Senatorii au adoptat, miercuri, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolelor 55 şi 158 din Legea privind sistemul unitar de pensii publice. Astfel, persoanele care au desfăşurat activităţi în grupa I de muncă pe o perioadă mai mică de şase ani vor beneficia de reducerea vârstei de standard de pensionare.

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 380/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice s-a reglementat încadrarea în condiții speciale a activităților desfășurate anterior datei de 1 ianuarie 2001 în grupa I de muncă, ceea ce a condus la reducerea corespunzătoare a vârstei standard de pensionare, dar numai pentru persoanele care au lucrat în aceste condiții cel puțin şase ani.

Articolul 55 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se modifică după cum urmează: "în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi în situaţia celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în alte condiţii de muncă prevăzute la art. 29 alin. (2) şi în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1)".

După alin. (1) al articolului 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se introduce un nou alineat cu următorul cuprins: "La stabilirea stagiului de cotizare realizat în condiţii deosebite sunt luate în calcul, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare şi perioadele de vechime în muncă mai mici de doi ani realizate în grupa I de muncă şi grupa a II-a de muncă, până la data de 1 aprilie 2001, cu excepţia celor realizate în activităţi care, conform prevederilor art. 30 alin (1) sunt încadrate în condiţii speciale".

Perioada de timp in care o persoana urmeaza studii universitare poate fi inclusa in stagiul de cotizare necesar pentru obtinerea pensiei, insa, pentru ca aceasta regula sa se aplice, trebuie indeplinite anumite conditii. In plus, in functie de studiile universitare urmate, perioadele pot fi luate in considerare doar la obtinerea anumitor categorii de pensie.

Anumite perioade necontributive sunt incluse in stagiul de cotizare necesar pentru obtinerea pensiei, conform legislatiei in vigoare, iar printre acestea se numara si cele in care asiguratul a urmat cursuri universitare de licenta si/sau de doctorat.

"Perioada desfasurarii studiilor universitare de licenta nu este valorificata la stabilirea stagiilor de cotizare in vederea acordarii pensiei anticipate si pensiei anticipate partiale, dar este valorificata in cazul celorlalte categorii de pensie", a declarat Gabriela Pintea, consilier juridic la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. 

Mai exact, categoriile de pensie pentru care se poate lua in considerare, la calcularea stagiului de cotizare, perioada de studii de licenta sunt:

-pensia pentru limita de varsta;
-pensia de invaliditate;
-pensia de urmas.
Totusi, in ceea ce priveste studiile universitare de doctorat, Gabriela Pintea a subliniat ca nu exista o restrictie in acest sens: "Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este valorificata la acordarea tuturor categoriilor de pensie".

Valorificarea anilor de studii de licenta si/sau a celor de doctorat la obtinerea pensiei prezinta doua avantaje majore, conform specialistului.

"Aceste perioade necontributive reprezinta stagiu asimilat stagiului de cotizare si, prin urmare, se adauga stagiului realizat al asiguratului. Prin adaugarea acestor perioade, asiguratul reuseste sa realizeze stagiul minim si/sau stagiul complet de cotizare mai devreme decat ar fi facut-o fara aceste perioade. Iar perioada desfasurarii studiilor universitare de licenta mareste si cuantumul pensiei, la determinarea punctajului lunar al asiguratului utilizandu-se 25% din castigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective", a explicat consilierul juridic.

In momentul de fata, varsta standard de pensionare este de 65 de ani, in cazul barbatilor, si de 63 de ani, in cazul femeilor. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar cel complet este de 35 de ani, indiferent de sex.

Casa Naţională de Pensii Publice a pus la dispoziția utilizatorilor o aplicație care permite calcularea vârstei de pensionare în funcție de anul nașterii.

Aplicația care îţi permite să îţi calculezi vârsta de pensionare în funcție de anul nașterii poate fi accesată de AICI, însă trebuie să ții cont că datele pe care le primești au caracter informativ. Informaţiile sunt calculate pentru condiţii normale de muncă în sectorul civil. 

CLICK PE IMAGINE PENTRU A INTRA ÎN APLICAŢIE

Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil, proiectul de lege iniţiat de Guvern care prevede egalizarea vârstei de pensionare la femei şi bărbaţi la 65 de ani. Proiectul aprobat de comisie mai prevede că această creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani va fi făcută eşalonat, până în 2035, la femei şi 2015 pentru bărbaţi.

Proiectul Guvernului a fost însă aprobat de comisie și urmează să fie supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Anterior, Senatul a adoptat proiectul.

Aproximativ 250.000 de pensionari din România vor primi, în medie, 400 de lei în plus la pensie, până cel târziu în luna martie. Decizia vine în urma recalculărilor şi se referă la cei care au ieşit la pensie în 2011. De asemenea, în următoarele zile va începe plata pensiilor majorate cu 5 la sută.

Cei 250.000 de pensionari ale căror pensii au fost recalculate îşi vor primii banii într-o singură tranşă până cel târziu în luna martie. Potrivit calculelor, fiecare pensionar va primi în medie 400 de lei în plus la pensie. "Avem bugetat pentru anul 2015 suma aferentă, în jur de 90 de milioane, iar toate aceste sume vor fi plătite către pensionari în luna februarie, cel târziu luna martie", a declarat Rovana Plumb, ministrul muncii.

Beneficiarii sunt cei care s-au pensionat începând cu 1 ianuarie 2011 şi în cazul cărora a fost aplicat un indice de corecţie greşit. În urma deciziei Curţii Constituţionale au fost aplicate aceste măsuri reparatorii. "Se va plăti acea diferenţă dintre ianuarie şi octombrie, respectiv 7 noiembrie, până când a apărut deciza CCR aferentă", a mai spus ministrul muncii.

Luna ianuarie va aduce însă bani mai mulţi pentru toţi pensionarii. Aceştia îşi primesc, începând cu aceste zile, pensiile majorate cu 5 la sută, aşa cum prevede legea şi bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2015. În total peste 5 milioane de pensionari vor avea venituri mai mari. De asemenea, pensia minimă a crescut de la 350 de lei la 400 de lei, începând cu prima lună a acestui an.

Senatul a adoptat, luni, o propunere legislativă prin care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I, mai mici de şase ani, precum şi cele lucrate în grupa a II-a de muncă se consideră stagiu de cotizare în condiţii deosebite.

"În şedinţa din data de 24 noiembrie 2014, plenul Senatului a dezbătut şi aprobat cu 97 de voturi pentru şi 2 împotrivă, Raportul suplimentar al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 55 din Legea nr.263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă, mai mici de şase ani, precum şi cele lucrate în grupa a II de muncă se consideră stagiu de cotizare în condiţii deosebite", se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, cei care au lucrat "atât în grupa I, cât şi în grupa a II-a de muncă şi care nu au putut fructifica aceste perioade întrucât acestea nu erau suficiente pentru obţinerea unei reduceri de vârstă pe fiecare categorie în parte, îşi pot cumula cele două perioade beneficiind, astfel, de reducerea de vârstă prevăzută de lege la art. 55 alin. (1) tabel nr.1".

"De exemplu, o persoană care a lucrat 3 ani în grupa I de muncă şi 3 în grupa a II-a de muncă poate beneficia de reducerea de vârstă de un an prevăzută la articolul mai sus menţionat", se mai spune în comunicat.

Iniţiatori sunt mai mulţi deputaţi UDMR, iar Senatul este prima cameră sesizată.

Niciun pensionar din România nu are, conform legii, venituri mai mici de 350 de lei, a precizat Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, într-o declaraţie transmisă miercuri Agerpres.

"Conform legii, niciun pensionar din România nu are venituri mai mici de 350 de lei. Am văzut şi eu fluturaşi pe Internet sau comentariile nefericite ale unor politicieni. Cupoanele de pensii pe care apar sume de sub 350 de lei nu reflectă veniturile complete ale titularilor", a explicat ministrul Muncii.

Aceasta a adăugat că există unele situaţii în care suma înscrisă pe "fluturaş" este mai mică de 350 lei, dar niciun pensionar nu are un venit mai mic de 350 de lei.

"Aceste situaţii sunt foarte clare. Este vorba despre persoanele care beneficiază, prin cumul, de unul sau de mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cât şi de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum şi de drepturi stabilite şi plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale. La acordarea pensiei sociale minime garantate se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor acestor venituri. Întotdeauna ele trebuie să depăşească 350 lei", a mai spus Rovana Plumb.

Ministrul a subliniat că pensia socială minimă garantată se acordă în situaţia în care veniturile prevăzute anterior, însumate, se situează sub 350 lei. "Prin urmare, nu există pensionar în aceasta ţară cu un venit mai mic de 350 de lei", a punctat Rovana Plumb.

Candidatul ACL la alegerile prezidenţiale, Klaus Johannis, a prezentat, miercuri, în cadrul dezbaterii electorale la care a participat alături de contracandidatul său, Victor Ponta, un talon de pensie în valoare de 4 lei şi un altul "considerabil sub 350 lei".

"Apropo de pensii, că veni vorba, am aici nişte taloane de pensie. E un lucru important de ştiut că una zicem, alta facem. Este o pensie de exact patru lei. Aceste taloane le-am primit. (...) Alt talon de pensie, considerabil sub 350 lei", a spus Johannis.

Victor Ponta a intervenit, explicând că 350 lei reprezintă valoarea venitului minim garantat. "Pensia, dacă este mai mică, se completează de la bugetul de stat, nu de la bugetul de pensii. (...) Conform legii din România - şi domnul Iohannis ca primar ar trebui să cunoască legea, ca preşedinte cu atât mai mult - venitul minim garantat de 350 lei se completează din bugetul de stat faţă de bugetul asigurărilor sociale", a afirmat Ponta.

Umilinţă fără margini pentru o bătrână din judeţul Mehedinţi. Lună de lună priveşte îndelung către poartă şi abia aşteaptă să o strige poştaşul să-i aducă pensia, care valoarează nici mai mult nici mai puţin decât un leu. Culmea, pensia femeii este de trei lei, doar că statul îi reţine lunar doi lei, potrivit România TV.

O bătrână din Malarişca, judeţul Mehedinţi, se chinuie să trăiască dintr-o pensie de numai un leu. Reprezentanţii Casei de Pensii spun că veniturile bătrânei sunt mai mari, dar au fost tăiate, pentru că a beneficiat de o pensie necuvenită.

Bătrâna ştie că nu are bani nici de pâine, dar la fel de bine ştie că trebuie să trăiască. Chiar dacă primeşte o pensie de un leu, ea aşteaptă poştaşul în fiecare lună.

Banii primiţi mai mult o încurcă pe bătrână decât s-o ajute.

Revoltător este că în acte, pensia femeii este de trei lei. Doar că statul îi reţine lunar doi lei.

"De pe urmă soţului beneficiază de 3 lei, indemnizaţie prevăzută de această lege. Faptul că acum primeşte numai un leu se datorează că înainte de a deschide aceste drepturi la o lege specială a beneficiat de pensie de urmaş din 99 până în 2000, care în urmă unor sesizări făcute de săteni şi cercetate de organele abilitate s-a dovedit că adeverinţele sunt false", a declarat Ion Aniţescu, de la Casa de Pensii Mehedinti.

Bătrâna ar datora statului 1700 de lei. Până acum a returnat aproximativ 300 de lei. Ca să înapoieze toată suma ar trebui să mai trăiască încă o viaţă, adică vreo 60 de ani.