Cel mai bine plătit rector din România este Alexandru Irimie, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. Potrivit declaraţiei de avere, el a câştigat anul trecut doar din salariul de rector, 243.886 lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de peste 4.500 euro. Cumulat cu alte venituri din afara universităţii, a ajuns la 277.720 lei în 2015. El mai are terenuri de 500 mp , respectiv 2900 mp şi două proprietăţi de 136 mp şi 94 mp.

Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai este clasat pe locul doi în topul salariilor, cu un câştig de 206.601 în 2015, adică peste 3.800 euro lunar. Ioan Aurel Pop a fost ales anul acesta preşedintele Consiliului de Atestare a Titlurilor Universitare – CNATDCU. CNATDCU este, prin lege, instituţia care trebuie să îi propună ministrului să retragă un titlu de doctor, dacă se dovedeşte că titlul a fost obţinut prin plagiat, Consiliul nu are, însă, în prezent o procedură sau un regulament care să detalieze această atribuţie. Ioan Aurel Pop a ajuns anul trecut la un venit total de 351 963, obţinând bani şi din proiecte şi din alte activităţi în cadrul universităţii. Împreună cu soţia, profesoară la un liceu în oraş, venitul total al familiei a ajuns la 371 787, adică peste 82 000 euro câştigaţi în 2015. Pop declară că deţine o casă în oraş şi are depozite bancare de 860 125 lei.

În TOP 5 Salarii de Rector se mai regăsesc Iulian-Gabriel Bîrsan (Universitatea ”Dunărea de Jos” Galați), Teodor Frunzeti (Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”, București) și Dan Claudiu Dănișor (Universitatea din Craiova), acesta din urmă ajungând la un salariu de  201.928 lei, peste 3.700 euro/lună. Bîrsan nu are declarate niciun fel de proprietăţi. Frunzeti mai deţine o casă în oraş de 280 mp, un teren tot în oraş de 1009 mp şi 12,2 ha de teren agricol. Mai are un depozit bancar de 73.800 lei şi 60.000 lei  din fonduri de investiţii. Dan Claudiu Dănişor deţine şi două terenuri în oraş de  572.5 mp, respectiv 1000 mp.

Doru Pamfil, rectorul de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, cel clasat pe locul 6 în topul salariilor, a mai câştigat din proiecte 213.003 lei, ceea ce a însemnat un venit total anul trecut de 400.341 lei, aproape 89 000 euro. Suma îl situează pe primul loc în topul veniturilor totale obţinute de un rector în 2015. Pamfil deţine şi două terenuri de 500 mp, respectiv 2900 mp.

Ionel Didea, rectorul Universităţii din Piteşti, aflat pe locul 7 în TOPUL Salariilor, câştigă mult sub venitul soţiei, notar, care anul trecut a încasat 990.784 lei, adică 220.174 euro. Didea deţine patru apartamente, două case în oraş şi un teren, de asemenea în oraş, două spaţii comerciale, bunuri de 30.000 euro, 77.120 lei în contul curent, dar nu are depozite bancare.

Radu Călin Solovăstru, rectorul Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, aflat de asemenea, în top 10, și la salarii, și la venituri, are trei apartamente şi depozite bancare de 180.000 lei.

Fostul ministru al educaţiei, Sorin Cîmpeanu, rector la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, pe locul 10 în Topul Salariilor, a ajuns la un venit total anul trecut de 330.667 lei, adică peste 73.000 euro, câştigând în plus din proiecte şi alte venituri din universitate. Câştigul total îl situează pe locul 4 în Topul Veniturilor totale obţinute de un rector anul trecut. Cîmpeanu nu a declarat că ar deţine imobile. El mai are un cont curent de 139.165 lei şi depozite de 498.198 lei.

Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, din Bucureşti, locul 12 în Topul Salariilor,  deţine o casă de 742 mp, un teren în oraş de 3.869 mp şi bani în bancă  – 48.406 cont curent şi 508.048 lei  depozit, 89.518 fonduri de investiţii şi două maşini: un BMW şi un Audi.

Călin Enăchescu, rectorul Universităţii din Târgu Mureş, cu un venit lunar total de peste 3.600 de euro deţine două case şi patru terenuri în oraş. Soţia este medic stomatolog, iar anul trecut venitul total al ei a fost de 3968. Enăchescu declară că a mai avut şi plasamente de 15.000 euro şi un transfer de proprietăți de 85.700 lei.

Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universităţii din Braşov, deţine împreună cu soţia trei apartamente, un teren în oraş şi o casă la ţară. Cu alte venituri din afara universităţii a ajuns la un total lunar de aproape 7.000 euro. Această sumă îl plasează pe locul doi în topul veniturilor totale obţinute în 2015 de către un rector. Soţia lui, angajată la o societate comercială, a câştigat anul trecut puţin peste 5.500 lei.

Deşi nu se află în TOP 20 salarii ale rectorilor, iar în topul veniturilor totale ocupă locul 15, Gheorghe Popa, rectorul Academiei de Poliţie din Bucureşti  declară că a acordat împrumuturi de 100.000 lei, adică aproape jumătate din suma totală pe care a încasat-o anul trecut împreună cu soţia – 210.430 lei. Popa mai deţine o casă în oraş de 260 mp şi 4 ha de teren forestier.

Serialul va continua cu veniturile ARACIS, înainte de a trece la prezentarea performanțelor academice ale celor care conduc și reglementează învățămîntul superior din România.

Potrivit declaraţiilor de avere, 17 rectori au obţinut bani şi din proiecte.

Există, însă, şi rectori care nu au publicat aceste declaraţii, deşi este obligaţie legală, potrivit Legii nr. 176/2010. Legea nu prevede, însă, sancţiuni pentru cei care nu depun aceste declaraţii.

Printre cei care nu şi-au făcut publice averile, se numără Zeno Bogdănescu, rectorul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu” din Bucureşti, Dan Dediu, rector la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Mihai Bălescu, de la Universitatea Naţională de Arte, de asemenea din Bucureşti.

Top 20 salarii rectori

Top 20 venituri totale rectori

Reporter: Începând cu aanul universitar 2013-2014, taxele de şcolarizare la Universitatea de Petrol şi Gaze (UPG) Ploieşti au crescut. Cât de mult a afectat acest demers înscrierea la universitate?

Mihai Coloja: Prea mult nu a afectat. De exemplu, la facultăţile tehnice ne-am completat toate locurile, iar la Foraj nu am avut aşa concurenţă de pe vremea lui nea Nicu. Au fost 4,5 pe loc. Trebuie să ţinem seama şi de gradul de sărăcie a populaţiei, pentru că populaţia a sărăcit în ultima perioadă. Scăderea numărului de studenţi este, totuşi, nesemnificativă. Mai este şi altă treabă. Noi nu am mai dat admitere pentru aşa de mulţi copii cum dădeam altă dată, când nu aveam o anumită limită. Acum trebuie să ne încadrăm în cifrele ARACIS-ului.

R: Ştiu că sunt sute de studenţi străini la universitatea din Ploieşti. Ce îi atrage la UPG?

M. C.: Sunt în jur de 280 de studenţi străini din Mexic, Vietnam, Angola, Turkmenistan, Coasta de Fildeş… Avem studenţi din aproape 20 de ţări. Pe cei care vin la Petrol îi atrag meseria şi veniturile, câştigul, pe care îl pot obţine după ce termină pentru că munca în acest domeniu este plătită foarte bine. Şi nici nu prea au unde să meargă prin alte părţi, mai ales în Europa.

R: La începutul anului universitar, a fost un scandal legat de delapidarea unor fonduri de la UPG. Ce se mai întâmplă în acest caz?

M. C.: Ancheta este în desfăşurare, organele de cercetare lucrează şi aşteptăm şi noi rezultatele. Între timp am mai recuperat o parte din bani.

R: Până la urmă, care a fost prejudiciul total?

M. C.: Când vom avea rezultatul de la organele de cercetare vom spune. Nu pot avansa nişte cifre care poate nu vor fi reale. Au avut loc şi demiteri în urma acestei probleme. A fost demis decanul de la Facultatea de Ştiinţe Economice, Ion Iarca. I s-a desfăcut şi contractul de muncă.

R: Vă simţiţi concuraţi în mod real de universităţile private?

M. C.: Probabil că o parte dintre studenţii care puteau fi la noi aleg universităţile private pentru că, într-adevăr, taxele sunt mai mici pentru că, bănuiesc, ei nici nu au cheltuieli aşa de mari. Nu ştiu dacă se pune problema să ne simţim concuraţi. Cred că este loc pe piaţă pentru toată lumea şi poate şi la noi timpul va decanta ce este bun şi ce este rău. Şi în România se va intra într-o normalitate.

R: Ce părere aveţi despre faptul că, uşor, uşor, se cam renunţă la admiterile pe bază de examen, în favoarea celor pe bază de dosar?

M. C.: Admiterea prin examen era bună, se făcea o selecţie mai riguroasă. Azi se intră pe bază de dosare şi plecăm cu o sută de oameni într-o serie, dar termină 60 sau 70. Restul se pierd pe drum.

R: Ce ne trebuie pentru a avea un sistem educaţional competititv pe plan mondial?

M. C.: Ca să avem sistem competititv pe plan mondial trebuie să alocăm fonduri pentru că fără bani nu se poate. Numai cu lozinci şi cu buna voinţă a unor cadre didactice nu vom atinge un astfel de standard. Fără bani nu se poate. Subfinanţarea este, cred eu, principala problemă a sistemului educaţional de azi pentru că, dacă nu ai bani, nu ai dotări şi nu ai cadre didactice. Eu mă leg, de exemplu, de Facultatea de Ingineria Petrolului şi Gazelor. Aici, situaţia este critică pentru că nu mai avem asistenţi şi nici şefi de lucrări. Cine rămâne asistent în facultate cu 13 milioane când cea mai amărâtă firmă îi dă 25-26 de milioane, deci dublu? Plus posibilitatea de a pleca să lucrezi peste hotare... Sunt atâtea firme care recrutează direct de pe băncile şcolii. Este şi normal să fie aşa pentru că fiecare alegem să trăim mai bine. Mai este şi mirajul acesta al plecării în străinătate...

R: Dacă aţi fi legiuitor, ce aţi schimba în Legea educaţiei?

M. C.: Multe. De trei ani de zile, a fost anomalie ca la şapte plecaţi să poţi lua doar un cadru didactic. Unde se doreşte să ajungem? Dacă îmi pleacă 70 de oameni, eu pot să iau doar 10. Suntem într-o situaţie tare delicată. Poate să vină o evaluare europeană şi să îmi spună că nu avem profesori... Şi normal că nu avem pentru că au tot plecat, de promovat nu s-a mai promovat că legea nu a permis, de angajat nu s-a angajat şi atunci suntem în această postură.

R: Ce i-aţi spune ministrului Educaţiei?

M. C.: I-aş spune că este nevoie de o nouă lege a educaţiei şi de o salarizare mai bună a cadrelor didactice în funcţie de performanţă. Dar în privinţa salarizării nu mai este vina ministrului, pentru că el poate cere. Haideţi să fim sinceri acum! Ţara asta pare că nu are nevoie de sănătate, de învăţământ, de cercetare. Acestea sunt un fel de Cenuşărese.