Sarbatoarea Invierii Domnului reprezinta ocazia perfecta pentru le trimite urari, mesaje si sms-uri celor dragi, membrilor familiei si prietenilor. Cel mai simplu mod prin care putem sa impartasim bucuria este prin transmiterea de mesaje si sms-uri, asa ca iti venim in ajutor cu o serie de idei.

MESAJE DE PASTE. Iata idei de sms-uri si mesaje pe care le poti trimite celor dragi:

- Iti urez un Paste Fericit si pace sufleteasca! Hristos a inviat! Domnul sa te bucure, sa-ti dea rabdare in incercari, har in lucrare, iubire in suflet!

- Sfanta Sarbatoare de Paste este un moment in care Dragostea, Pacea si Seninatatea se unesc in numele Domnului. Hristos a Inviat!

- Bogatia sufleteasca este darul cel mai de pret pe care il aduce iepurasul, dar el mai imparte celor dragi si alte cadouri: bucurie, voie buna, liniste sufleteasca si intelegere.

- Iubeste, iarta, cum EL te-a invatat. Crede si uita tot ce-ai indurat. EL ti-e lumina, caci EL te-a creat. Sa nu uitam, numai EL ne-a salvat, HRISTOS A INVIAT!

- Sper ca Sfanta sarbatoare de Paste sa iti aduca lumina si multa fericire in inima. Hristos a Inviat!

- Fie ca Sfanta Lumina de Paste sa va lumineze calea cea buna spre fericire si bucurie. Paste Fericit!

- Ou inrosit, miel rumenit, cozonac marit, Paste fericit!

- Fie ca aceasta sarbatoare sa va aduca multa nadejde si pace in viata.

- Asa cum soarele mangaie fiecare floare, dandu-i prospetime si vitalitate, asa si Dumnezeu sadeste in sufletul fiecarui om iubire si bunatate.

- Iepurasul mustacios e de Paste norocos. Nu-ti lasa cadou in ghete, are el alte secrete: pasca, oul inrosit, cozonacul, mielul fript si un Paste fericit!

- Rau de lumina curge din biserici. Clopote vechi intregul cer razbat. Cu lumanari aprinse de la clerici, crestinii spun "Hristos a Inviat!"

- Fie ca bucuria Invierii Domnului sa iti aduca in suflet numai lumina si fericire si mult timp petrecut alaturi de cei aproape inimii tale. Paste fericit si Hristos a Inviat!

- Luminoasa sarbatoare a Sfintelor Pasti sa coboare peste noi toti bucurii duhovnicesti, pace si buna intelegere, iar Hristos cel Inviat sa ne daruiasca sanatate si intru toate, buna sporire. Hristos a Inviat!

- Fie ca sfanta sarbatoare a Invierii Domnului sa-ti aduca cele 4 taine divine: incredere, lumina, iubire, speranta. Clipe de neuitat alaturi de cei dragi si numai realizari!

- Sa-ti fie viata pufoasa ca un cozonac, fara griji ca a unui miel, colorata ca un ou de Pasti si luminoasa ca ZIUA INVIERII.

- Invierea Domnului sa va sporeasca sanatatea si belsugul, sa va implineasca gandurile si sperantele.

Turiştii care nu şi-au făcut încă rezervări de Paşte mai au câteva zile la dispoziţie pentru a găsi oferte avantajoase. În întâmpinarea lor vin proprietarii de vile şi pensiuni din localităţi mai puţin aglomerate din Prahova, dar cu peisaje bucolice, oameni ospitalieri şi tradiţii frumoase.

Sărbătoare petrecută în principal alături de familie, Paştele nu reuşeşte să atragă la fel de mulţi turişti în clasicele destinaţii de pe Valea Prahovei. Este un tipar care se repetă şi în 2015, gradul de ocupare al hotelurilor şi pensiunilor clasificate din Buşteni, Sinaia şi Azuga fiind cuprins, cu o săptămână înainte de Paşte, între 35% şi 70%. Cea mai aglomerată staţiune este Buşteniul, în principal datorită preţurilor mai mici şi posibilităţilor de cazare în grup, prin închirierea integrală de vile şi pensiuni.

„Exodul“ de sărbători al turiştilor, din ultimii 20 de ani, către Valea Prahovei, nu mai este însă pe placul tuturor. Veniţi din aglomerări urbane, cu stres şi poluare, şi nostalgici după sărbători petrecute tihnite, turiştii au început să se orienteze şi către alte destinaţii din Prahova unde găsesc acelaşi confort, dar peisajele sunt încă sălbatice, liniştea deplină şi tradiţiile puternice.

O astfel de destinaţie este Breaza, localitate recunoscută pentru aerul tare şi puternic ozonificat, dar şi peisajele spectaculoase. Chiar dacă este mai puţin frecventată de turişti, oferta de vacanţă este pe gusturile celor mai pretenţioşi clienţi. Astfel, la Pensiunea Transilvania House, turiştii au la dispoziţie saună finlandeză şi o zonă verde de 1.000 metri pătraţi, cu piscină iluminată subacvatic, cu acoperiş retractabil permite folosirea pe tot timpul sezonului, în funcţie de temperatura exterioară, începând din luna aprilie până în luna octombrie.

Oferta de Paşte pleacă de la 380 de lei de persoană, care include cazarea timp de două nopţi în camere duble matrimoniale sau apartamente, mic dejun pascal şi cină festivă de Paşte, cu bucate tradiţionale, pregătite cu ingrediente din zonă, Turiştii primesc pături de plajă şi halate de baie, iar masa este servită într-un salon de sticlă sau în insule poziţionate între brazi, cu o vedere spectaculoasă. Clienţii au la dispoziţie şi grătar, precum şi bucătărie complet utilată.

În sudul localităţii Breaza, la Poiana Câmpina (la 90 km de Bucureşti), este un alt loc unde vă puteţi petrece mini-vacanţa de Paşte. Casa Victoria, de exemplu, amplasată într-un cadru natural spectaculos, poate fi închiriată integral de 16 persoane, cu 700 de lei pentru o noapte sau cu 1.000 de lei pentru două nopţi. Dacă optaţi pentru turism individual, cazarea într-o cameră matrimonială costă doar 70 de lei pentru o noapte sau 150 de lei pentru trei nopţi.

Turiştii au la dispoziţie loc de joacă pentru copii, internet gratuit, grătar în curte, precum şi terasă şi foişor pentru relaxare. Slujba de Înviere se ţine exact ca pe vremea bunicilor, într-o biserică veche, construită în perioada domniei lui Carol I.

Cheia, staţiune căzută în dizgraţia turiştilor amatori de distracţie de noapte şi aglomeraţie, este o destinaţie perfectă pentru un Paşte petrecut într-o linişte în deplină armonie cu natura sălbatică. Preţurile pachetelor pentru sărbătoarea pascală pleacă de la 45 de lei de persoană şi ajung la maximum 200 de lei. Gazdele, extreme de primitoare, aşteaptă turiştii cu renumita ţuică de Văleni, drob şi friptură de miel pregătite în casă, ouă roşii şi bulz cu brânză făcută de ciobanii din zonă. Cel mai mare câştig este, însă, detaşarea pe care o veţi resimţi în timpul concediului, datorată temperaturilor molcome, tihnei care se pare că se revarsă din creierii munţilor şi aerului tare şi ozonificat.

Exact ca la bunici vă veţi simţi şi în frumoasa localitate Aluniş, cu pajişti şi păduri seculare, aflată la 11 km de Slănic. Puternic ancoraţi în tradiţii, localnicii au ridicat şi pensiuni unde puteţi petrece Paştele într-un peisaj de un verde ireal, printre animalele din gospodării, desfătaţi cu bucate pregătite în casă. Pensiunea completă şi trei nopţi de cazare costă de la 450 de lei de persoană. Cu bateriile încărcate vă veţi întoarce şi de la Slănic Prahova, staţiune foarte liniştită, unde ofertele de Paşte pleacă de la 50 de lei de persoană şi ajung la 570 de lei, pentru cazare, pensiune completă şi masă festivă. Slănicul este o staţiune balneoclimaterică, renumită pentru bazele de tratament şi aerul bogat în aerosoli. În zonă puteţi vizita Muntele de Sare, unic în lume, şi cea mai mare salină din Europa.

Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) se intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

În această săptămână, de duminică şi până vineri, se săvârşeşte slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumuseţe, care evidenţiază momentele dramatice legate de Patimile şi Jertfa Mântuitorului Iisus Hristos. Două dintre aceste au o semnificaţie aparte şi o structură specială. Astfel, Denia din Joia Patimilor, cunoscută şi sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, recapitulează şi actualizează în conştiinţa credincioşilor istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în grădina Ghetsimani, aducerea Lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea şi moartea, încheind cu punerea în mormânt.

Denia de vineri seara cuprinde rânduiala Prohodului Domnului, cântări de o frumuseţe şi profunzime deosebite, care evocă deopotrivă durerea nespusă la vederea Fiului lui Dumnezeu pe cruce, cât şi nădejdea în biruinţa Învierii ce se întrezăreşte. Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizează înmormântarea Domnului.

Prin Denie se înţelege slujba Utreniei făcută seara aşa cum se face în cadrul privegherilor, adică slujba Utreniei, slujba de dimineaţă, se mută la vremea serii, după ce se sfârşeşte rânduiala Vecerniei.

Deniile se fac în timpul Postului Paştilor, miercuri şi vineri în săptămâna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfântului Andrei, adică o slujbă de dimineaţă, o Utrenie, în care se cuprinde un canon mare. La fel vineri seara, în săptămâna a cincea, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, încadrat în slujba de dimineaţă, în slujba Utreniei, care se face seara.

Tot Denii se numesc şi slujbele din ultima săptămână din Post, Săptămâna Mare. Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor şi continuă în serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, făcute seara. 

Traditii in Saptamana Mare

Aceasta se mai numeste si Saptamana Patimilor, deoarece tine din momentul intrarii lui Iisus in Ierusalim (in Duminica Floriilor) si pana la rastignirea acestuia in Vinerea Mare. Este o saptamana sfanta, binecuvantata, in care postul trebuie tinut strict si pregatirile de Paste facute ca la carte. 

Luni, se citește, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. Tot în timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.

Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

In Martea Mare se aspira, se da cu matura, se spala geamuri si se fac treburile grele pe langa casa. 

Miercurea Mare este ultima zi in care se mai pot face treburi pe camp sau se mai spala si calca. Din aceasta zi, se spune ca barbatii trebuie sa stea pe langa casa si sa isi ajute nevestele.

Joia Mare este ultima zi in care se pomenesc mortii, iar femeile merg la biserica si impart colaci de post, vin, miere si fructe. Barbatii aprind focuri rituale in curti, pentru sufletele mortilor care se reintorc acasa. In dupa-amiaza acestei zile se fac copturile: painea, pasca si cozonacul.

In Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se tine post negru, nu se face treaba sau mancare, unii se scalda in rauri pentru a fi sanatosi tot timpul anului si seara se merge la biserica pentru Prohod si trecerea pe sub Sfantul Aer. 

In Sambata Mare, femeile pregatesc mielul sacrificat in aceasta zi, fac ultimele pregatiri pentru masa si scot hainele noi pentru Inviere. Seara se vopsesc ouale, daca nu s-au pregatit din Joia Mare, si se face un cos pentru biserica ce contine: oua rosii, pasca, cozonac, sare, ustoroi, friptura de miel etc. 

Săptămâna Mare este săptămâna Patimilor lui Iisus Hristos. Este numită şi Săptămâna Pătimirilor de către unii preoţi, în care creştinul „mimează”, după canoanele bisericeşti, suferinţele îndurate de Hristos. Acestea constau în îngrădiri, cum este postul Paştelui, cel mai sever din an, ce presupune abţinerea de la hrana de origine animală, dar şi de la fapte, gânduri şi vorbe rele. Creştinul se spovedeşte, se căieşte, purificându-se pentru a întâmpina Învierea Domnului şi a primi Sfânta Împărtăşanie. Este o săptămână mistică, de introspecţie, de pregătire duhovnicească deosebită a creştinilor pentru Înviere.

Slujbele specifice Săptămânii Mari sunt Deniile, adevărate roade de pocăinţă pentru creştini. Aceste rânduieli bisericeşti sunt însă şi prilej de manifestare, în paralel, a unor obiceiuri locale mai mult sau mai puţin legate de credinţa adevărată. Nu sunt sacrilegii, dar se îndepărtează de duhul ortodoxiei, neavând valoare religioasă, după cum spun preoţii. Sunt simple obiceiuri perpetuate ca tradiţii locale. Iată câteva dintre cele mai răspândite şi acceptate de Biserica Ortodoxă.

Înnodarea şnurului la Denia celor 12 Evanghelii

În Joia Mare se săvârşeşte Denia celor 12 Evanghelii. În timpul acestei slujbe, unele femei fac 12 noduri pe sfoară sau aţă, unul după fiecare Evanghelie, punându-şi dorinţe. În unele locuri, nodul respectiv se desface după ce dorinţa a fost îndeplinită, iar în  altele, se desface la vreme de încercare, rostindu-se o rugăciune pentru rezolvarea problemei respective. Fetele nemăritate mai obişnuiesc să îşi pună şnurul înnodat sub pernă ca să-şi viseze ursitul.

La Denia celor 12 Evanghelii se obişnuieşte, în unele locuri, să se pună la „Vii”, legate între ele, cele 12 lumânări aprinse în timpul slujbei, una pentru fiecare Evanghelie. Şi acest obicei este tolerat de Biserică.

De asemenea, se duc la biserică vase noi, pâine lumânări şi vin şi sunt lăsate acolo până la Paşti.

Pomana dată peste mormânt şi focul prin care trec spiritele

Joia Mare este şi o zi specială pentru pomenirea celor adormiţi. Este ultima zi de pomenire a morţilor din Postul Mare. Este foarte important să se împartă căni – tradiţia vorbeşte despre „Cănile din Joia Mare” - colaci şi apă.  Se spune că este bine să se dea toate acestea peste mormânt celui care le primeşte. Se mai obişnuieşte să se aprindă focuri pe morminte sau în curtea casei, pentru că se crede că în această zi morţii se întorc acasă şi vin la foc să se încălzească. De asemenea, focul aprins are rol purificator, spunându-se că el alege spiritele bune care vor păzi casa, de cele rele, pe care le alungă.

Se spune că slujitorii lui Caiafa au aprins, în joia când Iuda l-a vândut pe Hristos, un foc în curtea arhierească, pentru că le era frig. O altă interpretare a focului din Joia Mare este aceea potrivit căreia Sfântul Petru ar fi fost oprit de un asemenea foc atunci când s-a lepădat de Hristos.

Ouăle nu se vopsesc în Vinerea Mare

Se spune că ouăle înroşite în Joia Mare nu se strică tot anul.  Gospodinele care nu au înroşit ouă în Joia Mare trebuie să facă acest ritual sâmbătă, înaintea Paştelui şi în niciun caz în Vinerea Mare. În această zi se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeşte, pentru că Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue şi al formei rotunde aproape perfecte.

Este bine ca ouăle să fie vopsite numai în roşu, deoarece această culoare simbolizează sângele Mântuitorului.  Tradiţia spune că acest lucru vine de la faptul că peste ouăle aduse de Mironosiţe au căzut picături din sângele lui Hristos răstignit pe Cruce. Se mai povesteşte că Maria Magdalena, care ducea un coş cu ouă, le-a spus unor necredincioşi cu care se întâlnise pe drum că Hristos a înviat. Ei au râs de ea, spunându-i că vor crede că aşa este dacă ouăle din coşul ei se vor înroşi ... iar acestea s-au înroşit pe loc.

Vinerea Mare mai este numită şi Vinerea Seacă, pentru că se ţine post negru toată ziua, pentru iertarea păcatelor şi pentru a avea spor şi sănătate tot anul.

Dansul ritual de bucurie şi înconjurarea Bisericii în genunchi

În Vinerea Mare, se scoate Sfânta Cruce în mijlocul Bisericii, la amiază, iar înaintea ei se aşează pe masă Sfântul Epitaf. Este ziua în care se tămăduieşte sufletul de păcat şi se spune că până şi cei blestemaţi se pot vindeca. Sfântul Epitaf aşezat în faţa Crucii cu Mântuitorul răstignit este loc de pelerinaj al credincioşilor. Este aşa-numita „trecere pe sub Masă” – un dans ritual de bucurie, după cum explică preoţii. Creştinii trec în genunchi pe sub Masă, acesta însemnând gestul suprem de pocăinţă, iar după ce ies, se ridică în picioare, gestul simbolizând faptul că respectivul nu rămâne doar la pocăinţă, ci „se îndreaptă”, se luminează după această trecere, se purifică. O altă interpretare a trecerii pe sub Masă este coborârea în Mormântul lui Hristos care s-a jertfit pentru iertarea păcatelor neamului creştin, iar ridicarea în faţa Crucii este triumful asupra suferinţei şi spălarea păcatelor.

Se poate trece pe sub Masă o dată sau de trei ori, cu o lumânare aprinsă, ritualul fiind diferit în funcţie de obiceiul locului. Pe Masă se pun flori. Se spune că nu este bine să treci după un bătrân bolnav, că s-ar putea să ajungi ca el sau să-i iei păcatele, şi nici după o femeie. După Prohod, se înconjoară Biserica împreună cu preoţii care au ţinut slujba. Unele persoane fac înconjurul sfântului lăcaş mergând în genunchi.

Scăldatul ritual

Este un alt simbol al purificării, al curăţirii trupeşti şi sufleteşti care se face în Vinerea Mare. Obiceiul spune că se face într-o apă curgătoare, ca să se ducă tot ce e rău. Creştinii care nu au la îndemână o astfel de sursă se mulţumesc cu apa de la duş, pentru că şi aceasta este „curgătoare”. Este bine să se facă acest ritual chiar înaintea Răsăritului sau cât mai devreme dimineaţa.

În Duminica Paştelui, creştinii se spală cu apă în care s-a pus un ou de Paşti şi un ban de argint, pentru a fi sănătoşi tot anul şi a nu duce lipsă de nimic.

Lumina Învierii

În noaptea de sâmbătă spre dumincă este Învierea. La miezul nopţii, creştinii cântă împreună cu preoţii „Hristos a Înviat!”.  Slujba de Înviere se încheie dimineaţa, dar cei mai mulîi dintre creştini pleacă după ce au luat Lumina.

De la slujbă, creştinii trebuie să plece cu lumânarea aprinsă şi să meargă aşa cu ea pănă acasă, unde, după ce fac semnul Crucii, o sting în pragul de sus al uşii de la intrarea în casă. Gestul simbolizează lumina care ne luminează pe noi şi spaţiul în care trăim.

Lumânarea de la Înviere se ţine în casă şi se aprinde la nevoie, când creştinul se roagă pentru ceva special, pentru diferite trebuinţe.

Rugăciuni folositoare

Preoţii le recomandă creştinilor să citească Evangheliile în toată această perioadă. Astfel, înaintea Paştelui sunt recomandate Evagheliile după Matei, Marcu şi Luca, iar după Înviere, cea a lui Ioan Evanghelistul.

Este bine de ştiut că din Joia Mare până în Joia din Săptămână Luminată nu se spală rufe şi nici nu se coase. Curăţirea trupului este permisă. De asemenea, este de rău augur să te tunzi în Vinerea Mare. Se spune că „tragi a rău” şi că îţi va muri cineva apropiat din familie.

Nu în ultimul rând, creştinul trebuie să poarte haine curate, primenite, iar de Paşti, haine noi.

De asemenea, rugăciunile care se fac după Înviere, începând din Săptămâna Luminată şi până la Înălţare se fac stând în picioare, nu în genunchi.

Cursurile semestrului al II-lea au început pe data de 9 februarie 2015, care va fi întrerupt de vacanţa de primăvară, programată între 11 aprilie şi 19 aprilie. Săptămâna "Școala altfel" se va desfășura în perioada 6-10 aprilie 2015.

Anul şcolar 2014-2015 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare. Excepţie fac clasele terminale din învăţământul liceal, pentru care anul şcolar are 37 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării examenului naţional de bacalaureat.

Cursurile claselor a XII-a se încheie pe data de 29 mai 2015, iar cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 12 iunie 2015.

Semestrul al II-lea a început pe data de 9 februarie. Cursurile acestuia va fi întrerupt de vacanţa de primăvară, programată între 11 aprilie şi 19 aprilie. Cursurile se vor relua în 20 aprilie, anul şcolar urmând să se încheie la 19 iunie. Vacanţa de vară de dinaintea anului şcolar 2015-2016 va fi între 20 iunie şi 13 septembrie.

Conform calendarul şcolar, săptămâna 6 - 10 aprilie din semestrul al doilea va fi dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului "Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!".