Informaţii inedite ies la iveală despre Klaus Iohannis. Preşedintele ales este un mare iubitor de trandafiri şi ani la rând a făcut naveta pe bicicletă.
Lucruri mai puţin cunoscute despre familia lui Klaus Iohannis au ieşit la iveală, potrivit click.ro.
A luat cursuri de dansuri şi bune maniere. În timpul facultăţii, viitorul preşedinte a locuit într-o cameră de cămin de 15 mp, împreună cu alţi 6 studenţi, toţi saşi. Colegii îl descriu ca un tip manierat şi politicos, care la un moment dat chiar s-a înscris la un curs de dansuri şi bune maniere.
A ieşit în stradă la Revoluţie. "În 1989, am ieşit şi eu în stradă, împreună cu toţi ceilalţi oameni care au urmat imediat semnalul dat la Timişoara", a povestit Klaus Iohannis.
Noul preşedinte este foarte priceput în gospodărie. Îi place să meşterească, repară tot ce e nevoie în casă, grădină şi pivniţă, ba chiar şi-a pus singur gresie şi faianţă.
Părinţii săi au emigrat în Germania după 1989. "Aveau meserii simple: mama soră medicală, tata tehnician la o firmă din Sibiu. Ei au plecat în Germania fiind deja pensionari", declara Klaus Johannis într-un alt interviu. Acum, Gustav Heinz Johannis şi mama viitorului preşedinte trăiesc într-un orăşel numit Würzburg şi-i trimit fiului ciocolată şi cafea de Crăciun.
Nu a gătit niciodată. "Cred în diviziunea muncii: unii oameni se pricep la gătit, pe când alţii se pricep mai mult la aprecierea mâncării. Eu mă număr printre aceia care apreciază", a recunoscut primarul Sibiului.
Drumeţiile şi trandafirii sunt pasiunile sale. Primarului Sibiului are o grădină superbă plină de trandafiri, pe care i-a botezat. Grădinăritul e cea mai relaxantă activitate a sa.
30 de ani a mers la serviciu pe bicicletă. Pe vremea când era profesor "de ţară" străbătea doi kilometri pe uliţele desfundate indiferent de vreme. Nici când a ajuns primar nu a renunţat la acest obicei.
Dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis va fi luat în discuţie, marţi, de judecătorii instanţei supreme, fără a se începe însă judecarea acestuia, magistraţii urmând să stabilească dacă recursul Agenţiei Naţionale de Integritate este sau nu admisibil.
Potrivit Codului de procedură penală, există trei posibilităţi prin care se poate soluţiona admisibilitatea recursului.
Astfel, conform articolului 493, care reglementează procedura de filtrare a recursurilor, când această cale de atac este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de lege sau că recursul este evident nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Ulterior, decizia se comunică părţilor implicate în proces.
În acest caz, se menţine decizia de la Curtea de Apel Alba-Iulia, care a dispus anularea raportului prin care ANI a stabilit că Iohannis a fost incompatibil.
"Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil şi toţi membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudenţe constante a Înaltei Curţi de Casare şi Justiţie, completul se poate pronunţa asupra fondului recursului, fără citarea părţilor, printr-o decizie definitivă, care se comunică părţilor", este a doua variantă de soluţionare a acestui dosar.
O a treia posibilitate este aceea ca membrii completului să pronunţe, fără citarea părţilor, o încheiere de admitere în principiu a recursului şi să fixeze termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părţilor.
Instanţa supremă este cea care va decide definitiv dacă primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat municipiul în adunările generale ale acţionarilor societăţilor Apă Canal şi Pieţe sau dacă raportul ANI va fi anulat, aşa cum a dispus şi Curtea de Apel Alba-Iulia.
UPDATE ora 11 - Klaus Iohannis a obţinut 54,51% din voturi, iar Victor Ponta a obţinut 45,49%, după numărarea voturilor din 96.5% din secţii, a anunţat reprezentantul BEC la ora 11.00.
Biroul Electoral Central a dat publicităţii date oficiale parţiale privind turul II al alegerilor prezidenţiale centralizate până la ora 7,00. Astfel, Klaus Iohannis a obţinut 54,66 % din voturi, în timp ce Victor Ponta are 45,33%.
Klaus Iohannis a obţinut 54,66% din voturi, iar Victor Ponta a obţinut 45,34%, după numărarea voturilor din 96.5% din secţii, a anunţat reprezentantul BEC la ora 9.00.
La ora 5.00, după centralizarea voturilor din 14,424 de secţii din ţară, adică 76,53% din totalul de 18,847, BEC a anunţat următoarele rezultate parţiale: Klaus Iohannis - 54,81%, Victor Ponta - 45,18%.
Din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste în cele 14424 de secţii, de 14,255,470, s-au prezentat la urne 9,035,613, adică 63,38% Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 8,904,685, adică 98,55%. Dintre acestea, 4,023,545 au fost în favoarea lui Victor Ponta şi 4,881,140 au fost în favoarea lui Klaus Iohannis.
Românii sunt chemaţi, astăzi, la urne pentru a-şi alege noul preşedinte. Victor Ponta şi Klaus Iohannis sunt cei doi finalişti care îşi dispută funcţia supremă în stat. Secţiile de votare s-au dechis la ora 7.00 şi se vor închide la 21.00. La închiderea urnelor, vor fi difuzate primele cifre ale EXIT-POLL-urilor.
18.281.625 de alegători sunt aşteptaţi la vot în cel de-al doilea tur pentru a alege unul dintre cei doi candidaţi rămaşi în cursa pentru Cotroceni: candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, şi cel al Alianţei Creştin - Liberale (ACL), Klaus Iohannis.
Victor Ponta intră în turul al doilea cu o diferenţă de 10 procente, după ce, în primul tur, a obţinut 40,44% (3.836.093 voturi), în timp ce Klaus Iohannis a fost votat de 30,37% dintre alegători (2.881.406 voturi).
În turul final, va fi declarat ales preşedinte candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În sondajele de opinie realizate, înainte de finală, Victor Ponta era cotat drept câştigător al alegerilor prezidenţiale.
În ţară vor fi organizate 18.550 secţii de vot, iar în Bucureşti 1.245. În sectorul 1 al Capitalei vor fi 162 de secţii, în sectorul 2 - 202, în sectorul 3 - 274, în sectorul 4 - 178, în sectorul 5 - 196, iar în sectorul 6 - 233 de secţii de votare.
Candidatul ACL la prezidenţiale Klaus Iohannis a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că nu va participa la dezbaterea electorală organizată de postul de televiziune Antena 3 şi programată pentru această seară.
"Am fost la două dezbateri, cine a avut urechi de auzit a auzit", a declarat Iohannis, de la sediul partidului.
"Ieri i-a fost trimisă o a patra invitaţie la Antena 3. (...) Pe toate le-a declinat, aşa cum a făcut şi acum, de dimineaţă, pe răcoare", a declarat jurnalistul Adrian Ursu, într-o intervenţie telefonică la Antena 3.
"Klaus Iohannis îmi aduce aminte perfect de Traian Băsescu. E totuşi bizar să arăţi atât de diferit şi să fii atât de asemănător cu Traian Băsescu în practicile lui din campania din 2009. La un moment dat, Traian Băsescu se plângea că nu e invitat la Antena 3. L-am invitat, după care a zis că nu vine", a declarat directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea.
Gâdea a arătat că ultima invitaţie oficială la dezbaterea electorală organizată de Antena 3 a fost lansată în cursul zilei de ieri.
"Ieri, văzând că nu a dat răspuns pentru confruntarea din această seară, i-am trimis o nouă scrisoare prin care l-am invitat la dezbatere şi, pentru a fi lucrul bine făcut, i-am spus că e foarte mare nevoie să ne dea un răspuns până în seara respectivă, la ora 19", a spus Mihai Gâdea, precizând că nici această scrisoare nu a primit niciun fel de răspuns.
Victor Ponta este favorit la casele de pariuri pentru turul II al alegerilor prezidenţiale, cu o cotă de 1,2, adică 2 lei profit la o miză de 10 lei, în timp ce victoria lui Klaus Iohannis multiplică de câteva ori banii mizaţi pe acesta, putând aduce şi un profit de 44 de lei cu 10 lei investiţi.
Scrutinul de duminică, în urma căruia va fi ales noul şef al statului, este inclus în oferta unor case de pariuri active în România.
Favoritul prezidenţialelor este, în opinia celor de la Casa Pariurilor, Victor Ponta, care are, miercuri, o cotă de 1,2 să câştige. Asta înseamnă că un pariu de 10 lei pe candidatul alianţei PSD-UNPR-PC aduce un profit de 2 lei dacă acesta câştigă, în condiţiile în care profitul = miza x (cota - 1). Tot la Casa Pariurilor, Klaus Iohannis are cota 5,4 să învingă duminică, adică profit 44 de lei la o miză de 10 lei pe candidatul ACL.
Victor Ponta ar câştiga turul al doilea al alegerilor prezidenţiale cu 54% din voturi, relevă un sondaj de opinie realizat de CSCI.
Candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, l-ar învinge pe Klaus Iohannis, susținut de Alianța Creștin Liberală, în turul final de pe 16 noiembrie la o distanţă de 8%, cu un scor de 54% la 46%, potrivit cercetării CSCI, realizată în perioada 11-12 noiembrie.
La capitolul încredere în politicieni, Victor Ponta își menține prima poziție în clasament și se bucură de un nivel de încredere multă şi foarte multă de 44%, în timp ce locul al doilea îi revine lui Klaus Iohannis, cu 38%, cei doi candidaţi fiind urmaţi de Călin Popescu Tăriceanu – 36% şi de Traian Băsescu - 19%.
Cele două dezbateri televizate între prezidenţiabili au reprezentat pentru Klaus Iohannis două momente pe care candidatul ACL în mod cert vrea deja să le uite.
Iohannis a comis zeci de gafe (de la cele de fond, referitoare la cifre şi detalii legislative, la cele de atitudine şi respect arătat moderatorilor şi interlocutorului) în cele doar 3 ore de confruntare faţă în faţă cu Victor Ponta. Ţinând cont de faptul că Victor Ponta porneşte drept favorit în acest alegeri, cu un avans de 10% intenţie de vot conform sondajelor de opinie, cele două prestaţii ale lui Iohannis ar fi trebuit să dezvăluire românilor un as în politică, să aducă o explozie care să schimbe tendinţa. În realitate, prezenţele lui Iohannis la Realitatea TV şi B1 au prezentat un candidat care a făcut foarte multe gafe, dintre care amintim doar 10:
1. Despre funia ANI, în casa spânzuratului. Definiţia incompatibilităţii care nu este întodeauna compatibilă. Cea mai mare gafă, speculată de contracandidatul său, a vizat subiectul ANI. Klaus Iohannis, care urmează să fie judecat la doar 2 zile după al doilea tur de scrutin de ICCJ, a prezentat o viziune cel puţin ciudată cu privire la cadrul legal referitor la ANI, subliniind că „sunt acte normative care se referă la incompatibilităţi care nu sunt întotdeauna compatibile”. Dacă va fi găsit incompatibil, Iohannis va fi obligat să părăsească orice funcţie publică pe care o deţine la acea dată, inclusiv cea de preşedinte.
2. Iohannis nu ştie cât este pensia minimă în România. Nu ştie nici măcar că în România există o pensie minimă! A doua gafă uriaşă a fost făcută iniţial de Iohannis la Realitatea şi a fost dublată de o altă eroare în seara de miercuri, la postul B1. Pentru a fi mai convingător, a folosit-o pe soacra sa drept exemplu. Conform legii, toţi pensionarii din România beneficiază de un venit minim garantat de 350 de lei. Iohannis a demonstrat că nu cunoaşte legea. Iohannis nu dat semne că ar cunoaşte aceste detalii, chiar dacă se recomandă un reprezentantul lucrului bine făcut. Evident, Iohannis a arătat de asemenea că nu ştie sau a omis voit să spună cât câştigă în realitate soacra sa.
Gafele 3 şi 4. Se laudă că e german, dar nu ştie detalii esenţiale despre economia Germaniei şi o jigneşte pe Merkel. Alte două gafe au fost speculate de Victor Ponta în cele două dezbateri. Pe de o parte, Iohannis a condamnat faptul că Ponta vrea ca România să aibă un parteneriat economic cu China. Candidatul PSD l-a informat pe Iohannis că şi Germania are un astfel de parteneriat strategic cu chinezii, în urma căruia în fiecare an cele două ţări fac schimburi comerciale de peste 100 de miliarde de lei. Klaus Iohannis l-a catalogat pe Victor Ponta ca fiind „fraier” pentru că România este în acest moment pe excedent bugetar (practic, că ţara noastră a produs mai mult decât a cheltuit). Ponta i-a atras atenţia că a jignit-o indirect şi pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, dat fiind că nemţii sunt singurii din Europa, alături de România, care se pot lăuda că au excedent.
5. Nu ştie cum îi cheamă pe liderii din PNL, dar se recomandă a fi Preşedintele Partidului Naţional Liberal. Întrebat cine este şeful PNL Argeş, Klaus Iohannis nu a ştiut ce să răspundă. A tăcut pentru o perioadă destul de lungă. Asta în contextul în care acelaşi Iohannis se laudă că a bătut ţara în lung şi în lat pentru a se întâlni şi a-i cunoaşte pe toţi liderii de filiale ACL, inclusiv baronii locali liberali şi PDL, pe care i-a rugat să îl sprijine în campanie. Rămâne de văzut dacă aceştia vor trage cu candidatul lor, în contextul în care acesta nici măcar nu ştie cum îi cheamă.
6. Lipsă de fair-play. Atât în dezbaterea de la Realitatea, cât mai ales la cea de pe B1 TV, Klaus Iohannis a fost agitat, s-a uitat pe pereţi, a evitat contactul direct cu Ponta şi a lansat jigniri la adresa contracandidatului său. Apogeul acestui comportament a fost reprezentat de o întrebare adresată de Iohannis lui Victor Ponta. În momentul în care Iohannis a fost rugat de moderatoare să îi ofere câteva secunde din timpul său pentru ca Ponta să poată răspunde, Iohannis nu a fost de acord, fiind acuzat de lipsă de fair-play.
7. Insistenţă pe discursul anti-corupţie, cu 3 condamnaţi definitiv care nu ascultă de şeful PNL şi o listă mare de ACL-işti care aşteaptă deciziile Justiţiei. Iohannis a insistat mult prea mult pe promovarea unui discurs anti-corupţie. Chiar candidatul ACL are un dosar în instanţă care se judecă marţi, Iohannis riscând să fie declarat incompatibil. Iohannis mai are 3 condamnaţi definitiv şi irevocabil în PNL, pe care îi menţine în partid şi Parlament, chiar dacă principiile enunţate de acesta în dezbateri ar implica să excludă imediat din PNL. Nu în ultimul rând, Victor Ponta i-a amintit lui Iohannis că „la ultima Moțiune de cenzură un senator PNL a vorbit la tribuna în numele domnului Iohannis, spunând că PSD doreşte această lege (a amnistiei şi graţierii): era domnul senator Sorin Roșca Stănescu. Știți unde este domnul Sorin Roșca Stănescu? Nu mai fiți demagog”, a punctat Ponta.
8. Retrocedările din Sibiu – călcâiul lui Klaus. Pus în faţa unor dovezi care atestă faptul că primarul Iohannis a retrocedat discreţionar clădiri în Sibiu, către Biserica Evanghelică şi Frontul German pe care l-a condus până nu demult, Iohannis a rămas fără replică. Mai mult, ACL-istul a declarat că retrocedările din Sibiu au fost bine făcute, chiar dacă în lista imobilelor se află Spitalul de pneumologie, Palatul copiilor sau căminul de bătrâni din George Coșbuc.
9. Lipsa mesajului de final la ambele dezbateri – semn că vrea să plece cât mai repede din studio. La Realitatea, chiar dacă avea la dispoziţie câteva minute pentru a-şi expune viziunea şi apelul către susţinători, Iohannis s-a rezumat să îşi îndemne votanţii să aleagă „schimbarea”. La B1, de asemenea, Iohannis a refuzat să îi adreseze lui Victor Ponta o întrebare de final, cu toate că formatul emisiunii permitea aşa ceva. Per ansamblu, Iohannis nu a reuşit să puncteze chiar pe finalul celor două momente, când toţi ochii erau aţintiţi asupra sa, dând senzaţia că îşi doreşte ca dezbaterile să se încheie cât mai repede posibil.
10. Lipsa de pregătire – cea mai mare gafă dintre toate! În ambele dezbateri, Klaus Iohannis a părut candidatul mai slab pregătit. Dacă în dezbaterea de marţi l-a ironizat de repetate ori pe Victor Ponta pentru că citeşte de pe foi, miercuri Iohannis a mers la B1 cu un munte de hârtii şi poze, contrazicându-şi practic criticile virulente lansate în urmă cu doar o zi. Iohannis a demonstrat în ambele dezbateri că nu cunoaşte Constituţia, că nu ştie legi importante ale statului român şi că nu este deloc familiarizat cu procedurile legislative. Pe zona dezbaterii economice, a fost surclasat în ambele confruntări de Ponta, dovedind că nu stăpâneşte nici cifrele şi datele macroeconomice. Practic, a fost învins atât la capitolul litere, cât şi la cel al cifrelor de către Victor Ponta.
Dovada că aceste gafe nu trec netaxate stă în cele două sondaje realizate în timpul dezbaterilor. Ambele cercetări sociologice îl dau pe Victor Ponta drept câştigător al confruntărilor, în percepţia românilor care i-au urmărit pe cei doi candidaţi în cele două dezbateri.
Sursa: romaniatv.net
Prezidențiabilul ACL, Klaus Iohannis, a vorbit despre imunitatea președintelui și a invocat articolul 92 din Constituție. Victor Ponta a replicat rapid și i-a spus că a greșit articolul la care trebuia să facă referire.
Klaus Iohannis a abordat din nou în cadrul dezbaterii electorale cu Victor Ponta subiectul imunităţii preşedintelui, însă a făcut o gafă uriaşă, dovedind că nu cunoaşte Constituţia României:
Iohannis: Putem observa că DNA, deşi a fost o situaţie complicată, a adus noi şi noi cazuri de corupţie la lumina zilei. În calitate de preşedinte, voi lua toate măsurile pentru ca demersul DNA să continue, să facem curat în clasa politică. În ce priveşte ANI, trebuie îmbunătăţit mersul lucrurilor, sunt legi care au lacune, se contrazic. Este bine să se consolideze ANI, să îşi facă treaba, iar legislaţia să fie unificată, pusă de acord cu legislaţia europeană. În tema imunităţii, în Constituţie, la Articolul 92, citim că preşedintele se bucură de imunitate. Mi se pare că acest lucru este unul la care putem renunţa. Eu voi solicita Comisiei de revizuire a Constituţiei să renunţăm la o imunitate totală. Preşedintele nu trebuie protejat mai mult decât aleşii din Parlament. Cred că în Parlament e nevoie de o schimbare a regulilor. E inadmisibil să avem parlamentari care nu pot fi anchetaţi fiindcă PSD votează împotriva anchetării. Aceste lucruri trebuie schimbate. Nu pot să accept să nu poată fi anchetat pentru alte fapte. Aceste lucruri trebuie schimbate, trebuie înlesnită întreaga procedură şi parlamentarii să poată fi anchetaţi.
Ponta: Cred că doreați să vă referiți la articolul 84, dar se înțelege eroarea. Vă rog să vă uitați că președintele are tot atâta imunitate cât are și un parlamentar, nimic în plus.
Pot garanta cu fapte. Actualul şef DNA a fost propus de mine, preşedinta ÎCCJ a fost propusă de mine, la fel la CSM şi ANI. Tot ce am făcut ca premier voi face ca preşedinte. Ce trebuie să scăpăm este de discursul dublu, de demagogie. Spunea Iohannis că este inadmisibil ca cineva să nu poată fi anchetat. Varujan Vosganian, Victor Paul Dobre, Akos Mora, declarat incompatibil sunt în Parlament. Îl aveţi pe Chiuariu, condamnat, colegul dvs. DNA a propus arestarea lui Mircea Roşca, şeful PNL Prahova. Partea cu dublul discurs, să ştim despre ce vorbim. Domnul Iohannis a vorbit despre Articolul 92. Se referă la altceva. Articolul 84 se referă la imunitate. Prevederile Articolului 72 se aplică şi aici. Să nu păcălim oamenii cu lozinci! Am o întrebare: în 2012 a fost lovitură de stat ce a făcut USL? Aţi avut păreri diferite.
Klaus Iohannis: La domnii Varujan, Chiţoiu şi alţii PSD a votat împotriva ridicării imunităţii. Putem verifica foarte uşor. E aşa cum v-am spus şi vedeţi, trebuie să schimbăm legislaţia în materie. Să schimbăm Constituţia, aveţi perfectă dreptate, fiindcă este una care nu satisface nevoile anului 2014 sau 2024.
Victor Ponta: Nu a răspuns la întrebarea despre 2012.
Klaus Iohannis a venit total nepregătit la dezbatere, arătând că nu ştie unde este cea mai mare comunitate de români din Diaspora (Italia), nu ştie câte secţii de vot sunt în GERMANIA, nu ştie ce soluţii să le ofere românilor din Diaspora.
Candidatul ACL la prezidenţiale, Klaus Iohannis, a acceptat, după repetate invitaţii lansate de Victor Ponta, o dezbatere cu candidatul alianţei PSD-UNPR-PC. Aceasta a avut loc marţi seara, la un post de televiziune.
Marti seara, la Realitatea TV, s-a desfășurat prima confruntare directă între cei doi prezidențiabili, Klaus Iohannis și Victor Ponta. Această dezbatere s-a încheiat cu un eșec lamentabil pentru prezidențiabilul ACL.
Jurnalista România TV, Lili Ruse, a dezvăluit că din informațiile pe care le are din interiorul staff-ului de campanie al lui Klaus Iohannis, acesta din urmă nu va mai participa la niciun fel de dezbatere electorală, deși în zilele următoare ar fi trebuit să participe la confruntări organizate la B1 Tv, Antena3, cât și o dezbatere programată pentru vineri la Palatului Parlamentului.