub formă lichidă.

"Pentru luna ianuarie, atât temperatura medie a aerului, cât şi cantităţile medii de precipitaţii se pot situa în limite normale. Din nou, raportându-ne la celelalte estimări date publicităţii pentru această lună, semnalul pentru temperatură este mai robust, în sensul că toate modelele converg spre o lună ianuarie normală sau cu o tendinţă de temperatură medie uşor mai ridicată decât ar fi normal, în timp ce pentru zona de precipitaţii semnalul sau estimările sunt destul de împrăştiate: există şi tendinţe pentru cantităţi de precipitaţii normale, dar şi tendinţe pentrui cantităţi de precipitaţii excendentare. Acest comentariu îl fac pentru următoarea concluzie: ar trebui să fim cu toţii conştienţi ce înseamnă o iarnă normală în România, ce înseamnă o lună ianuarie normală în România, în niciun caz ceea ce s-a înregistrat sau ceea ce s-a semnalat din punct de vedere meteorologic în ultimii ani şi nu mă refer neapărat la ultimii trei ani, ci cel puţin la ultimii zece ani de zile în care am înregistrat în aproape fiecare an un sezon rece mult mai blând decât ceea ce înseamnă normalul pentru ţara noastră din punct de vedere climatologic şi geografic", a arătat Gabriela Băncilă.

Pentru luna februarie, sunt estimate temperaturi în medie normale pentru această lună şi posibilitatea de a se semnala în anumite regiuni, în special în sud şi sud-est, valori peste limitele climatologice ale lunii. Precipitaţiile ar putea fi în limite normale.

Norvegienii au făcut o ofertă pentru preluarea OMV, dar nu și a diviziei românești OMV Petrom, scrie presa austriacă. Consorțiul norvegian interesat de această afacere ar putea cumpăra 51% din divizia E&P a OMV cu 7 miliarde de dolari.

Un consorţiu din care face parte grupul energetic norvegian Aker a făcut o ofertă nesolicitată de a cumpăra un pachet majoritar din activităţile de explorare şi producţie ale grupului austriac OMV, potrivit unui articol publicat marţi în cotidianul austriac Kurier, confirmat de o sursă din industrie pentru Reuters.

Acest consorţiu, care cuprinde Aker ASA, firma mamă a celui de-al doilea mare producător de gaze din Norvegia, Aker BP, precum şi traderul global de mărfuri Trafigura şi fondul de investiţii Bluewater, şi-a exprimat interesul de a cumpăra 51% din divizia E&P a OMV, susţine Kurier care adaugă faptul că oferta consorţiului estimează valoarea unui pachet de 51% din divizia de E&P a OMV undeva între 5,5 şi 7 miliarde de dolari.

Publicaţia austriacă precizează că oferta nu include divizia OMV Petrom şi nici operaţiunile de explorare şi producţie ale OMV din Rusia.

O sursă din industria de petrol şi gaze a confirmat pentru Reuters că există un interes din partea consorţiului norvegian pentru divizia de explorare şi producţie a ONV, dar susţine că firma Aker BP face parte din acest consorţiu, mai degrabă decât Aker ASA.

Atât Kurier cât şi sursa citată de Reuters susţin că acest consorţiu a spus că este capabil să garanteze securitatea aprovizionării cu gaze a Austriei, o prioritate pentru Guvernul austriac, care deţine 31,5% din OMV.

Cu toate acestea, atât Kurier cât şi sursa citată de Reuters au precizat că nu este clar cum anume intenţionează consorţiul norvegian să livreze gaze Austriei, o ţară fără ieşire la mare, care se străduieşte să pună capăt dependenţei sale puternice de gazele naturale ruseşti. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, Austria obţinea 80% din gazele sale din Rusia.

Austriecii de la OMV dețin 51% din Petrom
Grupul OMV a confirmat că a primit o scrisoare prin care consorţiul îşi exprimă interesul pentru activitatea sa de E&P. "În condiţiile în care OMV este în proces de analiză a portofoliului său ca parte a implementării strategiei sale, am răspuns că nu putem discuta serios în acest moment", a spus un purtător de cuvânt al OMV.

OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64%, Fondul Proprietatea - 18,99%, iar 9,36% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.

Elveţia va distruge 9 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 produs de Moderna, ajunse la termenul de expirare, iar alte 5,1 milioane de doze vor avea aceeaşi soartă până în luna februarie, a anunţat miercuri guvernul elveţian, relatează Reuters și Agerpres.

Această risipă reflectă strategia elveţiană de a comanda mai multe vaccinuri decât era nevoie pentru a asigura că întreaga sa populaţie de circa 8,9 milioane dispune de suficiente provizii, chiar şi în eventualitatea unor blocaje de livrare sau a unor probleme de calitate.

Şi alte ţări au distrus sute de milioane de doze de vaccin expirat anti-COVID-19 de la diferiţi producători.

"Prin această strategie aleasă deliberat, s-a acceptat că se va cumpăra prea mult vaccin şi unele din dozele procurate vor trebui revândute, transferate sau posibil distruse", a menţionat cabinetul într-un comunicat.

De la finele lui 2020, Elveţia a primit 31,9 milioane de doze de vaccin de la Moderna şi alţi producători, din care au fost administrate 16,1 milioane. Alte 3,2 milioane au fost transferate unor ţări terţe.

Puţin sub 70% din populaţie a primit cel puţin o doză de vaccin anti-COVID-19 în Elveţia şi micul Liechtenstein învecinat, ceea ce este puţin faţă de ratele de vaccinare din multe alte ţări din Europa occidentală.

Autorităţile elveţiene au raportat 4,2 milioane de infectări cu COVID şi aproape 13,700 decese de la începutul pandemiei, aminteşte Reuters.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a explicat că în România avem o piaţă reglementată la energie, cu un preţ plafonat şi că discuţii pe această temă au loc în coaliţia de guvernare. Popescu a mai precizat că o ofertă de 8 lei/kw este una înşelătoare şi nu ar trebui să existe pe piaţă.

Virgil Popescu a declarat, miercuri seară, la Digi 24 că avem „o piaţă reglementată sau parţial reglementată, atât la energie, cât şi la gaze naturale".

„Discuţiile despre regementarea pieţei nu sunt de acum, sunt de la începutul anului, în coaliţie. Reglementarea pieţei înseamnă că sunt nişte reguli în piaţă. Noi acum avem o piaţă reglementată sau parţial reglementată, atât la energie, cât şi la gaze naturale. Avem un preţ plafonat, de 68 de bani, de 80 de bani, de 1 leu pentru IMM şi alte categorii. Asta însemană că avem o reglementare a pieţei. Sigur că există discuţii în coaliţie şi scenarii, pentru a mări aceste preţuri administrative. Am avut luni o discuţie, în Guvern, la coaliţie şi cu furnizorii şi din discuţiile de acolo, la propunerea lor, ne-au prezentat nişte scenarii. Suntem în evaluare, în discuţii şi când coaliţia va decide pe un scenariu, le vom pune în practică", a declarat Popescu, potrivit news.ro.

Întrebat dacă liberalizarea pieţei a fost o greşeală, Popescu a precizat că preţul este unul impus în acest moment, în România.

„Preţul este unul impus în momentul de faţă. Revenind la liberalizare, am mai spus-o, liberalizarea pieţei energiei electrice a fost făcută la 1 ianuarie 2018. Noi am avut preţ liber la energie pentru clienţi casnici şi pentru clienţii industriali. Faptul că a apărut în decembrie ordonanţa 114 toxică, care a blocat toate investiţiile în energie electrică şi gaze naturale, nu înseamnă că a fost o liberalizare bună (...) Nu am făcut decât să abrogăm această ordonanţă pe zona de energie. Sunt pentru soluții în aşa fel încât românii să plătească mai puţin sau să plătească cât plăteau înainte şi să poată să existe o predictibilitate a preţurilor", a declarat Virgil Popescu.

Ministrul Energiei a arătat că statul nu poate deconta mai mult de 1.300 de lei.

„Diferenţa de preţ, modificările pe care le-am făcut, nu poate fi încasată la nivelul ofertelor pe care le fac oricum. Preţul este plafonat la 1300 de lei. Statul nu poate deconta decât un preţ maxim de 1300 de lei. Aşa cum este făcută ordonanţa în momentul de faţă, furnizorii nu pot să îşi pună niciun adaus. (...)Faptul că ei fac o ofertă, după mine, aceea este o ofertă înşelătoare. Nu poţi să îi faci o ofertă de 1000 de lei, de 2000 de lei şi după aia să vii să îi facturezi aşa. Pentru oferta înşelătoare există o amendă", a spus Popescu.

Întrebat ce părere are despre cei care fac oferte de 8 lei/kw, Virgil Popescu a precizat că aceasta este o ofertă neserioasă.

„Asta nu este doar o ofertă înşelătoare, este o ofertă care nu ar trebui să existe în piaţă, asta este o bătaie de joc. Nu poţi să faci o ofertă de 8 lei pentru că inclusiv preţul pe piaţa cea mai scumpă, piaţa zilei următoare nu ajunge la acest nivel. Este o ofertă complet neserioasă. Dacă devine un fenomen, ori la legislaţia primară, ori la cea secundară, trebuie umblat. Nu ai de ce să dai semnale în piaţă că tu rămâi scump", a declarat Virgil Popescu.

Anunțul că profesorul Gheorghe Mencinicopschi s-a stins din viață a fost dat, astăzi, de Bibiana Stanciulov, proprietara fabricii de magiun de la Topoloveni.

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi suferea de o boală pulmonară gravă, accentuată după ce a ieșit din închisoare.

"Profesorul Gheorghe Mencinicopschi a murit acum câteva minute la un spital din Capitală, la 73 de ani, era internat de mai multe zile cu o boală gravă la plămâni.

Am aflat de la familie această veste. El a suferit foarte mult după ce a ieșit din închisoare.

Eu consider că a fost o mare nedreptate. Activitatea științifică a unui om nu are nimic de-a face cu justiția de la un anumit moment, i s-a luat calitatea de Doctor Honoris Causa, să i se dea înapoi post-mortem. Se eliberase acum 3-4 ani, ceva de genul, a venit foarte, foarte slăbit și cu mari probleme de sănătate de acolo, din închisoare.

Nici nu a mai avut ieșiri publice de atunci, cred că a mai ieșit o singură dată.

Rudele n-au spus încă unde pot merge oamenii să-și ia la revedere, dar știu ca va fi înmormântat în locul său de baștină, în localitatea Domnești, județul Argeș, lângă părinții dânsului", a declarat pentru agrointel.ro Bibiana Stanciulov.

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice și fals în înscrisuri sub semnătura privată din dosarul „Telepatia". Pe 8 august 2014 profesorul Gheorghe Mencinicopschi a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova.

Din această pedeapsă, profesorul Gheorghe Mencinicopschi a executat 780 de zile.

În contextul apropierii sezonului rece, Registrul Auto Român prezintă modul de inscripționare a anvelopelor de iarnă conforme, asa cum prevede legislația de circulație în vigoare.

Asigurăm conducătorii auto că, indiferent de denumirea lor comercială, anvelopele care sunt marcate cu literele M și S (însemnând noroi și zăpadă – engl. mud and snow), sub forma: M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condițiile specifice de iarnă prevăzute în legislația națională rutieră.

Obligativitatea utilizării anvelopelor de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei a fost introdusă prin Ordonanța Guvernului nr.5/2011 de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în 2006.

Aspectele privitoare la utilizarea anvelopelor de iarnă nu au suferit modificări de la acel moment.
Prin urmare, dacă posesorii de autovehicule respectă legislația în vigoare și folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, indiferent de data calendaristică la care se face deplasarea, anvelope marcate cu literele M și S, nu riscă să fie sancționați contravențional!

PE a aprobat miercuri propunerea de buget pentru anul viitor, precum și o rezoluție care definește obiectivele sale în negocierile cu alte instituții, în cadrul căreia a fost inclusă inclusiv alocarea de fonduri suplimentare pentru programele destinate protecției frontierelor României.

Parlamentul European a aprobat miercuri propunerea privind proiectul de buget pentru anul viitor, precum și o rezoluție care definește obiectivele sale în negocierile cu celelalte instituții europene, în cadrul căreia au fost incluse o serie de măsuri utile României. Printre elementele propuse de europarlamentarul Victor Negrescu și preluate de forul european se numără alocarea de fonduri suplimentare pentru programele destinate protecției frontierelor în vederea aderării României la spațiul Schengen, resurse financiare adiționale pentru gestionarea refugiaților de către statele aflate la frontiera cu Ucraina, realocarea fondurilor europene necheltuite din ciclul financiar anterior către respectivele state și creșterea sumelor destinate Republicii Moldova", transmite PSD.

„La aceste măsuri extrem de importante am adăugat acțiunile concrete legate de războiul din Ucraina, sprijinirea statelor aflate în prima linie, precum România și Polonia, precum și a refugiaților, mai ales a tinerilor și minorilor veniți din zona de conflict. Creșterea cu 250 de milioane de euro a fondurilor pentru ajutor umanitar, suplimentarea fondurilor pentru ve250 de milioane decinătatea Estică și Sudică, în consecință și pentru Republica Moldova, și majorarea alocării cu 100 de milioane de euro pentru statele membre în vederea acordării de asistență în primirea migraților vor permite o mai bună gestionare a efectelor războiului. Un aspect important este creșterea fondurilor pentru managementul frontierelor externe ale Uniunii și faptul că, din nou, la cererea Grupului social-democrat, Parlamentul European solicită și include sume suplimentare pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. La aceste măsuri se adăugă o creștere de 210 milioane de euro pentru programul Erasmus+, atât pentru accesul la educație al tinerilor ucraineni, cât și pentru continuarea programelor de mobilitate și educaționale pentru tinerii europeni afectați de creșterea prețurilor. Sunt bucuros că un proiect pilot pe care l-am propus va permite monitorizarea copiilor veniți din Ucraina, în așa fel încât să prevenim traficul de ființe umane și să le asigurăm acestora un viitor sigur", declară Victor Negtrescu.

El precizează că a fost inclusă o referințe prin care Comisia Europeană este invitată să identifice soluții pentru salvarea fondurilor necheltuite din perioada financiară precedentă și alocarea acestor resurse țărilor din primă linie afectate de războiul din Ucraina.

Proiectul legislativului european privind bugetul pe anul 2023 și rezoluția propusă de Comisia pentru Bugete au fost votate miercuri, la Strasbourg, de plenul Parlamentului European.