Anul 2015 a fost unul dintre cei mai slabi la capitolul autostrazi si a marcat apogeul politicilor dezastruoase duse de guvernarile Ponta in domeniul infrastructurii. 

Nu doar ca au fost dati in folosinta mai putini kilometri de autostrada decat anul trecut, ci intreaga retea a scazut practic dupa ce o bucata de autostrada de langa Sibiu a fost inchisa si partial demolata, la nici un an de la deschidere, pentru ca lucrarea a luat-o la vale din cauza executiei defectuoase si a inaugurarii premature in prag de alegeri. 

Mai mult, majoritatea proiectelor in derulare au fost blocate, lipsa avizelor si autorizatiilor au incurcat serios socotelile, iar lipsa de actiune a autoritatilor de la drumuri in unele cazuri a dus la noi intarzieri. 

In total, in 2015 au fost dati in folosinta 46,6 km noi de autostrada, cel mai putin din ultimii cinci ani, chiar mai putin si decat cei 50 de km din 2014. 

Cu toate acestea, cu deschiderea din decembrie a Lotului 2 din A1 Timisoara - Lugoj (25,6 km) si darea in folosinta si a celor 10 km de langa Lugoj finalizati din 2013 dar nefolositi ca se opreau in camp, Romania a reusit pe ultima suta de metri sa evite contraperformanta uriasa de a inchide anul 2015 cu mai putini kilometri de autostrada functionali decat in urma cu un an.  

Ce s-a deschis: 46,6 km

    - A1 Arad - Nadlac, Lot 2 - 11 km (restul de 10 kmdin Lotul 2 + 1km la Punctul de trecere al frontierei) - (iulie)

    - A1 Timisoara - Lugoj, Lot 2 - 25,6 km (decembrie)

    - A1 Lugoj - Deva, Lot 2 - 10 km - tronsonul finalizat inca din 2013, dar nedeschis traficului pentru ca se termina in camp - (decembrie)


Ce s-a inchis: 

    - A1 Orastie - Sibiu, Lot 3 - 22 km  (septembrie 2015)

A1 Orastie Sibiu, Lot 3 - sau Saliste-Cunta cum mai este cunoscuta ea - este autostrada de 22 de kilometri care a marcat o premiera: a fost inchisa circulatiei rutiere, la nici un an de la deschiderea sa. 

Asta pentru ca autostrada a inceput s-o ia la vale si sa se crape pe anumite portiuni, rezultat al unor executii defectuoase. Problemele de pe Sibiu - Orastie Lot 3 au ajuns acum pe masa DNA, inclusiv fostul sef al CNADNR, Narcis Neaga, fiind vizat de procurori.  

Desi inchiderea circulatiei in luna septembrie era menita sa dureze doar o luna, restrictia s-a prelungit, iar la finalul lunii octombrie o portiune de circa 200 de metri a fost demolata si excavata cu totul. In prezent, lucrarile de reconstructie s-au oprit si nimic pe santier nu mai misca.

Ce s-ar putea deschide in 2016: 75,45 km

    - A1 Lugoj - Deva, Lot 2 -  Circa 17 km (din cei 29 ai autostrazii) 

    - A1 Lugoj - Deva, Lot 3 - 21 km 

    - A3 Gilau (Cluj Vest) - Nadaselu - 8,7 km

    - A10 Sebes - Turda, Lot 3 - 12,45 km

    - A10 Sebes - Turda, Lot 4 - 16,3 km 

Anul 2016 ar putea aduce mai multi kilometri de autostrada care sa fie deschisi circulatiei, insa nu fara mari eforturi din partea autoritatilor de la drumuri si a guvernului Ciolos. 

Desi dupa termenele contractuale ar trebui sa se inaugureze aproape 150 de kilometri, in mod realist am putea spera la o deschidere doar pe jumatate din aceasta distanta - asta pentru ca intarzierile acumulate de proiectele in derulare in ultimii doi ani pot fi cu greu intoarse.

Ce santiere noi ar urma sa porneasca in 2016:

    - A3 Nadaselu - Mihaiesti - 16,8 km
    - A3 Campia Turzii - Tg. Mures - 56 km
    - A3 Comarnic - Brasov, la capete: - 10,3 km
    - A3 Bucuresti - Sos. Popasului - 3 km
    - A3 Suplacu de Barcau - Bors - 64 km
    - A7* Centura Bacau - 16 km
    - Centura Sud a Capitalei - 35 km

Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat, marţi, Master Planul General de Transport, care prevede ca până în 2030 în România să se construiască 1300 de kilometri de autostradă, dublu faţă de strategia anterioară.

Ioan Rus le-a prezentat membrilor Comisiilor parlamentare de transport din Camera Deputaților și Senat draftul final al Master Planului General de Transport, realizat în urma dezbaterilor publice.

Strategia prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă, până în 2030, de două ori mai mult decât nivelul stabilit în proiectul iniţial. Astfel, vor deveni autostrăzi sectoare de drum care figurau iniţial ca drum expres, respectiv Sibiu-Piteşti, Bacău-Paşcani, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi Târgu Mureş-Târgu Neamţ (ultimul ca autostradă construită în mai multe etape).

Potrivit Master Planului, Bucureştiul ar urma să aibă o nouă centură ocolitoare cu profil de autostradă. În document sunt incluse şi mai multe sectoare de drumuri expres care iniţial făceau parte din reţeaua Trans Regio.

"După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km faţă de versiunea iniţială a Master Planului, 1.877 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureştiului la profil de autostradă. Investiţia în sectorul rutier se ridică la 26,48 miliarde euro, din care peste jumătate investiţie în autostrăzi", arată Ministerul Transporturilor.

Pe sectorul feroviar, noua variantă a documentului prevede investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare (3.219 km), a unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km), electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua TEN-T core (425 km) şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză (peste 1.000 de km). Totalul investiţiilor în acest sector este de 19 miliarde de euro.

În ceea ce priveşte sectorul naval, propunerile vizează 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi, cu investiţii estimate la peste 2 miliarde de euro.

Ultima variantă a Master Planului recomandă investiţii în infrastructura a 14 aeroporturi, în valoare de 588 milioane euro, în timp ce suma revizuită pentru sectorul multimodal este de 142 milioane euro.

Valoarea totală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030 este de peste 48 miliarde euro, apropiată de cea din prima variantă a strategiei.

De mai bine de cinci ani, autoritățile române nu au mai organizat nicio licitație pentru construcția de benzinării pe tronsoanele de autostradă deschise circulației.

Suntem repetenții Europei la construcția de autostrăzi, iar atunci când se mai deschid circulației tronsoane de câțiva kilometri, totul se face în pripă. Lăsând la o parte termenele prelungite cu lunile sau chiar și cu anii, panglicile sunt tăiate cu mare fast, chiar dacă lipsesc lucrări elementare precum garduri de protecție, ieșiri și intrări, parcări, telefoane de urgență și stații de alimentare cu carburanți, scrie capital.ro.

Așa se întâmplă din 2007-2008 încoace, de la ultima licitație organizată pentru concesionarea de stații de carburanți pe A2 între București și Cernavodă. De atunci și până acum, s-au inaugurat tronsoane de autostradă care însumează 380 de kilometri. Pe niciunul dintre cele 12 tronsoane menționate nu există încă benzinării.

Citeşte şi Se fură ca-n codru de pe autostrăzile din România, deşi CNADNR plăteşte milioane de euro pentru pază

Conducerea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a anunțat, încă de anul trecut, că în trimestrul II al acestui an va fi organizată o licitație în acest sens. Dar, nici în prezent nu este publicat anunțul.

"Estimăm că am putea avea benzinării noi chiar şi din acest an, iar anul viitor vor fi pe toate autostrăzile", a declarat Narcis Neaga, directorul general al CNADNR. Potrivit acestuia, studiile europene arată că, pe autostrăzi, este necesară o benzinărie la fiecare 30-40 de kilometri.