Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma a primit, joi, vizita unei delegaţii din Republica Moldova, Raionul Taraclia.
Delegaţia, formată din 40 de persoane, se află în România la invitaţia Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru o serie de întâlniri cu autorităţile centrale şi locale, precum şi vizite la obiective finanţate din fonduri europene.
În cadrul întâlnirii de la sediul Consiliului Judeţean Prahova, oaspeţilor moldoveni le-a fost prezentat potenţialul economic şi turistic al judeţului Prahova precum şi cele mai importante proiecte aflate în derulare la nivelul judeţului, în special cele legate de parcurile industriale.
După întâlnirea de la sediul Palatului Administrativ, oaspeţii au vizitat câteva obiective de interes judeţean printe care Complexul Sportiv Kalinderu şi o staţiune viticolă din zona Dealu Mare.
La întâlnire au mai participat Fabioara Ionescu, administratorul public al judeţului şi consilierii judeţeni Ludmila Sfîrloagă şi Rareş Enescu.
Consiliul Judeţean Prahova a convocat şedinţă ordinară joi, 20.11.2014, ora 15.00, Sala de 200 de locuri a Palatului Administrativ.
Conform legislaţiei în vigoare, şedinţa este publică, având posibilitatea să consultaţi proiectele de hotărâre supuse dezbaterii şi ordinea de zi, la următoarea adresă: http://www.cjph.ro/index.php?_init=consiliu.proiecte_hotarari_list&.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Comisia Europeană au convenit ca prioritară dezvoltarea planurilor de mobilitate pentru polii de creştere, astfel încât acestea să devină cadrul suport al proiectelor de transport urban ce urmează a fi finanţate prin Programul Operaţional Regional pentru perioada 2014-2020, cu sprijinul Fondului European pentru Dezvoltare Regională.
În scopul atingerii acestui deziderat, Guvernul României şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare au încheiat un acord privind elaborarea Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă pentru cei 7 poli de creştere din Romania şi aglomerarea Bucureşti-Ilfov, printre care se numără şi polul de creștere Ploieşti.
Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă are ca obiectiv crearea unui sistem de transport urban durabil şi modern, care să susțină dezvoltarea economică prin creșterea accesibilității pentru populație și mărfuri.
Acesta vizează felul în care oamenii şi mărfurile se deplasează, prin utilizarea diferitelor mijloace de transport.
Principalele beneficii ale unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă sunt: facilitarea accesului tuturor la locurile de muncă şi la servicii; reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a consumului de energie; îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii, reducerea costurilor de călătorie; obţinerea unei mobilităţi unitare, fără întreruperi; creşterea atractivităţii şi a calităţii mediului urban.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creştere Ploieşti este dezvoltat în parteneriat cu Primăria Municipiului Ploieşti, Consiliul Judeţean Prahova, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia prin Birou Coordonator Pol Creştere Ploiesti şi se va concretiza într-o strategie care va conţine proiecte specifice adresate comunităţii ce urmează să fie implementate până în anul 2030.
Durata proiectului este de 12 luni pe parcursul cărora se vor derula mai multe etape. Un proces important care va avea loc în perioada noiembrie-decembrie îl constituie colectarea de date din teritoriu privind caracteristicile actuale ale mobilităţii pentru persoane şi marfă. În acest sens, pentru ca datele culese să fie cât mai corecte si reprezentative, este esenţială implicarea şi colaborarea cetăţenilor, întrucât proiectul presupune inclusiv desfăşurarea de interviuri în gospodării.
Consiliul Judeţean Prahova a elaborat şi aprobat Planul de Dezvoltare Durabilă a Judeţului pentru perioada 2014 – 2020, document de bază care stabileşte direcţiile şi priorităţile de dezvoltare pentru perioada menţionată. Planul elaborat conţine un portofoliu de 888 propuneri de proiecte, reprezentând nevoile identificate la nivelul tuturor comunităţiilor locale prahovene.
La nivelul compartimentelor de specialitate ale Consiliului Judeţean Prahova se desfăşoară activitatea de analiză în vederea încadrării proiectelor menţionate pe axele şi obiectivele tematice aleviitoarelor Programe Operaţionale.
Pentru definitivarea acestui obiectiv Consiliul Judeţean Prahova va organiza o şedinţă consultativă la care vor fi invitaţi să participe primarii tuturor localităţilor, şefii instituţiilor şi ai serviciilor deconcentrate precum şi a altor entităţi interesate în finanţarea proiectelor.
Printre proiectele prioritare ale judeţului se regăsesc:
- „Modernizarea reţelei termice primare şi secundare a Municipiului Ploieşti şi a coşului de fum nr. 2 de la SACET Ploieşti, proiect ce se va realiza în cadrul unui parteneriat încheiat între Consiliul Judeţean Prahova, Consiliul Local Ploieşti şi operatorul Dalkia Termo Prahova. Proiectul are în vedere înlăturarea tuturor pierderilor de pe traseu şi modernizări tehnologice care vor avea ca efect îmbunătăţirea substanţială a eficienţei energetice;
- Modernizarea DJ 102 I – Câmpina – Valea Doftanei - Săcele, drum interjudeţean şi interregional ce va prelua traficul de tranzit de pe DN 1 pe durata lucrărilor la tronsonul de Autostradă Comarnic –Braşov. Modernizarea acestui drum va contribui şi la creşterea potenţialului turistic al Văii Doftanei;
- Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare (faza a II – a), care se adresează în principal mediului rural, precum şi aducţiunea de apă potabilă Ploieşti – Mizil, investiţie ce va fi realizată în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară - Parteneriatul pentru Managementul Apei Prahova.
Guvernul României a anunţat la începutul lunii august 2014, validarea de către Comisia Europeană a acordului de parteneriat cu România pentru perioada 2014 – 2020. Acest document reprezintă strategia României ca stat membru UE pentru accesarea fondurilor europene structurale şi de investiţii (FESI) în exerciţiul financiar 2014 – 2020.
Acordul de parteneriat stabileşte modalitatea în care vor fi concentrate investiţiile din FESI 2014 – 2020 pentru a promova competitivitatea, convergenţa şi cooperarea, în vederea încurajării obţinerii unei dezvoltări inteligente, bazate pe creştere economică şi incluziune socială. Totodată, pentru viitoarea perioadă de programare, Uniunea Europeană doreşte o mai bună reflectare a conceptului de competitivitate, în politicile şi acţiunile statelor membre.
În această perioadă Guvernul României a demarat şi procesul de transmitere către Bruxelles a versiunilor oficiale ale programelor operaţionale în care se vor încadra viitoarele proiecte.
Noul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, social-democratul Bogdan Toader, vorbeşte, într-un interviu acordat PH-online, despre provocările noi sale funcţii, despre perioada dificilă din mediul politic care afectează şi administraţia, dar şi despre obiectivele pe care le are.
Ce vă recomandă pentru postul de vicepreşdinte al CJ Prahova?
Bogdan Toader: Depinde din ce punct de vedere privim lucrurile. Eu cred că mă recomandă faptul că desfăşor activitate politică şi administrativă de şase ani. Nu ştiu dacă este un timp scurt sau un timp îndelungat, însă...
Din punctul dvsde vedere este suficient de îndelungat?
B. T.: Da, cred am destulă experienţă în acest moment pentru a ocupa o astfel de funcţie. Timpul va dovedi dacă mă voi descurca aşa cum trebuie, dacă voi avea parte de multe critici sau dacă nu voi face faţă. Momentan, cred că sunt destul de pregătit.
Simt totuşi puţină reţinere în vocea dvs?
B. T.: Nu este vorba despre reţinere, ci despre faptul că suntem într-o perioadă dificilă, în care alianţele sunt destul de şubrede, iar administraţia depinde foarte mult de politic în ziua de azi. Dacă înainte oamenii rămâneau în administraţie în funcţie de competenţele lor, acum totul este dictat de politic, iar politicul se schimbă destul de rapid în ziua de azi.
Dacă tot aţi amintit de acest aspect, care este părerea dvs vizavi de faptul că administraţia depinde atât de mult de politic?
B. T.: În principiu, este corect, dar depinde ce procentaj este dictat de politic. În România, toate proiectele depind de votul politic.
Ce planuri aveţi pentru următorii doi ani?
B. T.: Momentan, trebuie să văd ce proiecte sunt în derulare în consiliu.
Ştiţi deja, pentru că sunteţi consilier judeţean...
B. T.: Ştiu. Momentan, proiectele pe fonduri europene au nevoie de o atenţie deosebită. Ele trebuie finalizate, pentru că altfel riscăm să pierdem finanţarea sau să primim penalităţi. Mai multe proiecte ţin însă de Primăria Ploieşti, iar ele, din păcate, sunt într-o întârziere destul de mare. De exemplu, vorbim aici de pasajul de la Strejnic, un obiectiv destul de ambiţios şi important pentru toată zona. De asemenea, îmi doresc să înceapă cât mai repede lucrările la autostrada Ploieşti-Comarnic pentru că ea contează foarte mult pentru dezvoltarea Prahovei. În principiu, o prioritate majoră este cea privind asigurarea continuităţii proiectelor de infrastructură care sunt în derulare în judeţ.
Infrastructura va fi în subordinea dvs?
B. T.: Nu, din păcate.
Ce veţi avea în subordine?
B. T.: Azi nu pot răspunde la această întrebare. Presupun că în următoarele zile voi afla despre ce este vorba şi ce am în subordine şi în care proiecte pot să mă implic mai mult sau mai puţin.
Ce sentimente vă încearcă la acest nou început de drum?
B. T.: În principiu, având în vedere faptul că am mai lucrat în consiliu timp de patru ani de zile, acum diferenţa ar fi aceea că am o funcţie de conducere. Legat de sentimente, aş zice că este vorba despre un pic de scepticism legat de ceea ce aş vrea să realizez şi ceea ce aş putea realiza. Îmi dau seama că va fi destul de greu ca la finalul celor doi ani să spun ”eu am contribuit, am ajutat la realizarea acestui lucru”.
Este timpul prea scurt?
B. T.: Nu neapărat că este timpul scurt. Este o perioadă dificilă din toate punctele de vedere, inclusiv al banilor, al fondurilor. Altădată existau mai mulţi bani şi puteai să concretizezi mai multe proiecte decât poţi face acum. Din păcate, mai mult ne preocupăm cu luptele politice decât cu administraţia, dar sper ca după decembrie să se termine această perioadă şi să se revină la o stabilitate şi la un climat mult mai normal.
Aţi mai avut o funcţie de conducere la Parcul Memorial ”Constantin Stere”. V-a pregătit cumva pentru actuala funcţia pe care o deţineţi?
B. T.: Un singur lucru m-a ajutat: mi-am dat seama cât de multe hârtii trebuie să semnezi într-o zi şi cât de multe cereri absurde poţi să primeşte. Multe dintre ele chiar nu pot fi rezolvate, dar trebuie să le dai şi acelora un răspuns. Deci, din acest punct de vedere, ştiu că volumul de muncă e unul destul de substanţial.
Ce trebuie să facă un tânăr pentru ca la o vârstă similară celei pe care o aveţi dvs să ajungă într-o astfel de funcţie?
B. T.: Sincer, să fie un pic ambiţios. Este singura recomandare. Să nu creadă că toate jocurile sunt făcute dinainte şi nu există sorţi de izbândă şi să fie ambiţios.
Şi cum rămâne sprijinul politic?
B. T.: Şi el contează, dar trebuie să ştii să beneficiezi de el şi să coalizezi mai multe forţe în spatele tău. E ideea că nu trebuie neapărat sprijin politic, cât să ai susţinerea tuturor colegilor şi simpatia celor din opoziţie. Ţine foarte mult întotdeauna în politică de calităţile tale ca om.
Prima femeie aleasă preşedinte al Camerei Regiunilor din Consiliul Europei, social-democrata Ludmila Sfîrloagă, vorbeşte, într-un interviu acordat PH-online, despre cele mai interesante experienţe din activitatea sa la nivel european, despre cum a afectat-o instabilitatea politică din România şi despre ce semnale primeşte, acum, de la colegii săi din forurile Uniunii Europene.
Reporter: Aţi fost prima femeie care a obţinut funcţia de preşedinte al Camerei Regiunilor din Consiliul Europei. Este greu pentru o femeie să acceadă la o asemenea funcţie?
Ludmila Sfîrloagă: Spre deosebire de zona în care trăim, Europa are o alta deschidere şi altfel se privesc lucrurile de la Strasbourg. Nu pot să spun că am avut un handicap prin faptul că sunt femeie. Ceea ce m-a făcut să ajung în această poziţie au fost munca, perseverenţa şi faptul că eu chiar am dorit să fac ceva pentru Congres. Am fost foarte activă, am participat la foarte multe misiuni ale Consiliului Europei. Asta i-a făcut şi pe ceilalţi colegi în primul rând să mă vadă, să mă cunoască. Am fost suficient de vizibilă, oamenii m-au cunoscut, au ştiu de ce sunt în stare, am fost foarte serioasă în toate acţiunile pe care le-am întreprins, aşa încât, în momentul în care negocierile politice au făcut ca postul de preşedinte al Camerei Regiunilor să vină la grupul socialist am avut şansa vieţii să candidez pentru această funcţie şi să bat şeful delegaţiei germane de la acea vreme, Günther Krug, un prieten bun, de altfel. Ca prima femeie preşedinte al Camerei, am avut, într-adevăr, ceva ezitări şi, până să mă dezmeticesc foarte bine, s-a terminat mandatul. E cam nedrept faptul că un mandat durează doar doi ani. Normal, ar trebui să fie cam cât un mandat ales în ţară, adică de patru ani. Abia atunci ai posibilitatea să îţi faci un program şi să îl duci la bun sfârşit, mai ales că instituţiile europene au şi o anumită întârziere în tot ceea ce fac. E o perioadă foarte lungă până se îndeplinesc toţi paşii şi, dacă vrei într-adevăr să îţi faci un program, din punctul meu de vedere trebuie mai mult de doi ani. Ceea ce am reuşit să fac împreună cu unii dintre colegii mei care au înţeles rostul acestei cerinţe este ca cel puţin să mărim mandatul în care suntem noi membri ai Congresului. De anul acesta, mandatul e de patru ani, adică nu se mai reînnoiesc delegaţiile naţionale la doi ani. Ceea ce este cel mai important, de anul acesta toate delegaţiile naţionale care vin la Congresul Puterilor Locale şi Regionale sunt obligate să aibă cel puţin 30% femei.
R: Vi se pare că este vorba despre vreun fel de discriminare în acest caz?
L. S.: A fost o bătălie de ani de zile până am reuşit să avem această cotă de 30%. Noi, în grupul socialist, suntem mai revoluţionari, dorim să mergem spre paritate. E bine faptul că am reuşit să ne impunem foarte clar şi precis în faţa tuturor guvernelor naţionale care nu au vrut să respecte acest criteriu, în sensul în care le-am refuzat delegaţiile până nu au îndeplinit aceste criterii. Şi înainte exista această cotă de 30%, dar era făcută în aşa fel încât găsiseră o şmecherie: treceau femeile pe locurile de substituţi. Fiecare delegaţie are persoane reprezentante şi cei care le înlocuiesc şi, de obicei, femeile erau trecute la substituţi. Până a început să devină o practică, mai ales în anumite zone geografice şi am revenit şi am spus să fie 30% şi la reprezentanţi şi la substituţi ca să eliminăm această problemă. Această regulă a funcţionat foarte bine anul acesta şi, la ora aceasta, pot să spun că la sesiunea plenară din octombrie nu am avut trei delegaţii, iar pe ultima am adoptat-o în ziua în care am deschis sesiunea, vorbim de Albania. Alte trei ţări nu au avut delegaţii naţionale din această cauză- Slovacia, Serbia şi cred că Letonia. Nerespecând acest criteriu, nu au avut delegaţii şi este total stânjenitor ca o ţară să nu aibă delegaţie în momentul în care este sesiune plenară a Congresului.
R: Care ar fi proiectul sau proiectele de care sunteţi foarte mândră?
L. S.: Crearea Euroregiunii Marea Neagră este un proiect al Congresului. Este vorba de cooperarea la mările semiînchise pentru că au un anumit tipic nu numai geografic vorbind, ci şi din punctul de vedere al faunei şi florei care se dezvoltă în aceste mări. Marea Adriatică, Marea Neagră şi Marea Baltică sunt cele trei euroregiuni care s-au dorit a fi create. Dacă Euroregiunea Adriatica a avut o susţinere fantastică din partea multor ţări care doreau gruparea regiunilor din zonă pentru a putea accesa mai repede fonduri europene, Euroregiunea Marea Neagră a fost o naştere cu mari probleme. Din păcate, din cauza intereselor politice din zonă, şi la ora aceasta ruşii sau ucrainenii, chiar şi turcii sunt în continuare în expectativă. Important este că am reuşit să facem această eruoregiune cu alte câteva ţări din zonă şi sediul a fost pentru prima dată la Constanţa, iar preşedinte a fost preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. Este în continuare şi trebuie făcută Adunarea Generală şi transferat mandatul de preşedinte către primarul din Varna.
La Congres nu prea sunt proiecte, ci sunt teme în dezbatere. Partea cu femeile, pentru care m-am bătut, partea cu Euroregiunea Marea Neagră şi îmi place foarte mult observarea alegerilor. În diferite state care nu îndeplinesc anumite standarde democratice, Consiliul Europei organizează observarea alegerilor. Este ceva deosebit. În unele părţi suntem primiţi prieteneşte şi înţeleg că vrem să îi ajutăm, alţii ne primesc cu ostilitate, mai ales în ţările centralizate, care nu înţeleg să descentralizeze decizia către nivelul cel mai aproape de cetăţean. Un alt lucru care îmi place foarte mult la Congres este activitatea de monitorizare. În curând, voi pleca în Armenia unde sunt desemnată raportor şi unde voi monitoriza toată legislaţia în legătură cu administraţia publică locală şi aşa mai departe.
R: Ce experienţe v-au marcat de-a lungul activităţii la nivel european?
L. S.: Sunt multe. Aş menţiona Kosovo, un loc în care am fost de multe ori. Pentru mine nu este neapărat un loc foarte primejdios, aşa cum îl vede lumea din afară. Prima deplasare în Kosovo a fost interesantă, să spun. Noaptea, neavând apă în cameră, am ieşit pe coridor să fac rost de apă şi am dat peste un soldat din trupele Kafor care păzea coridorul cu puşca. O altă experienţă foarte frumoasă a fost în Siberia, în Kemerovo, unde am fost decorată de guvernatorul regiunii cu medalia Sfântului Gheorghe. Foarte frumos a fost când am participat la referendumul din Muntenegru care a decis separarea de Serbia. Atâta timp cât referendumul a fost foarte strâns a fost extrem de impresionant să vezi jumătate din oameni plângând şi cealaltă de jumătate râzând. Sunt momente care te marchează fără să vrei. Am văzut o determinare, muntenegrenii fiind oameni foarte determinaţi. În Azerbaijan am fost şefa delegaţiei Consiliului Europei care a observat alegerile locale şi în această calitate am, de obicei, întâlniri cu mai multe personalităţi. În acea deplasare m-am întâlnit cu consilierul preşedintelui Aliev care are rang de ministru în Azerbaijan şi, fiind într-o clădire guvernamentală fantastică, stilul foarte pompos şi masiv din zona asiatică, am mers pe multe coridoare, am văzut o mulţime de oameni. La un moment dat, în discuţiile oficiale, îmi spune cât de mult promovează ei femeile, ce mult au ei grijă de femei, moment în care eu, glumind, am spus că atât de mult le promovează şi au grijă de ele, încât nu am văzut niciuna pe acele coridoare.
Eu am luat-o ca o glumă, pentru că acesta este stilul meu. Reprezentantul secretarului general al Consiliului Europei care mă însoţea s-a făcut alb la faţă. Omul şi-a dat seama că totuşi e o glumă şi a început să râdă, iar atmosfera s-a destins. Când am ieşit afară din încăpere l-am văzut pe reprezentantul special cum se lipeşte de perete şi, alb ca varul, îmi spune: am crezut că aici rămânem. Vorbind aşa, eu nu am avut probleme niciodată la niciun nivel. M-am întâlnit şi cu Gorbaciov, am fost când regina Rania a Iordaniei a primit Premiul Nord-Sud al Consiliului Europei, eu fiind una dintre cei care au votat pentru acest premiu…
R: S-a împlinit un an de la momentul în care s-a declanşat seria de proteste în stradă. În acest context, vreau să vă întreb cum ne vede Europa?
L. S.: Pot să vorbesc din propria mea mea experienţă în sensul în care, în martie anul trecut, aveam toate şansele de a candida la preşedinţia Congresului, deci să depăşesc stadiul de preşedinte de Cameră, am avut parte de reacţii foarte dure ale colegilor mei. Am fost interpelată şi ridicată în picioare şi întrebată despre ce se întâmplă în România. Chiar dacă am încercat să le explic că una este nivelul central şi alta este că autorităţile locale nu sunt influenţate de ce se întâmplă la nivel central, lucrurile nu au fost atât de bine înţelese de ceilalţi membri ai Congresului. Am avut parte de experienţe destul de neplăcute. În momentul în care eram în Franţa şi aveam o şedinţă a Comisiei de monitorizare, fiind întrebată în legătură cu această situaţie, iar eu părăsind sala la câteva minute după aceea pentru a avea o discuţie cu cinva, când m-am întors am găsit pe birou în ziar care vorbea despre o lovitură de stat în România. Nu pot să spun la nivelul Congresului dacă lobby-ul făcut în exterior de anumiţi oameni a avut efect sau nu, dar oamenii au fost foarte preocupaţi şi eu, la momentul alegerilor, am avut de suferit şi abia, abia am fost aleasă vicepreşedinte, în condiţiile în care trebuia să fiu preşedinta Congresului. E greu să înţelegi din afară mentalitatea şi modalitatea de rezolvare a problemelor care este în ţara asta. Dar lucrurile au evoluat bine, avem semnale foarte bune şi dăm semnale foarte bune. Primim semnale de recunoaştere şi legate de faptul că, dacă faci reforme şi mergi înaitne, lcururile sunt acceptate şi înţelese şi de ceilalţi.