Primul loc din play-out-ul Ligii 1 devine brusc foarte important după ce ASA Tg. Mureş, ocupanta locului 6 (ultimul) din play-off, a anunţat că intră în insolvenţă. Prima consecinţă a acestei decizii este că primul loc din play-out capătă o importanţă deosebită deoarece poate asigura participarea în Europa League. Atât Florin Prunea, directorul executiv de la CSMS Iaşi, cât şi Felix Grigore, managerul general de la CSU Craiova, au declarat că echipele lor sunt interesate de participarea în cupele europene şi că vor depune zilele următoare dosarul pentru licenţa UEFA.

"Nu vom mai putea juca în cupele europene"

„Este adevărat, ASA intră în insolvenţă, vom explica totul cât de curând într-un comunicat“, a confirmat Cristian Cherteş, directorul general de la ASA Tg. Mureş, informaţia că gruparea ardeleană se va pune la adăpostul legii de creditori. „În această situaţie nu vom mai putea evolua în cupele europene“, a recunoscut oficialul mureşean.

Unii fotbaliști n-au mai fost plătiţi de 6 luni și nici nu îşi vor mai primi banii chiar dacă depun memorii la FRF, pentru că gruparea va intra sub protecţia legii insolvenţei, restanţele către fotbalişti urmând a intra la datorii chirografare şi se vor şterge.

Florin Prunea şi Felix Grigore: "Vrem să prindem Europa League"

Dacă insolvenţa era o finalitate previzibilă pentru ASA după evenimentele din ultimele săptămâni, când viceprimarul Claudiu Maior a demisionat din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al echipei, în schimb mutările survenite în Liga 1 sunt foarte importante.

Dintre primele 6 formaţii, două – ASA şi Dinamo – n-au, în acest moment, dreptul să joace în Europa. Dinamo încă mai trage speranţe şi face presiuni pentru a obţine, prin excepţie, permisiunea de a fi primită în cupele europene, dar deocamdată FRF şi UEFA nu au cedat.

România are dreptul, în sezonul următor, la cinci formaţii în Liga Campionilor şi Europa League. Patru dintre ele sunt clare, dacă nu cumva, între timp, mai intră vreun club în insolvenţă: Astra, FCSB, Pandurii şi Viitorul. Rămâne liber încă un loc, care îi va reveni primei echipe cu drept de joc din play-out. Bătălia se va da între Iaşi şi Craiova.

„Categoric nu ne vom da la o parte. Ne interesează participarea în cupele europene. Iaşi are tot ce îi trebuie să poată juca acasă inclusiv meciurile din grupele Europa League: aeroport internaţional, hoteluri bune, stadion... Ne depunem licenţa pentru cupele europene“, a declarat Florin Prunea, directorul executiv de la CSMS Iaşi, pentru ProSport.

„Craiova are dreptul, începând din sezonul viitor, să joace în cupele europene, pentru că avem deja trei ani consecutivi în competiţii. Ne depunem dosarul pentru licenţa UEFA. Nu dorim răul nimănui, dar dacă se va ivi ocazia, vom încerca să profităm şi să jucăm în cupele europene. Va fi mai greu cu stadionul, pentru că, în mod clar, pe Extensiv nu putem juca în competiţiile continentale. Probabil că partidele din tururile preliminare le vom juca la Severin. Apoi... Vom devea. Să ajungem noi acolo!“, a declarat pentru ProSport şi managerul general de la CSU Craiova, Felix Grigore.

În acest moment, CSMS Iaşi şi CSU Craiova împart locul 1 în play-off (7 la general), ambele cu câte 22 de puncte. CFR Cluj e pe locul 3, cu 19 puncte, dar este în insolvenţă şi n-are drept de participare în Europa. Locul 4, FC Botoşani, are numai 17 puncte şi păstrează şanse minuscule de a intra în lupta pentru prima poziţie.

sursa: prosport

Jumătate dintre firmele mari din România, cu afaceri de peste un milion de euro, sunt în dificultate şi riscă să intre în insolvenţă, potrivit Casei de Insolvență Transilvania. Aceste firme mari susţin la rândul lor locuri de muncă şi virează an de an sume importante statului român. Culmea, numărul firmelor care intră în procedură specială este în continuă scădere datorită noului cod al insolvenţelor.

În prezent, în România sunt aproape 18.000 de companii cu afaceri mai mari de un milion de euro. Doar că aceste companii sunt şi cele care au un impact în economie mult mai mare decât o firmă mică, mai ales că intrarea în insolvenţă înseamnă reorganizare, deci reduceri de costuri care se pot traduce şi în eventuale disponibilizări.

În plus, odată intrate în insolvenţă cele mai multe se îndreaptă către faliment pentru că nu au prea multe oportunităţi ca să devină competitive şi să supravieţuiască. De pildă, companiile în insolvenţă nu pot participa la licitaţii publice şi obţin foarte greu finanţare de la bănci.

Codul insolvenţei a intrat în vigoare în urmă cu un an şi jumătate, iar de atunci numărul insolvenţelor a tot scăzut pentru că nou lege spune că nu se mai poate cere insolvenţa decât dacă firma are datorii neplătite în valoare de cel puțin 40.000 de lei, pe o perioadă de cel puţin 60 de zile. Astfel, intrarea în insolvenţă nu se mai poate face atât de simplu. Aşa că, numărul cererilor pentru administrare specială tot scade.

De pildă, în prima lună a acestui an, numărul de insolvenţe s-a redus cu aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, până la 660, după cum arată datele Registrului Comerţului. Ce-i drept, foarte multe firme îşi cereau insolvenţa pentru a se proteja cumva de plata datoriilor restante. În momentul în care judecătorul sindic decide intrarea în insolvenţă, plata datoriilor este eșalonată iar penalităţile nu se mai percep.

Codul insolvenţei a făcut ca numărul insolvenţelor în rândul firmelor cu o cifră de afaceri mai mică de 100.000 de euro să scadă substanţial, însă în acelaşi timp sunt tot mai multe firmele mari care sunt în dificultate. Chiar dacă în 2015 numărul insolvenţelor s-a înjumătăţit, România rămâne ţara cu cele mai multe eșecuri în afaceri, raportate la numărul de companii active din Europa de Est.

Cele mai multe firme care au intrat în insolvenţă în prima lună a acestui an sunt firmele care se ocupă cu comerţul, urmate de firmele din domeniul construcţiilor. În perioada 2008-2015, aproape 170.000 de companii din România au intrat în insolvenţă.  

Dinamo a ieşit din insolvenţă şi speră să poată primi dreptul de a participa în ediţia viitoare a cupelor europene. Finanţatorul Ionuţ Negoiţă crede că există "50% şanse" ca gruparea din Ştefan cel Mare să poată juca în Europa în sezonul următor, dar preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, îl contrazice.

"Regulamentul de licenţiere spune că echipa trebuie să fi ieşit din insolvenţă cu 12 luni înainte de începutul competiţiilor europene. În momentul de faţă nu am primit nicio înştiinţare de la UEFA că s-a schimbat acest lucru", a explicat Burleanu.

În acelaşi timp, preşedintele FRF le-a răspuns oficialilor de la CFR Cluj, care speră în continuare că vor primi dreptul să joace în competiţiile continentale, deşi se află în continuare în insolvenţă.

"A fost o dezinformare din partea clubului CFR Cluj, că poţi să fii în insolvenţă şi să partcipi în cupele europene. Nu! Noul manual de licenţiere realizat de UEFA spune că dacă eşti în insolvenţă nu poţi să participi. În schimb, poţi avea parte de o eşalonare a datoriilor şi asta o faci direct cu UEFA", a precizat Răzvan Burleanu.

Preşedintele federaţiei a vorbit şi despre problemele de la Arena Naţională, acolo unde acoperişul a cedat din cauza ploii în timpul meciului Steaua - Concordia Chiajna.

"Este de datoria constructorilor, a celor care gestionează acest proiect să dea explicaţii. Nu suntem proprietarii Arenei Naţionale. Dacă am fi, am putea să ne implicăm mai mult, dar plătim o chirie, câteodată destul de mare, şi ne dorim să avem toate condiţiile", a spus Burleanu.

sursa: digisport

Tribunalul Brașov a admis, astăzi, cererea societății Silnef Security și a decis deschiderea procedurii de insolvență a societăţii care administrează FC Braşov. Datoria clubului brașovean către firma de pază era de aproximativ 75.000 de lei. Nu demult, Constantin Zotta a declarat că s-a plătit către respectiva firmă mai mult de jumătate din suma datorată și că FC Brașov nu riscă intrarea în insolvență.

Iată cum sună soluția Tribunalului Brașov: „Admite cererea formulată de creditoarea SC Silnef Security SRL; Dispune deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei SC Fotbal Club Brasov SA; Acordă termen de control la 3 iunie 2015”.

Patronul Ioan Nicolae și directorul general Constantin Zotta nu au putut fi contactați pentru a-și expune punctul de vedere.  

Cu 20 de puncte strânse, FC Brașov ocupă în prezent locul XI având 20 de puncte. U Cluj, echipa care se află pe primul loc retrogradabil (13), are 18 puncte.

sursa: mytex

FC Petrolul a notat, astăzi, pe site-ul oficial, că insolvenţa nu reprezintă "punctul terminus al lupilor galbeni", ci va fi baza reconstrucţiei sănătoase a grupării prahovene.

"Aprobarea de către Tribunalul Prahova a cererii SC FC Petrolul Ploieşti SA privind deschidera procedurii de insolvenţă, cu intenţia fermă de reorganizare a activiţăţii clubului nostru sub control judicial, reprezintă singura măsură viabilă, oportună şi decentă ce s-a impus în actualul context economico-financiar creat şi în raport cu multiplele dificultăţi pe care clubul trebuie să le gestioneze. Insolvenţa, în forma sa generală, declarată în scopul identificării celor mai oportune măsuri de redresare economică prin reorganizarea activităţii pe baza unui plan aprobat de creditori, NU este şi NU va fi niciodată punctul terminus al lupilor galbeni ci, din contră, va fi baza reconstrucţiei sănătoase a clubului nostru. FC Petrolul Ploieşti îşi exprimă încrederea că toţi suporterii echipei noastre vor înţelege foarte clar că acest pas făcut de către club reprezintă un nou început, pe care întreaga suflare petrolistă trebuie să îl trateze cu maximă solidaritate", se arată în comunicatul clubului Petrolul intitulat "Insolvenţa, un nou început, nicidecum finalul!".

Tribunalul Prahova a admis, vineri, cererea societăţii care administrează clubul Petrolul Ploieşti de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, stabilind termen pentru continuarea procesului data de 6 aprilie. "Admite cererea debitoarei, dispune deschiderea procedurii generale a insolvenţei faţă de debitoare (n.r. - FC Petrolul SA). Desemnează administrator judiciar provizoriu pe VIA INSOLV SPRL, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 58 din lege, cu un onorariu de 1.500 lei", se arată în soluţia Tribunalului Prahova publicată pe portalul instanţelor de judecată.

Conform hotărârii instanţei, administratorul judiciar trebuie să depună până la 25 martie raportul privind cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia insolvenţei cu menţionarea persoanelor vinovate, precum şi asupra posibilităţii reale de reorganizare a activităţii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea.

Termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanţelor este 1 aprilie, iar termenul limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor este 20 aprilie. De asemenea, până la 15 mai trebuie soluţionate eventualele contestaţii şi definitivarea tabelului creanţelor.

Prima şedinţă a Adunării Creditorilor a fost stabilită pentru 25 aprilie.

Petrolul Ploieşti este al optulea club de Liga I care solicită intrarea în insolvenţă în ultimii doi ani, după FC Rapid, Gloria Bistriţa, Universitatea Cluj, Oţelul Galaţi, FC Vaslui, FC Dinamo şi CFR Cluj. Dintre acestea, doar şase mai activează în prezent în primul eşalon, Gloria Bistriţa şi FC Vaslui fiind dezafiliate de Federaţia Română de Fotbal.

Conform legislaţiei UEFA un club nu poate participa în cupele europene în perioada în care se află în insolvenţă. UEFA permite înscrierea cluburilor în competiţiile pe care le organizează după un an de la încheierea acestei proceduri.

sursa: mediafax

Cum s-a anunțat, deja, CFR Cluj, o fostă campioană, şi-a depus dosarul de insolvenţă, după ce a adunat în ultima vreme datorii de milioane de euro. Termenul limită pentru a plăti aceste datorii este sfârşitul lunii ianuarie, iar pentru a evita falimentul, insolvenţa este singura soluţie rămasă clujenilor.

CFR nu va mai putea participa în următorii trei ani din competiţiile europene, la fel ca şi Dinamo, U Cluj, Oţelul şi Rapid. Cum nici CSU Craiova nu are drept de joc în Europa pentru sezonul viitor, dintre echipele aflate în prima parte a clasamentului, doar Steaua, Petrolul, Astra, ASA şi Botoşani pot evolua la vară în cupele europene!

Dacă această ediție ar lua sfârșit în acest momentă, bucureștenii ar evolua în turul 2 preliminar al Champions League, Petrolul (33 puncte), în turul 3 preliminar al Europa League, Astra (30 p) în turul 2 preliminar iar ASA Tg. Mureș (30 p) în turul 1 preliminar al competiției. Moldovenii de la Botoșani au acum 27 de puncte.

Problemele financiare ale celor de la CFR Cluj par de nerezolvat în acest moment. Finanțatorul echipei, Arpad Paszkany, a decis că insolvența reprezintă singura modalitate prin care clubul să evite falimentul.

CFR Cluj este un alt club din Liga 1, care va intra în insolvență. Potrivit celor de la actualdecluj.ro, Arpad Paszkany a demarat procedura de deschidere a procesului de insolvență, aceasta fiind în acest moment cea mai bună soluție pentru redresarea clubului.

Gruparea din Gruia are datorii de câteva milioane de euro astfel că insolvența este singura soluție pentru evitarea falimentului. Decizia a fost luată tocmai pentru ca CFR să poată ”respira” și în anii viitori, chiar dacă asta va însemna că din punct de vedere sportiv echipa va avea de suferit.

Planul de reorganizare al societăţii care administrează FC Dinamo a fost confirmat, azi, de către judecătorul sindic, a declarat administratorul judiciar Cătălin Dascăl.

"Planul a fost confirmat de către judecătorul sindic. Începând de astăzi societatea se află oficial în procedura de reorganizare. Următorul termen a fost stabilit la 25 martie 2015" , a declarat Dascăl.

SC Dinamo 1948 SA, societate aflată în insolvenţă, a definitivat planul de reorganizare care a fost aprobat de către Adunarea Generală a Creditorilor, la 17 noiembrie. Planul are o durată de implementare de şase luni de la data confirmării de către judecătorul sindic.

FC Dinamo şi-a propus, prin aprobarea şi implementarea planului de reorganizare, ieşirea din starea de insolvenţă până în luna mai 2015, pentru a evolua, în sezonul 2016/2017, în cupele europene.

Datoriile SC Dinamo 1948 SA, de aproximativ 17,5 milioane de euro, vor scădea cu 16,7 milioane de euro, dacă planul de reorganizare al societăţii aflate în insolvenţă va fi respectat în cele şase luni ulterioare confirmării de către judecătorul sindic.

Suma aferentă masei credale este în acest moment de 77.826.649 de lei, aproximativ 17,5 milioane de euro, ceea ce înseamnă că, în cazul în care planul de reorganizare a societăţii aflate în stare de insolvenţă va fi aprobat, Dinamo va avea de plătit doar 4,48 la sută din datoriile actuale, adică 3.486.133 de lei.

Categoriile cele mai dezavantajate prin prisma recuperării creanţelor sunt cele bugetare şi chirografare. Categoria creditorilor cu creanţe bugetare (în valoare de 24.442.264 de lei, conform tabelului definitiv de crenţe) vor beneficia, conform planului de distribuiri, de sume în proporţie de 5,93 la sută din totalul grupei, adică 1,45 milioane de lei. Pentru categoriile creanţelor chirografare şi creanţelor subordonate, de aproximativ 11,5 milioane de euro, nu va fi achitată de către SC Dinamo 1948 SA nicio sumă prin planul de reorganizare.

Dosarul prin care clubul Dinamo 1948 SA solicita deschiderea procedurii de insolvenţă a fost înregistrat în 13 mai, la Tribunalul Bucureşti.

sursa: mediafax

Proiectul legii insolvenţei persoanelor fizice, care are aviz favorabil de la Guvern, a atins termenul de adoptare tacită în Senat luni şi va merge în dezbatere la Camera Deputaţilor, acolo unde se mai află şi alte astfel de iniţiative.

Proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice iniţiat de mai mulţi parlamentari PSD (şi câţiva de la alte partide) a trecut prin adoptare tacită de Senat, prima cameră sesizată, după ce a fost atins termenul limită de adoptare din 8 decembrie. Cel mai probabil, având în vedere procedura, Senatul va lua act de atingerea termenului de adoptare în şedinţa de săptămâna viitoare şi va transmite mai departe proiectul de lege către Camera deputaţilor.

Aceasta este singura propunere de reglementare a insolvenţei persoanelor fizice care a primit aviz favorabil de la Guvern. În Camera deputaţilor, decisivă, există mai multe astfel de iniţiative, majoritatea vechi de 4 ani, care au trecut prin adoptare tacită de Senat, dar nu au mai fost dezbătute, după ce guvernul a asumat că nu le va aproba în faţa organismelor internaţionale, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, la presiunea băncilor şi a Băncii centrale.

Senatorii din comisia de fond, cea juridică, au aprobat fără amendamente proiectul de lege şi l-au trimis plenului, în pofida opiniilor venite de la Guvern sau din societatea civilă cu privire la mai multe neclarităţi din text.

Acesta a fost înscris pe ordinea de zi în data de 30 septembrie, înainte ca Parlamentul să intre în "vacanţa electorală", unde a mai fost prezent de încă trei ori, însă senatorii nu au reuşit să intre în dezbateri. Luni, când s-a împlinit termenul de adoptare tacită, şedinţa de plen s-a oprit cu mult înainte de punctul la care se afla proiectul pe ordinea de zi, din lipsă de cvorum.

Legea falimentului personal, cum mai este cunoscută, ar reglementa situaţiile în care un debitor persoană naturală poate să intre într-o procedură de redresare financiară şi/sau de ştergere parţială a datoriilor, similar cu ceea ce se întâmplă în cazul firmelor.

Falimentul personal este una dintre metodele prin care persoanele de bună-credinţă pot reduce efectele supraîndatorării prin pierderea limitată a unor drepturi civile - cum ar fi cel de a fi administrator la o firmă - şi cu acoperirea nevoilor de bază înaintea satisfacerii creditorilor.

România, ţară unde criza a agravat efectele supraîndatorării, este unul dintre statele europene cu cele mai mici grade de protecţie a debitorilor. Majoritatea statelor europene au în vigoare legislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, cu diferite grade de protecţie pentru debitori.

De cealaltă parte, creditorii, în special băncile, sunt de părere că o lege a insolvenţei persoanelor fizice ar deschide calea abuzurilor datornicilor, care ar căpăta un instrument legal prin care să-şi şteargă datoriile, în condiţiile în care sistemul judiciar român nu ar fi pregătit pentru o astfel de reglementare.

Sursa: economica.net