Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, supranumit "Făcătorul de minuni" și ocrotitorul celor sărmani, este una dintre cele mai populare figuri ale creştinătăţii, numele lui fiind legat de dărnicie şi compasiune, dar şi de cadourile ori "nuieluşele" pe care le pune în ghetuţele copiilor.

Arhiepiscopul din Mira, cinstit de toată creştinătatea, Sfântul Nicolae apare ca o figură proeminentă, fiind ocrotitorul marinarilor, pescarilor, farmaciştilor, parfumierilor, dogarilor, copiilor, fetelor care urmează să se căsătorească, şcolarilor, avocaţilor şi al celor care suferă nedreptăţit la judecată. Tot el îi protejează pe cei care fac comerţ pe mare, motiv pentru care chipul său a fost aşezat, de exemplu, pe stema Camerei de Comerţ din Bari, Italia.

A fost un om de o înaltă cultură teologică, o autoritate în domeniu şi cu un profil moral model. Din acest motiv, adesea este pus alături de apostoli. Personalitatea sa cumulează trei elemente principale: ascetismul sirian, nobleţea romană şi inteligenţa greacă. Pentru marea sa bunătate a fost ales arhiereu, iar pentru dreaptă credinţă a fost prins şi întemniţat împreună cu alţi creştini, primind de la Dumnezeu darul facerii de minuni.

A trăit la sfârşitul secolului al III-lea - începutul secolului al IV-lea. S-a născut într-o familie bogată, în localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi. Încă din copilărie a dovedit credinţă excepţională, iar în timpul tinereţii s-a remarcat prin purtare aleasă, post, discernământ şi viaţă duhovnicească intensă. A studiat la cele mai bune şcoli, unde s-a remarcat prin inteligenţă, iar în bisericile în care intra, uimea pe toţi prin blândeţe şi nobleţe sufletească. Întrucât unchiul său era episcop la Patara, Nicolae a stat o vreme la mănăstirea de acolo, unde a devenit preot.

Sfântul Nicolae a făcut minuni chiar din timpul vieţii sale. În timpul călătoriei spre Ţara Sfântă, o furtună puternică i-a speriat pe cei din corabie, dar Nicolae i-a îndemnat pe toţi să se roage lui Dumnezeu, iar furtuna s-a oprit. Tot atunci, Sfântul Nicolae a înviat un tânăr corăbier care căzuse de pe catarg şi se înecase. De asemenea, în Alexandria, Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi şi demonizaţi.

El a salvat cetatea Mira din Lichia de foamete, arătându-se în vis unui negustor italian pe care l-a îndemnat să vină să-şi vândă grâul acolo.

Este cunoscut pentru fapta sa legată de un bărbat care fusese, probabil, bogat, dar care ajunsese într-o situaţie economică delicată şi care avea trei fete pe care voia să le ofere spre desfrânare. Se spune că, ori de câte ori gândul acesta îi revenea omului respectiv, Sfântul Nicolae, episcopul locului, arunca, în taină, o pungă cu galbeni în curtea lui, astfel încât să aibă cu ce să trăiască şi să nu dea fetele spre pierzanie.

De asemenea, în vremea împăratului Constantin, trei tineri guvernatori locali au fost acuzaţi pe nedrept de complot împotriva împăratului. Au fost închişi şi urmau să fie decapitaţi. Dar, seara, Sfântul Nicolae i-a apărut în vis împăratului, spunându-i că sunt nevinovaţi. Înspăimântat de această viziune, împăratul i-a eliberat.

Datorită minunilor pe care le-a făcut, Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate şi al celor acuzaţi pe nedrept. Sfântul Nicolae este serbat atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-catolică, pe 6 decembrie.

Moaştele Sfântului Nicolae sunt păstrate la Catedrala din Bari, în Italia, într-o criptă din care izvorăşte un lichid incolor, numit "Mana/ Santa Mana". Potrivit tradiţiei, episcopul acestei eparhii amestecă acest lichid cu apă, îl binecuvântează şi îl împarte credincioşilor.

La biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, la kilometrul zero, se află o parte din moaştele Sfântului Nicolae. Totodată, multe lăcaşuri de cult poartă numele Sfântului Nicolae.

Obiceiuri și tradiții

În mod tradiţional, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii, dar şi adulţii îşi pun ghetuţele lustruite la uşă pentru ca Moşul să le umple cu daruri.

Înainte, copiii din mănăstiri agăţau şosetele la uşă cu scrisori pentru Sfântul Nicolae în care se lăudau cât de cuminţi au fost.

La sate, ziua de 6 decembrie este considerată data începerii iernii şi se spune că în această zi va ninge, căci Moş Nicolae îşi scutură barba lungă şi albă.

În vestul ţării, sărbătorile de Crăciun încep de la Sfântul Nicolae, când fetele se adună în grup încă din seara de 5 decembrie şi frământă plăcinte pentru a doua zi. La 9 seara, niciun minut mai devreme sau mai târziu, sosesc flăcăii şi se încinge petrecerea.

Dacă la Sfântul Andrei se punea la încolţit grâul pentru a vedea cum va fi anul care vine, de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, pentru ca acestea să înflorească, dovada iertării greşelilor, după cum spun tradiţiile populare.

În colindele româneşti se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr, asta pentru că bătrânii cunoşteau şi ei că acea joardă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar, dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe.

Sfântul Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrăgite şi mai răspândite. Numele este format din cuvintele greceşti nike - victorie, biruinţă şi laos - popor, om ce face parte dintr-un popor victorios.

În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit una a darurilor şi a activităţilor caritabile. Astfel, în Germania, Franţa şi Olanda, ziua de 6 decembrie este considerată o sărbătoare religioasă, când sunt oferite cadouri copiilor şi săracilor.

Multe ţări şi-au păstrat propriile obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Nicolae. Astfel, în unele culturi, Sfântul Nicolae călătoreşte cu un însoţitor care îl ajută. În Olanda, episcopul călătoreşte pe un vapor, sosind pe 6 decembrie. Are la el o carte mare, din care află cum s-au purtat copiii olandezi în timpul anului. Cei cuminţi sunt răsplătiţi cu daruri, iar cei obraznici sunt luaţi de asistentul său, Black Peter.

În Germania, Sfântul Nicolae călătoreşte tot cu un însoţitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac în spate şi o nuia în mână. Copiii obraznici sunt pedepsiţi cu lovituri de nuia.

La creştinii din Ghana, moşul care aduce daruri vine din junglă, în timp ce în Hawai, el coboară din barcă. În Danemarca, cel care aduce daruri cară un sac în spinare şi este purtat de reni. Copiii pregătesc o farfurie cu lapte sau o budincă de orez, în speranţa că aceasta va fi mâncată de elfi, personaje despre care se crede că îl ajută pe aducătorul de daruri.

Polonezii cred că darurile vin de la stele, în timp ce ungurii spun că ele sunt aduse de îngeri.

Vineri, 06 Decembrie 2019 07:52

ALETRTĂ meteo: sunt vizate 10 județe

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis vineri dimineaţa mai multe atenţionări nowcasting cod galben de ceaţă şi chiciură, valabile în orele următoare, în 10 judeţe din Oltenia, Moldova, Transilvania și Banat, conform Mediafax.

Potrivit meteorologilor, până la ora 9.00, în mai multe localități din județele Gorj, Dolj, Olt, Bacău și Vrancea se va semnala ceaţă, fenomen care determină reducerea vizibilităţii, local, sub 200 de metri şi izolat sub 50 de metri.

Până la ora 10.00, vor fi fenomene similare în Cluj, Harghita, Sibiu, Arad, Bihor și Timiş.

În mai multe zone vor fi şi depuneri de chiciură.

Totodată, Infotrafic anunță că pe mai pe multe drumuri importante din județele Bacău, Vrancea, Cluj, Bihor, Harghita, Arad, Timiș, Olt, Dolj, Caraș-Severin și Mehedinți traficul se desfășoară în condiții de ceață.

Accident rutier pe autostrada A1, ieșirea spre Giarmata, în această dimineață. Conform ISU Banat,  "În accident au fost implicate un autotren cu o persoană, un autoturism cu 2 persoane și un microbuz cu 7 persoane.

La fața locului s-au deplasat o autospecială de descarcerare grea, 2 autospeciale de stingere, 3 echipaje SMURD, o autospecială de transport personal și victime multiple, 17 pompieri, 2 echipaje SAJ".

Conform ISU Banat persoana decedată era pasager în autoturism. Până acum, patru din cele cinci persoane încarcerate au fost extrase.

TESTELE PISA. La testele PISA, performanţele elevilor la citire/lectură, matematică și științe au fost măsurate pe 6 niveluri de competență. Nivelul 2 este considerat nivelul de bază pe care ar trebui să îl atingă elevii de 15 ani, pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii. 

Pe primele locuri în clasamentul PISA 2018 se află Singapore, China, Estonia, Canada și Finlanda. România a înregistrat scoruri sub media mondială la toate cele trei secţiuni.

Ce știu și ce pot face elevii români în ceea ce privește citirea/ lectura, potrivit testelor PISA 2018:

- 59,2% dintre elevi s-au situat cel puțin la nivelul 2 de competență, ceea ce înseamnă că pot înțelege un text de lungime medie, pot extrage ideea principală, pot căuta informații pe baza unor criterii, altfel spus, pot construi semnificații pe baza a ceea ce citesc (pot învăța pe baza lecturii), scrie Republica.

VEZI AICI 2 MODELE DE TEST PISA

Fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș cere ministru tehnocrat la Educație. Acesta îl somează pe președintele Klaus Iohannis să semneze un nou pact pe Educație, prin care să se angajeze să păstreze același ministru vreme de cinci ani de zile.

 

"Președintele Klaus Iohannis ar trebui să inițieze un nou pact național pentru Educație, unul care să prevadă, pe lângă procentul din PIB alocat obligatoriu de guverne, și un acord între toate partidele politice pentru păstrarea aceluiași ministru la Ministerul Educației minimum cinci ani, indiferent cât de des se succed guvernele și indiferent de culoarea politică a acestora.
Cu tot respectul pentru doamna Anisie, cred că un astfel de ministru ar trebui să fie din afara sistemului actual, dar să îl cunoască bine, de preferat o personalitate publică recunoscută tocmai pentru performanță în economia reală.Președintele Iohannis a strâns suficiente astfel de personalități în grupurile de lucru ale proiectului România Educată. Avem nevoie de obiective concrete legate de performanța copiilor, nu numai de sumele alocate sistemului de educație, dar, cel mai important, avem nevoie de coerență și stabilitate, dincolo de interesele electorale ale candidaților și partidelor. Ministerul Educației trebuie scos în afara jocurilor politice", a scris Cioloș pe Facebook.

Sunt puțini români care au avut, de-a lungul timpului, onoarea și privilegiul de a fi premiați chiar de președintele Statele Unite ale Americii și, cu siguranță, și mai puțini câmpineni.

Ei bine, anul 2019 a adus un astfel de moment, iar noi considerăm că trebuie făcut cunoscut la nivelul localității pentru că ea, premianta, a plecat de aici, dintre noi, pentru a triumfa, din punct de vedere profesional, în SUA. Lorena Bociu, din Câmpina, stabilită în Raleigh, Carolina de Nord, profesor cercetător la Universitatea din această localitate, a fost premiată de președintele Statele Unite, Donald Trump. Este vorba despre ceea ce americanii numesc "premiul prezidențial pentru oamenii de știință și ingineri" (PECASE).

Lorena Bociu este câmpineană, șefă de promoție în 1998 a Colegiului Național ”Nicolae Grigorescu” și câștigătoare a unei vize pentru Statele Unite în cadrul programului ”Loteria Vizelor”.

A absolvit Facultatea de Matematică Aplicată în SUA, a susținut masteratul, doctoratul și apoi a devenit profesor cercetător la North Carolina State University. Este fiica lui Viorel Bociu, colonel în rezervă, autorul unui recent volum de ”Amintiri din cătănie”. În acest an, Lorena Bociu a fost premiată de președintele Donald Trump, diploma care atestă "Premiul pentru carieră timpurie pentru știință și inginerie" al președinției SUA fiind un motiv de mândrie nu numai pentru familie, ci și pentru comunitatea câmpineană.


Înființată în 1996, PECASE este cea mai mare onoare acordată de președinția Statelor Unite oamenilor de știință și inginerilor de excepție, care încep cariera de cercetare independentă. Lorena Bociu lucrează în analiza și controlul ecuațiilor diferențiale parțiale. Cercetările ei includ studierea biomecanicii și hemodinamicii în lamina cribrosa (o structură a nervului optic), pentru a înțelege mai bine cauza și progresia glaucomului și pentru a găsi noi modalități de prevenire sau tratare a bolii. Descoperirile ei au implicații și asupra altor structuri biologice cum ar fi cartilajul, oasele și țesuturile.
Felicitări, Lorena Bociu și mult succes în tot ceea ce faci!

sursa: www.campinatv.ro 

Joi, 05 Decembrie 2019 13:28

O noua "pilã" PNL angajata in Ministere

Alin Dan Ignat numit secretar de stat la Ministerul Muncii este finul deputatului PNL, Florin Roman, un cunoscut critic al numirilor pe baza de cumetrie.

 

 

În vârstă de 33 de ani, Ignat are o cârciumă în Alba Iulia unde se întâlnesc liberalii și are și talente muzicale.

Locuitorii orașului Milano au rămas muți de uimire miercuri dimineașă, când au văzut mii de bancnote de 100 de euro cum curg pe canalul Naviglio Pavese ce străbate orașul.

Bancnotele au început să apară în jurul orei locale 07.30, iar grupuri de tineri s-au grăbit imediat să le pescuiască din apă, potrivit repubblica.it.

Mulți dintre ei au vrut chiar să se arunce în apă, cu gândul că ar putea fi vorba despre o comoară abandonată de criminali, însă au fost descurajați de temperaturile scăzute.

Însă după tot efortul depus, tinerii au oamenii au rămas dezamăgiți când au inspectat mai bine bancnotele: toate erau false.

Nu este clar de unde au apărut banii, dar mulți bănuiesc că ar fi vorba despre o campanie publicitară inedită.

Poliţiştii de frontieră de la PTF Giurgiu au descoperit, ascunsă pe corpul unei femei, cetăţean român, suma totală de 242.000 de euro, a cărei legalitate nu a putut fi justificată.

Femeia şi soţul său, cetăţean sirian, au declarat că suma le aparţine şi că intenţionau să cumpere cu aceşti bani un apartament în Istanbul.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu s-a prezentat, miercuri seară, la volanul unui autoturism marca Volkswagen Passat înmatriculat în România, cetăţeanul sirian H.A., în vârstă de 37 de ani, împreună cu soţia sa, cetăţeanul român H.N., în vârstă de 38 de ani.

În urma unui control amănunţit asupra autoturismului şi persoanelor, poliţiştii de frontieră au descoperit, ascunsă pe corpul femeii, suma totală de 242.000 de euro.

La cercetări, cei doi soţi au declarat că banii le aparţin şi intenţionau să îi folosească pentru achiziţionarea unui apartament în Istanbul - Turcia. Deoarece nu a putut fi justificată legalitatea provenienţei şi destinaţia sumei de bani, aceasta a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor.

În cauză, poliţiştii de frontieră giurgiuveni fac cercetări pentru evaziune fiscală şi “schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri”.

Una dintre cele mai populare destinatii de vara pentru tineri, Costinestiul are o istorie de peste 100 de ani.

Statiunea a fost creata in 1896 de Emil Costinescu, fost ministru de finante (in 3 randuri), primar al Bucurestiului si unul dintre fondatorii Bancii Nationale. Costinescu, ajutat de colonistii germani, a pus umarul la infiintarea satului care avea sa fie vizitat de zeci de milioane de oameni de-a lungil anilor.

'Costinestiul' a preluat numele creatorului sau, Emil Costinescu. Fostul inalt oficial nu s-a gandit niciodata ca statiunea va ajunge la nivelul de popularitate pe care l-a atins pana la urma.

Costinestiul e unul dintre simbolurile litoralului romanesc.

Pagina 2 din 4149