Primele rezultate ale alegerilor prezidenţiale 2014 îl dau învingător pe Victor Ponta în Republica Moldova cu 44%, fiind urmat de Klaus Iohannis cu 30%.

 

Victor Ponta a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale cu 40%, fiind urmat de Klaus Iohannis, cu 31%, potrivit rezultatelor sondajului CSCI, difuzat de România TV, la orele 21.00.

Iată toate EXIT POLL-urile anunţate la ora 21.00:

CSCI: Ponta - 40% , Iohannis - 31%, Tăriceanu - 6%, Macovei - 5%, Udrea - 5%, Dan Diaconescu - 4%, Kelemen Hunor - 4%

SOCIOPOL: Ponta - 40%, Iohannis - 31%, Tăriceanu - 6%, Elena Udrea - 5%, Monica Macovei - 4%, Kelemen Hunor-4%, Dan Diaconescu-4%, Corneliu Vadim Tudor-3% şi Teodor Meleşcanu-1%

IRES: Ponta - 41,50% , Iohannis - 31,2%, Tăriceanu - 5,3%, Udrea - 5,1%, Macovei - 4,5%, Kelemen Hunor - 3,5%, Dan Diaconescu - 3,3%, Vadim Tudor - 2,9%, Meleşcanu - 1%

CSOP: Ponta - 38%, Iohannis - 32%, Macovei - 6%, Tăriceanu - 6%, Udrea - 6%

Agenţia de Rating Politic: Victor Ponta – 38,2%, Klasu Iohannis – 32,1%, Monica Macovei - 6%, Elena Udrea -6%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Kelemen Hunor – 4,3%

"În următoarele două săptămâni mă voi adresa și celor care nu m-au votat sau nu au votat deloc. Vreau și pot să fiu președintele tuturor românilor, nu doar al unui grup. Mi-e scârbă când am văzut, în sediul USL, pe Blaga și Ungureanu. Vreau să ducem până la capăt schimbarea începută în 2012. Voi participa la cel puțin 4 emisiuni în ultima săptămână de campanie. Îl invit pe Iohannis la aceste dezbateri, dar nu pentru confruntări, ci pentru a vorbi despre ce vrem să facem ca președinte. Dacă am obținut mai mult de 37,5%, mă bucur”, a declarat Victor Ponta, duminica seara.

 

 

Premierul Victor Ponta a votat, duminică, în jurul orei 10.00, la secţia organizată în şcoala nr. 17 din Bucureşti. Premierul a venit la vot împreună cu soţia sa Daciana şi primarul Capitalei Sorin Oprescu.

 

"Sunt convins şi optimist că după 25 de ani de când ne-am câştigat o libertate mult dorită putem pune punct unei tranziţii care nu se mai încheia. Cred că din această iarnă vom fi cu adevărat o ţară democratică, o ţară europeană. După 10 ani de război şi distrugeri, putem să ne apucăm să reconstruim. O să construim în Bucureşti, Transilvania, Moldova şi pentru românii din afară", a declarat Victor Ponta la ieşirea de la urne.

Premierul a mers la secţia de votare însoţit de soţia sa. "Să ne ajute Dumnezeu să urmeze o perioadă de linişte şi să scăpăm de ură şi dezbinare", a declarat Daciana Sârbu în aplauzele susţinătorilor lui Victor Ponta.

Prezenta la vot până la ora 10.00, la alegerile de duminică, a fost de 6,55%, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Prezenţa este una uşor mai ridicată faţă de cea din 2009, când, în primul tur de scrutin, a fost, la ora 10.00, de 6,17%. 

 

În mediul urban au votat, duminică, până la ora 10.00, 6,37% dintre alegători, iar în mediul rural 6,78%.

La alegerile prezidenţiale din 2009, în primul tur de scrutin, prezenţa la vot la ora 10.00 a fost de 6,17%. În mediul urban au votat 5,65%, în mediul rural 6,88%.

În Bucureşti, prezenţa la vot, până la ora 10.00, a fost de 5,76%, faţă de 5,16% în 2009.

 

 

Secţiile de votare pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale s-au deschis, duminică, la ora 07.00. Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pentru alegerea preşedintelui pentru un mandat de cinci ani, dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursă.

 

Secţiile de votare pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale s-au deschis, duminică, la ora 07.00, fiind aşteptaţi la urne 18.284.326 de alegători

Secţiile de votare se închid la ora 21.00.

Alegătorii vor vota la secţia de votare la care sunt arondaţi, potrivit domiciliului. Cei care sunt în altă localitate decât cea de domiciliu pot vota la orice secţie de votare, pe listele suplimentare, fiind înscrişi de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel separat. Aceştia trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care îşi asumă că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Cei 14 candidaţi care au intrat în cursa prezidenţială sunt, în ordinea în care vor apărea pe buletinul de vot: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mircea Amariţei (Prodemo), Teodor Meleşcanu independent), Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin Popescu Tăriceanu (independent) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Potrivit sondajelor de opinie, Victor Ponta şi Klaus Iohannis vor intra în turul al doilea al alegerilor, care va avea loc pe 16 noiembrie. Turul al doilea de scrutin este organizat în condiţiile în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Rezultatele alegerilor prezidenţiale 2014, din primul tur, vor fi transmise de Biroul Elevctoral Judeţean (BEJ) Prahova, în cel mult 48 de ore, către Biroul Electoral Central (BEC). În acest timp, BEC centralizează atât datele primite de la fiecare Birou Electoral Judeţean, cât şi de la cele din străinătate. Mai întâi vor fi publicate rezultatele parţiale ale alegerilor prezidenţiale 2014, apoi cele finale.

 

Rezultatele alegerilor prezidenţiale 2014 vor fi transmise de către BEJ Prahova, în cursul zilei de luni. La alegerile prezidenţiale 2014, în judeţul Prahova sunt aşteptate la urne 679.619 de persoane, în tot judeţul fiind amenajate 622 de secţii de vot.

Scrutinele din ultimii 10 ani ne-au arătat că primele rezultate ale alegerilor prezidenţiale 2014 vor fi publicate de BEC la mai puţin de două zile după finalul votului. Spre exemplu, în 2009, datele provizorii finale la alegerile prezidenţiale au fost publicate în data de 24 noiembrie, la ora 15.00, în condiţiile în care votul a avut loc în data de 22 noiembrie.

Chiar dacă au fost rezultate parţiale, estimarea dată atunci de BEC a fost foarte aproape de scorul final obţinut de cei 12 candidaţi la alegerile prezidenţiale.

Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, duminică, pentru alegerea preşedintelui pentru un mandat de cinci ani, dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursă.

 

Conform celor mai recente cifre, pentru cei 18.296.567 cetăţeni cu drept de vot au fost înfiinţate 18.550 de secţii de votare în ţară şi 294 în străinătate, pentru scrutin fiind pregătite 20.745.068 de buletine de vot şi 94.220 de ştampile cu menţiunea "Votat".

Secţiile de vot se deschid la ora 7.00 şi se închid la ora 21.00.

CINE VOTEAZĂ

Preşedintele României se alege pentru un mandat de cinci ani, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Au drept de vot cetăţenii români care au 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Peste 200.000 de alegători cu vârsta de 18 ani sunt aşteptaţi să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce peste 2.500 de cetăţeni cu drept de vot de peste 100 de ani sunt înscrişi de asemenea în listele electorale permanente, potrivit statisticilor AEP.

Astfel, la primul tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României sunt aşteptaţi la urne 227.104 alegători cu vârsta de 18 ani.

Conform datelor AEP, 1.853 de alegători au vârsta de 100 de ani şi 2.538 au peste 100 de ani.

Potrivit statisticilor, 5.634.774 cetăţeni cu drept de vot au vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, iar 845.109 alegători au peste 80 de ani.

UNDE SE VOTEAZĂ

Alegătorii votează de regulă la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare în care îşi desfăşoară activitatea.

Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente existente la biroul electoral al secţiei de votare, alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate sunt înscrişi în listele electorale suplimentare. Pe aceleaşi liste vor fi trecuţi, pentru a vota, alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar sau titlul de călătorie, cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate, valabile în ziua votării.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia din următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar, paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

CUM VOTĂM

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Alegătorul prezintă actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau membrului desemnat de acesta, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în lista suplimentară, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT", pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea "VOTAT" aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater.

Sursa: Mediafax

Ca urmare a declaraţiilor lui Klaus Iohannis în care și-a arătat dezacordul cu privire la creșterea salariilor, alocaţiilor şi pensiilor din 2015, o imagine hilară cu prezidenţiabilul a devenit virală pe Facebook.

 

Candidatul ACL la prezidenţiale îl înfăţişează pe celebrul personaj malefic Darth Vader din "Războiul stelelor", sub sloganul "Don't get tricked on Halloween. Darth Iohannis vrea să taie pensii şi salarii".

Prezidențiabilul ACL și-a arătat clar dezacordul cu privire la creșterea pensiilor cu 5% din 1 ianuarie 2015, cu dublarea alocației pentru 500.000 de copii din familiile sărace, majorarea salariului minim pe economie la 1. 000 lei, creșterea indemnizației persoanelor cu handicap, respectiv dublării alocației de hrană zilnică pentru persoanele adulte cu dizabilități sau care se află în centrele de îngrijire, pe care le susține Victor Ponta prin programul său prezidențial.

 

 

Campania electorală ia astăzi sfârșit. Digi24 a prezentat joi seară ultimul sondaj realizat de IRES.

 

Sondajul IRES a fost realizat telefonic, pe 29 octombrie, pe un eşantion de 1194 de subiecţi.

Confor acestui sondaj IRES, candidatul PSD la Prezidențiale, Victor Ponta se află în topul preferințelor la vot cu 41%, urmat de Klaus Iohannis cu 30%. Locul trei este ocupat de candidatul PMP, Elena Udrea, cu 7%.

În continuare, arată datele IRES, principalii doi competitori sunt Victor Ponta şi Klaus Iohannis, la distanţă mare de ceilalţi candidaţi.

65 la sută dintre românii cu drept de vot chestionaţi de operatorii IRES spun că vor merge la urne duminică. Doar 14 procente declară că nu au de gând să voteze în primul tur.

Datele IRES arată că în continuare pe primele două locuri la intenţia de vot se află candidaţii principalelor formaţiuni politice: Victor Ponta şi Klaus Iohannis. 41 la sută pentru candidatul alianţei PSD-UNPR-PC , faţă de 30 la sută pentru reprezentantul PNL-PDL.

Pe locul al treilea, în topul preferinţelor românilor contactaţi de operatorii IRES se află Elena Udrea, cu 7 la sută, depăşind-o pe Monica Macovei la un procent.

Intenţia de vot:

Victor Ponta 41%

Klaus Iohannis 30%

Elena Udrea 7%

Monica Macovei 6%

Călin Popescu Tăriceanu 6%

Kelemen Hunor 3%

Corneliu Vadim Tudor 3%

Teodor Meleşacanu 2%

Dan Diaconescu 2%

Credeţi că V. Ponta a fost ofiţer acoperit?

Nu 45%

Da 28%

Nu ştiu 25%

Nu răspund 3%

Credeţi că Klaus Iohannis a dobândit case în mod ilegal?

Da 38%

Nu 34%

Nu ştiu 26%

Nu răspund 2%

Știți vreun slogan al unui candidat?

Nu 68%

Da 32%

Ați auzit de sloganul lui Victor Ponta: „Presedintele care unește”?

Da 65%

Nu 35%

Ati auzit de sloganul lui Klaus Iohannis: „România lucrului bine făcut”?

Da 72%

Nu 28%

Ați auzit de sloganul Elenei Udrea: „România frumoasa”?

Da 60%

Nu 39%

Nu raspund 1%

De ce anume aţi ţinut cont în alegerea candidatului?

Personalitatea 85%

Programul 69%

Vreau să nu iasă altcineva 51%

Partidul care îl susţine 47%

Sloganul candidatului 43%

Cunoştinţele/Familia votează la fel 34%

Altele 10%

Agenția americană de știri Bloomberg se alătură mesajelor Reuters și AFP privind victoria previzibilă a lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale. Publicațiile internaționale consideră că duminică Ponta va face primul pas către funcția de șef al statului, având un avans semnificativ în sondaje în fața contracandidaților.

 

"Prim-ministrul român Victor Ponta urmează să facă primul pas către Președinție. (...) Conform sondajelor, social-democratul Ponta, 42, are un avantaj chiar și de 13 procente în fața liderului Partidului Național Liberal, Klaus Iohannis, intrând în prima etapă a votului prezidențial de pe 2 noiembrie", scrie Bloomberg într-un articol de vineri.

Acest mesaj este reluat și de AFP și Reuters, care precizează că "românii îl vor muta pe premierul Victor Ponta în funcția prezidențială în cadrul alegerilor care încep duminică", adăugând că Ponta este "sprijinit de un partid care funcționează foarte bine" și conduce în sondajele de opinie.

"Ponta va obține cel mai probabil 43% din voturi, comparativ cu 30% pentru Iohannis, arată un sondaj din 23 octombrie, realizat de companie IRES", scrie agenția de presă Bloomberg.

Totodată, jurnaliștii americani consideră că popularitatea lui Ponta provine din inițiativele care vizează creșterea pensiilor și a salariior. „Acesta poate arăta și către o performanță economică ce are ca vârfuri o creștere record a PIB-ului în trimestrul patru din 2013. (...) Leul s-a întărit cu 2,6% din momentul în care coaliția a câștigat alegerile parlamentare din decembrie 2012", transmite Bloomberg.

Totodată, Diana Pasquale, economist al Morgan Stanley din Longra, consideră că o victorie pentru Victor Ponta ar asigura o continuitate a politicilor economice.

Potrivit Reuters, românii își declară susținerea față de actualul prim-ministru pentru că a combătut „politicile de austeritate introduse de fostul premier Emil Boc, un aliat apropiat al lui Traian Băsescu".

"(Ponta) a dat înapoi tot ce s-a tăiat sub regimul Băsescu, a crescut alocațiile pentru copii de la 42 la 84 de lei, a restabilit pensiile oamenilor, a tăiat TVA pentru pâine: toate acestea sunt lucruri bune", a declarat Ion Păun, care a adăugat că nu are încredere în rivalul candidatului de centru-stânga, liderul PDL-PNL Klaus Iohannis.

La alegerile pentru Preşedintele României poate vota orice cetăţean român aflat în străinătate, fie că are domiciliul în străinătate, fie că se află ocazional în străinătate, care a împlinit, inclusiv până în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani.

 

Alegerile pentru Preşedintele României vor avea loc duminică, 2 noiembrie 2014. Votarea începe la ora 7.00, ora locală, şi se desfăşoară până la ora 21.00, ora locală, când secţia de votare se închide, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Pot vota cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv şi care nu au drepturile electorale interzise. În cazul în care va fi organizat un al doilea tur de scrutin, cetăţenii români care împlinesc vârsta de 18 ani între cele două tururi, inclusiv în ziua alegerilor, îşi pot exercita dreptul de vot la cel de-al doilea tur de scrutin. Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta, care nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

UNDE votează cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate?

Cetăţenii români care se află în ziua alegerilor în străinătate, pot să îşi exercite dreptul de vot la orice secţie de votare organizată în străinătate.

Dacă în ziua votului sunt în străinătate, ca turist, pot vota?

Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, în scop turistic, pot vota la orice secţie de votare organizată în străinătate!

Unde votează cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua alegerilor se află în România?

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în România pot vota la orice secţie de votare din ţară. Ei vor fi înscrişi pe tabele electorale.

HARTĂ INTERACTIVĂ SECŢII DE VOT DIASPORA, pentru ALEGERILE PREZIDENŢIALE 2014 DIN 2 NOIEMBRIE

Unde vor fi înscrişi cetăţenii români care votează în străinătate?

Cetăţenii români care votează la secţiile organizate în străinătate vor fi înscrişi pe tabele electorale.

Important! Cetăţenii români care votează la secţiile organizate în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Pe baza căror documente pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua votării? 

Potrivit Deciziei nr. 10D/ 2014, completată cu Decizia nr. 101/29.10.2014 a Biroului Electoral Central, cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în  străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua  votării: 
• paşaportul diplomatic, 
• paşaportul diplomatic electronic; 
• paşaportul de serviciu; 
• paşaportul de serviciu electronic; 
• paşaportul simplu; 
• paşaportul simplu electronic; 
• paşaportul simplu temporar; 
• titlul de călătorie; 
• cartea de identitate; 
• cartea de identitate electronică; 
• cartea de identitate provizorie; 
• buletinul de identitate.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate în state care permit accesul pe teritoriul lor în baza cărţii de identitate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în acele state în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: 
• paşaportul diplomatic, 
• paşaportul diplomatic electronic; 
• paşaportul de serviciu; 
• paşaportul de serviciu electronic; 
• paşaportul simplu; 
• paşaportul simplu electronic; 
• paşaportul simplu temporar; 
• cartea de identitate; 
• cartea electronică de identitate; 
• titlul de călătorie.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: 
• paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 
• paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 
• paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 
• titlul de călătorie.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: 

• paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 
• paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 
• paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 

Se poate vota cu urna specială (mobilă)?

NU. În conformitate cu prevederile legale, urna specială (mobilă) nu poate fi utilizatăla secțiile de votare organizate în străinătate.

Se poate vota cu titlul de călătorie?

Da. Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, titlurile de călătorie se numără printre documentele de identitate în baza cărora cetăţenii români pot vota, în străinătate, la alegerile prezidenţiale. 
Titlurile de călătorie sunt documente cu caracter provizoriu destinate cetăţenilor români în vederea atestării identităţii deţinătorilor pe parcursul drumului de întoarcere din străinătate în România. Eliberarea titlurilor de călătorie pentru 
cetăţenii români cu drept de vot aflaţi în străinătate se taxează potrivit legii. Nu este recomandată solicitarea de titluri de călătorie în ziua scrutinului decât dacă acest lucru este imperativ necesar pentru motivul reîntoarcerii în România.

Cum pot fi obţinute acte de identitate valabile în locul celor pierdute sau care şi-au pierdut valabilitatea?

1. În ţară, direct de la autorităţile competente;
2. Prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României.
Paşapoartele nu pot fi eliberate prin procură.

Sursa: romaniatv.net

Pagina 4 din 5

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.