Deşi are 10% din suprafaţa arabilă a Uniunii Europene, România stă foarte slab la numărul de hectare cultivate organic. Reuşeşte să depăşească doar ţări care sunt fie mult mai mici, fie au un relief care nu încurajează agricultura pe suprafeţe întinse. Culturile organice sunt mult mai profitabile decât cele convenţionale, însă au nevoie de un efort mai mare. Efort pe care investitorii ar fi dispuşi să îl depună. Însă marea lor problemă este că nu prea au o piaţă pentru produsele lor în România. Aşa că singura variantă este exportul.

 

Doar 2,2% din suprafața agricolă a României este acoperită de culturi organice, arată datele Eurostat. Mai puțin de 300.000 de hectare au fost cultivate fără îngrășăminte chimice ori departe de poluare. Totuși potențialul țării noastre este unul ridicat. Cum în România agricultura intensivă, precum cea din Occident, nu este foarte întâlnita, chiar și terenurile cultivate convențional sunt mai curate decât în alte țări. Pot fi convertite astfel mai ușor în terenuri pentru agricultura organica. Și totuși, România, în ciuda dimensiunilor sale, este undeva la mijlocul clasamentului suprafețelor organice din Uniunea Europeana.

Potrivit celor mai recente statistici Eurostat, din 2014, Spania era liderul detașat al acestei forme de agricultură, cu 1,7 milioane de hectare cultivate. Cehia, o țară de trei ori mai mică decât România are agricultura organica de doua ori mai mare. Austria și Grecia sunt alte două țări mai mici cu suprafețe organice mai mari. Marii agricultori din România preferă culturile convenționale, care sunt mai previzibile, mai ușor de controlat și pot aduce profit din primul an. Agricultura organică are o valoare adăugată mai mare, dar nu este profitabilă din primul an. Și, fără ajutorul chimicalelor, plantele sunt mai greu de protejat.

Cătălin Avram, investitor: „Noi nu am stropit decât cu zeamă de urzică, care este foarte bună contra dăunătorilor și ca insecticid folosim coada calului. ”

În vară, acești tineri din Capitală erau pe terenul cultivat organic în Vaslui. Ideea le-a venit în momentul în care au descoperit că legumele și fructele crescute fără îngrășăminte și pesticide chimice sunt greu de găsit. Piața produselor organice nu este una foarte bine dezvoltată. Cerere există, dar uneori magazinelor de specialitate le este mai simplu să importe produsele organice decât sa cumpere de la agricultorii români. Pentru tinerii bucureșteni care fac agricultură în Vaslui, piața de desfacere este internetul.

Aura Cojocaru, investitor: „Vrem să ne extindem, să facem cel puțin un hectar de plantație de arbuști pentru că cererea este iarași foarte mare.”

Însa adevăratul potențial al agriculturii organice din România poate fi atins doar cu ajutorul exporturilor. Cererea pentru produse netratate chimic este în creștere în țara noastră, însă în Occident este deja uriașă. Dar, ca sa vândă la export, agricultorii organici din România trebuie înainte de toate sa își facă produsele cunoscute în străinătate.

Ion Dilirici este noul director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Prahova. Aflaţi, în interviul pe care acesta l-a acordat PH-online, ce crede despre instutiţia pe care o conduce şi ce obiective şi-a stabilit.

 

Reporter: Ce impresie v-aţi făcut despre APIA Prahova în cele câteva zile de când conduceţi această instituţie?

 

Ion Dilirici: Mi se pare o instituţie interesantă prin problematica pe care o are care este destul de complexă. Mi-am făcut o impresie foarte bună despre oamenii care lucrează aici. Sunt mulţi, majoritatea sunt femei, şi sunt foarte disciplinaţi, răspund foarte promt la problemele care sunt aici şi mi se pare un colectiv foarte bun.

R: De ce probleme v-aţi lovit zilele acestea?

 

I. D.: Este o problematică diversificată. Deocamdată m-am ocupat de probleme de organizare. Am vrut să cunosc şi să-mi însuşeţsc organigrama, să văd dacă trebuie făcute schimbări, să cunosc personalul, să văd situaţia sediilor, pentru că APIA are şi patru centre în judeţ. Din păcate, sediul în care suntem este unul închiriat şi este important să prelungim contractul în continuare. Importantă este şi chiria pe care o vom avea. Avem, de asemenea, sediul de pe bulevard- fosta Bancă Agricolă- care pur şi simplu este părăsit. Este un sediu al APIA, dar nu s-a ocupat nimeni de el până acum.

R: Aţi spus sunt mulţi oameni care lucrează la APIA. Sunt şi suficienţi?

 

I. D.: Nu prea este suficient personalul pe care îl avem pentru că oameni de aici lucrează, în mare majoritate, şi sâmbăta şi duminica. Deci, nu sunt blocaţi pe programul 8.00-16.00. Lucrează peste program, dar, din fericire pentru mine, personalul este foarte bun şi foarte receptiv la toate probleme care sunt aici şi care nu sunt deloc puţine, din impresia pe care mi-am făcut-o în cele câteva zile de când sunt director.

R: Cu ce obiective aţi venit la conducerea APIA?

 

I. D.: În primul rând, vreau ca APIA să aibă o imagine foarte bună, ca instituţie în judeţul Prahova, aşa cum Prahova are o imagine foarte bună la nivel naţional. Sincer să fiu, îmi pare rău că nu mai sunt consilier judeţean pentru că am pierdut foarte mult, având în vedere că acest consiliu judeţean are un om foarte bun care conduce judeţul şi toţi avem de învăţat de la dânsul (n.r. preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma). Chiar sunt invidios pe cei care au rămas pentru că în viaţă, când eşti lângă un om valoros, este foarte important. Te ajută să te formezi ca om, ca şi conducător şi faptul că sunt funcţionar public m-am obligat să îmi dau demisia din Consiliul Judeţean Prahova. Revenind la APIA, vreau să o consolidez ca instituţie pe plan judeţean şi să fie una dintre cele mai respectate. Alte obiective le voi stabili după ce îmi întregesc imaginea cu tot ce este aici.

R: La ce vă referiţi când vorbiţi despre o imagine bună a APIA?

 

I. D.: Mă refer la faptul că au fost mai multe scandaluri de presă legate de APIA în ultimii ani. Activitatea instituţiei trebuie să se desfăşoare în cele mai bune condiţii şi să nu aibă de suferit ca imagine prin modul în care noi toţi ne desfăşurăm activitatea.

R: Se pune în România suficient de mult accent pe agricultură?

 

I. D.: După cum am văzut ce se întâmplă, cel puţin în ultima perioadă de când s-a schimbat Guvernul, actualul Guvern şi actualul ministru al Agriculturii tratează cu prioritate agricultura. Cred că este chiar pe primul loc, după opinia mea, în priorităţile Executivului, sau ar trebui să fie pe acest loc fruntaş având în vedere faptul că în alte zone suntem foarte mult în urmă- mă refer la infrastructură, la industrie şi aşa mai departe. Mare parte din industria care a fost pe vremea lui Ceauşescu a picat şi este foarte greu acum până se reconsolidează industria. Oricum, agricultura ar trebui să fie prima prioritate pentru România, în opinia mea.

R: Dacă ar fi să vă gândiţi la o primă măsură pe care ar trebui să o luaţi, care ar fi aceea?

 

I. D.: Am mai multe măsuri pe care vreau să le iau, dar putem discuta despre aceasta peste aproximativ o lună despre ele. Deja am vreo trei proiecte pe care vreau să le realizez, dar în primul rând vreau să discut despre ele cu cei de aici pentru că, repet, este o echipă foarte bună, şefii de serviciu sunt persoane competente, sunt foarte mulţumit de directorul adjunct pe care l-am găsit aici, doamna Gabriela Buligescu. Deci, am cu cine să lucrez, asta este important. Am înţeles că şi ei sunt foarte mulţumiţi de venirea mea aici, ceea ce rar se întâmplă. Acestea sunt mesaje care îmi vin din exterior, pentru că oamenii vorbesc. Concret, nu pot spune prea multe acum. Aproximez că, la sfârşitul lunii ianuarie, deja vor fi modificări la APIA Prahova, în bine, zic eu.

Cele mai citite

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.