Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a primit verdict de neplagiat din partea comisiei de experți, dar totuși aceștia au admis că există câteva pagini plagiate în lucrarea acesteia de doctorat. Cei care au pornit această investigație, Grupul de Investigații Politice, nu s-au mulțumit cu acest răspuns și au contestat decizia CNATDCU referitoare la plagiatul lui Kovesi.

 

”Grupul de Investigații Politice arată că experții CNATDCU nu au studiat cu un soft anti-plagiat lucrarea lui Kovesi și nici nu au studiat întreaga lucrare, ci doar fragmente.

”GIP a contestat decizia CNATDCU referitoare la plagiatul lui Kovesi.

Pe scurt, motivele contestației pe care am transmis-o CNATDCU în 28 decembrie sunt următoarele:
1. CNATDCU nu a analizat teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, ci doar pasajele trimise de noi în una dintre anexele sesizării. 
2. CNATDCU nu a analizat teza Laurei Codruța Kovesi cu un soft antiplagiat.
3. CNATDCU a creat un dublu standard pentru a o absolvi pe Kovesi. CNATDCU a decis retragerea titlului de doctor în cazul lui Tobă pentru că acesta a plagiat „zeci de pagini”. În cazul lui Kovesi, CNATDCU a decis menținerea titlului de doctor deși aceasta a plagiat zeci de pagini. CNATDCU a decis retragerea titlului de doctor în cazul lui Pandele, după ce a verificat lucrarea acestuia cu un soft antiplagiat. CNATDCU nu a analizat teza lui Kovesi cu un soft antiplagiat.
4. CNATDCU a inventat un pseudo-criteriu cantitativ de analiză doar pentru cazul Kovesi: plagiatul este permis dacă afectează doar „o mică parte a tezei”. Nicăieri în legislația românească sau în definițiile plagiatului cu care lucrează experții nu există ideea că o lucrare nu poate fi considerată plagiat dacă autorul a copiat fără să citeze „doar” 20 de pagini.
5. CNATDCU a inventat un pseudo-criteriu calitativ de analiză doar pentru cazul Kovesi: plagiatul este permis, dacă e comis în părțile „mai puțin importante”. Acest argument este fals din trei motive: mai întâi, pentru că într-o lucrare științifică nu există părți în care se poate plagia; în al doilea rând, pentru că pasajele identificate chiar de experți ca fiind plagiate se găsesc pe tot parcursul lucrării; în al treilea rând, pentru că, potrivit acelorași experți, teza lui Kovesi nu are nimic original, aportul științific al acesteia fiind nul.
6. CNATDCU a inventat un pseudo-criteriu juridic de analiză doar pentru teza lui Kovesi: pasajele „dubioase” nu sunt plagiate. Experții CNATDCU au folosit propria necunoaștere ca argument în favoarea Laurei Codruța Kovesi.
7. CNATDCU a inventat un pseudo-criteriu științific de analiză doar pentru teza lui Kovesi: pasajele în care plagiatul este „dificil de reținut” nu sunt plagiate. Experții CNATDCU au folosit propria comoditate ca argument în favoarea Laurei Codruța Kovesi.
8. CNATDCU a inventat un al doilea pseudo-criteriu științific de analiză doar pentru teza lui Kovesi: plagiatul cu intermitențe. S-a ajuns astfel la situația de neînțeles în care deși Kovesi a plagiat bucăți mari de text, experții să considere plagiat câteva rânduri, să considere neplagiat rândurile următoare în care autorul lucrării originale făcea referiri la legi sau rapoarte, să considere din nou plagiat rândurile următoare. 
9. Concluziile experților referitoare la numărul de rânduri plagiate (603 rânduri) și la ponderea acestora în lucrarea lui Kovesi (4%) sunt contradictorii cu analiza realizată de aceeași experți (650 rânduri plagiate, o pondere de peste 5%)
10. Decizia CNATDCU s-a luat cu încălcarea Regulamentului de organizare și funcționare a instituției. Universitatea de Vest, care era obligată să propună clar menținerea sau retragerea titlului de doctor, a anunțat public că refuză să se pronunțe asupra plagiatului lui Kovesi. Raportul Comisiei de lucru care a analizat plagiatul ar fi trebuit să fie gata în „maximum 30 de zile de la data înregistrării sesizării”. La o lună de la înregistrarea sesizării noastre, experții nu aveau nici măcar acces la documentele transmise de noi.
11. CNATDCU nu a aplicat sancțiunea prevăzută de lege pentru nerespectarea standardelor de etică profesională, și anume retragerea titlului de doctor. Experții CNATDCU au constat: „o culpă în construcția demonstrației tezei”, „abateri de la etica științifică și academică”; „reluarea unor pasaje din documente fără a le cita conform uzajului academic”, „împrumuturi neautorizate care pot constitui fapte de plagiat-falsificare (preluare identică) sau plagiat-parazitism (ideea e preluată și reformulată)”.
12. CNATDCU nu a aplicat sancțiunea prevăzută de lege pentru nerespectarea standardelor de calitate, și anume retragerea titlului de doctor. Experții CNATDCU au stabilit fără echivoc că teza lui Kovesi „este sub standardele de calitate ale unei teze de doctorat”.
13. Decizia Consiliului general al CNATDCU contrazice recomandările experților, nereținând decât una dintre concluziile acestora, cea favorabilă Laurei Codruța Kovesi, respectiv menținerea titlului de doctor. Celelalte două măsuri recomandate de experți în concluziile comune, respectiv „interzicerea publicării tezei în starea actuală” și „publicarea Raportului comun al Comisiei noastre şi anexarea acestuia la toate exemplarele din teza dnei. Kovesi”, au dispărut.

Am transmis de asemenea o serie de observații punctuale referitoare la analiza făcută de experții CNATDCU paginilor din lucrarea doamnei Kovesi indicate de GIP ca fiind plagiate”, arată Grupul de Investigații Politice.

content-image

 

Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, reținut aseară de DIICOT în dosarul Black Clube, este acuzat de trafic de influență și spălare de bani într-un dosar instrumentat de procurorii DNA.

 

Daniel Dragomir este locotenent-colonel în rezervă, fost şef în cadrul Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere Terorism din SRI.

În ianuarie anul trecut, procurorii DNA l-au acuzat pe Daniel Dragomir că ar fi primit, prin intermediul soției sale, peste două milioane de lei mită de la administratorul unei firme, pentru a interveni la funcţionari din Ministerul Finanţelor, ANAF şi Garda Financiară, în vederea opririi unor controale sau pentru rambursări de TVA.

Potrivit procurorilor, în perioada octombrie 2012 - octombrie 2013, Daniel Dragomir, care îndeplinea funcţia de şef grupare sectoare informativ-operative în Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere Terorism din SRI, ajutat de soţia sa, a cerut şi, ulterior, a primit 2.030.353,32 lei, echivalent a aproximativ 462.000 de euro, de la administratorul unor societăţi comerciale, denunţător în cauză. Daniel Dragomir a primit banii în schimbul promisiunii că va interveni la funcţionari cu putere de decizie din Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Garda Financiară.

„Inculpatul i-a promis denunţătorului că-i va determina pe acei funcţionari publici să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în sfera atribuţiilor de serviciu sau erau contrare acestora, în legătură cu rambursarea la timp, de către firmele martorului denunţător, a unor sume de bani, solicitate cu titlu de TVA de la bugetul de stat, sau stoparea unor controale fiscale”, au arătat procurorii în ordonanţa de reţinere.

Din cei peste două milioane de lei primiţi de fostul ofiţer SRI, 1.648.400 de lei au fost depuşi într-un cont bancar deschis pe numele altei persoane, 309.952,32 de lei au reprezentat finanţarea cheltuielilor necesare înfiinţării, dotării şi asigurării funcţionării unei societăţi comerciale, precum şi un autoturism marca Porsche Cayenne, iar alţi 72.000 de lei (echivalent a 18.000 euro), au fost daţi soţiei lui Dragomir sub forma unui salariu lunar de 8.000 de lei, în calitate de administrator al firmei nou înfiinţate, au precizat procurorii.

„În aceeaşi perioadă, cei doi inculpaţi au transferat succesiv sumele de bani menţionate mai sus, în conturi aparţinând acestora sau unor membri ai familiei, iar ulterior au constituit depozite şi au cheltuit o parte din bani în interes personal, în scopul disimulării originii ilicite a sumei de 1.648.400 lei, reprezentând contravaloarea a 374.078,01 euro, produs al infracţiunii de corupţie”, potrivit anchetatorilor.

Acum, procurorii DIICOT îl acuză că i-ar fi ajutat pe pe spionii israelieni să strângă informaţii despre fostul procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruța Kovesi. Potrivit DIICOT, este vorba despre operațiunea „Tornado”, demarată în martie-aprilie 2016, la solicitarea altor două persoane suspectate în acest caz, dar pe care DIICOT nu le-a numit.

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, luni, că nu există nicio dispoziţie în hotărârea judecătorească în dosarul ICA din care să rezulte că Antena 3 va fi executată.
Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat, vineri, 8 august, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării ICA. Totodată, instanţa a hotărât să-i confişte mai multe terenuri şi clădiri, între care şi sediul televiziunii Antena 3.

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a explicat la Adevarul Live care este povestea dosarului ICA şi cât adevăr este în afirmaţiile celor de la Antena 3 cum că se vrea închiderea postului. "Antena 3 nu are niciun fel de calitate în acest proces care s-a judecat. Deci nu există nicio dispoziţie în hotărârea judecătorească în dosar din care să rezulte că Antena 3 va fi executată. De asemenea, niciun jurnalist, niciun ziarist, niciun formator de opinie care participă la Antena 3 nu a fost implicat în dosar, nu s-a dispus executarea bunurilor sale. Categoric pot să vă spun că această hotărâre de condamnare prin care s-a dispus confiscarea unor bunuri nu are legătură cu libertatea presei. Libertatea presei nu o garantează nici premierul, nici alţi miniştri din ţara asta. Libertatea presei este garantată de Constituţie şi de lege", a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Şefa DNA a mai precizat că, odată cu condamnarea lui Dan Voculescu, este pentru prima dată când se vede într-o minută emisă de un complet de judecată modul în care se va realiza executarea. "Vorbim de două chestiuni diferite. Prima care se referă la bunuri care au fost indisponibilizate în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii. Este vorba de sechestre care au fost puse pe anumite imobile, pe conturi bancare şi pe care instanţa a dispus ca acestea să fie confiscate şi să treacă în proprietatea statului, libere de orice sarcini.

Dacă ne referim la imobile (clădiri şi terenuri), acestea vor fi trecute în proprietatea statului, indiferent dacă aceste bunuri sunt gajate sau sunt ipotecate în favoarea unor alţi creditori. Acest lucru se va realiza de către Ministerul de Finanţe, care va executa această hotărâre, la fel cum se execută orice hotărâre judecătoarească. Toate imobilele vor trece în proprietatea statului. Dacă sunt contracte de închiriere şi ele nu expiră până la momentul la care se va face executarea silită, contractul de închiriere poate fi prelungit de către stat sau poate să nu fie prelungit.

O a doua categorie de bunuri faţă de care s-a dispus confiscarea, vizează bunuri identificate şi faţă de care s-a luat măsura sechestrului asigurator în ziua condamnării. Prin minută, judecătorii au stabilit că şi asupra anumitor imobile care aparţineau unei societăţi comerciale implicate în dosar şi care erau rezultatul unei infracţiuni s-a dispus instituirea măsurilor asiguratorii", a spus Kovesi.

Procurorul şef al DNA a criticat lipsa de reacţie a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la atacurile făcute la adresa procurorilor şi judecătorilor din dosarul ICA. "CSM nu a existat în acest caz. Am văzut adevărate linşaje mediatice la adresa procurorilor şi a judecătorilor cu ocazia acestui dosar în care CSM pur şi simplu nu a intervenit. CNA nu a intervenit", a spus aceasta.

Vineri, 20 Iunie 2014 15:14

SURSE/ Kovesi cere sa fie aparata de CSM

Procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi a solicitat CSM sa fie aparata, potrivit unor surse judiciare.

 

 

Intr-o solicitare inaintata Consiliului Suprem al Magistraturii, Laura Codruta Kovesi cere sa ii fie aparata reputatia profesionala si independenta.

 

Ea a facut aceasta solicitare dupa declaratiile lui Sandu Anghel (alias Bercea Mondialul) si in cadrul dezbaterilor TV.

 

Procurorul general a facut solicitarea după ce aseară la postul de televiziune Antena 3 au fost făcute afirmaţii despre o presupusă legătură pe care aceasta ar avea-o cu unul dintre cei care îi asigură protecţia. Laura Codruţa Kovesi susţine că afirmaţiile, nereale, sunt de natură să îi afecteze imaginea.

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.