Președintele Klaus Iohannis a precizat că ”discutăm altă dată de propunerea la șefia SIE”, dar din informațiile noastre zarurile au fost aruncate. Klaus Iohannis s-a întâlnit cu premierul Victor Ponta și au negociat susținerea pentru cele două funcții de director la SRI și SIE.

Iohannis și Ponta au fost de acord ca la SIE să-l susțină pe Sorin Ducaru, diplomat de carieră. Deși negocierile au fost bătute în cuie, Klaus Iohannis a preferat să nu anunțe azi și viitorul șef al SIE pentru a nu da impresia de troc politic cu premierul Victor Ponta.

Pentru a-și trece propunerile la SIE și SRI, Iohannis are nevoie de sprijinul PSD, pentru că PNL nu are majoritate în Parlament. Tocmai de acest motiv a fost nevoit să accepte negocierea cu Victor Ponta pe șefii serviciilor.

Cine este Sorin Ducaru

Sorin Ducaru (n. 22 iunie 1964, Baia Mare) este un diplomat român care a activat ca reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite (ONU) – New York (2000-2001), ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii (2001-2006) și reprezentant permanent al României la NATO (din 2006).În mai 2013 a fost desemnat asistent al secretarului general NATO de către Titus Corlățean.

Sorin Ducaru a fost angajat începând din anul 1993 în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ocupând pe rând diverse funcții în cadrul echipei Direcției de Planificare Politică pe probleme de integrare Euro-Atlantică, consilier al ministrului, director al Cabinetului Ministrului, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și director al Direcției NATO și Probleme Strategice.

El a fost trimis apoi în Statele Unite ale Americii mai întâi pe post de ambasador extraordinar și plenipotențiar, reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite (ONU) de la New York (2000-2001), apoi ca ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii (2001-2006). Începând din septembrie 2006, Sorin Ducaru îndeplinește misiunea de ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Misiunii Permanente a României pe lângă NATO.

În semn de recunoaștere a meritelor sale diplomatice, ambasadorului Ducaru i-au fost acordate următoarele distincții: Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Comandor (2000) „pentru servicii deosebite aduse în politica externă a țării”, Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Ofițer (2007) „în semn de înaltă apreciere pentru activitatea remarcabilă desfășurată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin care a asigurat reprezentarea cu succes a strategiilor de politică externă ale României”, Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler (2008) „în semn de apreciere deosebită pentru înaltul profesionalism, dăruirea și devotamentul dovedite pe timpul activităților de pregătire, organizare și desfășurare a Summitului NATO de la București”

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, în interviul de la Digi 24, că acţiunile DNA vor face loc pe scena politică pentru personaje noi, iar clasa politică se va înnoi. Ideea de înnoire a clasei politice cu ajutorul cătuşelor este considerată stalinistă, periculoasă şi stupidă de jurnalistul Ion Cristoiu. Acesta face o nouă analiză usturătoare pentru preşedinte, pe blogul personal.

"N-aș fi tresărit la răspunsul dat de Klaus Iohannis dacă Teza sa despre înnoirea clasei politice prin cătușele de la DNA n-aș fi întîlnit-o, expusă cu zorzoane stilistice, la cîțiva deontologi pe care-i suspectez de a fi purtători de cuvînt ai SRI.

Și anume că-n România clasa politică se poate transforma prin dosarele deschise de DNA politicienilor de la ora actuală.

Că activitatea DNA pare a sta sub semnul credinței că procurorii țin locul Istoriei ne-o arată șmecheria cu denunțătorii convocați să dea în gît liderii politici. Corupt nu e numai politicianul, dar și gușterul care l-a mituit, pentru a se îmbogăți. Mi se pare normal să stea la zdup și gușterul. Cum însă DNA vînează doar liderii politici, gușterii își cumpără libertatea și-și păstrează averea dobîndită prin furt, denunțîndu-i pe cei pe care-i vor procurorii.

Asumată și de Klaus Iohannis, teza pare luată din realitățile staliniste de pe vremuri.

Clasa politică veche, zisă și burghezo-moșierească, trebuie înlăturată prin trimiterea foștilor în lagăr.

Dincolo de acest aspect odios, teza e deopotrivă periculoasă și tembelă. Periculoasă, pentru că, din cîte se vede, DNA operează selectiv cînd vine vorba de politicienii care trebuie să meargă la pușcărie pentru a lăsa locul politicienilor mai tineri și mai curați.

Tembelă, pentru că nimeni nu ne garantează că noii nu vor fura și ei, o dată ajunși în locul celorlați. Cazul Sebastian Ghiță, ivit din credința că tînărul va face o televiziune mai corectă decît cea făcută de Sorin Vântu, scos din joc după principiul înnoirii prin intermediul cătușelor, ne arată că noul politician, venit în locul celui vechi, poate fi mai ticălos și mai prost decît celălalt. Se compară România Tv, zisă și Căcănia Tv, cu Realitatea lui Sorin Vântu? Și Realitatea lui SOV manipula. O făcea însă cu inteligență, presupunînd un telespectator pentru a cărui manipulare e nevoie de efort intelectual. Televiziunea lui Sebastian Ghiță practică o manipulare primitivă, de Frizerie de cartier, presupunînd un telespectator, dacă nu idiot, atunci măcar beat mort.

Eu cred că înnoirea clasei politice e un proces istoric, în care sunt implicați alte cauze decît zornăitul cătușelor: refuzul alegătorului de a se lăsa mituit electoral, creșterea spiritului critic al cetățeanului, ivirea unei societăți civile puternice.

Principala cauză stă însă în ivirea și afirmarea unui cetățean conștient că politicianul e servitorul său, și nu invers, un cetățean care să ia locul alegătorului iobag de azi.

Dacă e o vorba de înnoirea clasei politice, trebuie să începem cu înnoirea Poporului Român", scrie Cristoiu pe blog.

Președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire de taină, care ar putea fi una de maximă importanță în contextul politico-militar din regiunea noastră.

Miercuri seara, președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire de taină cu Excelența sa ambasadorul Germaniei la București, Werner Hans Lauk, potrivit stiripesurse.ro.

Întâlnirea este una deosebit de importantă, în contextul în care Germania se implică tot mai activ în conflictul militar din Ucraina. În context, această întâlnire a lui Klaus Iohannis și viitoare vizită la Berlin ar putea însemna o colaborare mult mai strânsă între România și Germania.

Călin Popescu Tăriceanu, preşedintelui Senatului, a cerut CSM să facă verificări în cazul afirmaţiilor preşedintelui Klaus Iohannis privind votul Senatului în cazul Varujan Vosganian. Pentru comentariile făcute în disputa cu şeful statului, Tăriceanu a ajuns şi el în atenţia CSM, declaraţiile sale despre "republica procurorilor" fiind considerate "grave".

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut CSM verificarea preşedintelui României, Klaus Iohannis, la CSM, în urma criticilor formulate de șeful statului în ceea ce privește avizul negativ dat de senatori în cazul cererii procurorilor pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian în dosarul Romgaz.

"Consider că CSM ar trebui să sesizeze Inspecţia Judiciară în acest caz, aşa cum o face şi atunci când unii politicieni critică nepermis puterea judecătorească. După alegerile de anul trecut mi-am propus să mă abţin de la orice critică la adresa Preşedintelui ales. Punctul de vedere exprimat mai sus nu se vrea a fi în niciun caz o critică la adresa Preşedintelui. El derivă însă din necesitatea ca, în calitatea mea de Preşedinte al Senatului României, să apăr rolul acestei instituţii fundamentale a democraţiei în arhitectura constituţională şi să subliniez poziţia sa independentă şi legitimă în raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu, şi nu într-un caz particular", declara Tăriceanu, în 14 februarie.

Reacţia lui Tăriceanu a venit după ce Iohannis a scris, pe Facebook, că se aştepta ca Senatul să încuviinţeze cererea de începere a urmăririi penale în cazul senatoului PNL Varujan Vosganian, precizând că votul senatorilor arată că nu s-a înţeles pe deplin necesitatea schimbării.

"Mă așteptam ca Senatul să încuviințeze solicitarea DIICOT de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înțeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât și în recentul discurs ținut în plenul Parlamentului. În fața justiției, nu există decât o singură măsură: respectul față de lege, indiferent de persoană sau funcție", a scris Iohannis. 

Călin Popescu Tăriceanu i-a răspuns şefului statului, spunând că intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis după votul din Senat reprezintă "o critică fără menajamente".

"Nu mai departe de luni, 9 februarie, preşedintele Iohannis declara în plenul Camerelor reunite următoarele: «Îmi doresc un Parlament puternic (...) Parteneriatul preşedintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituţie fundamentală a democraţiei». După votul din Senat, parteneriatul propus de Preşedinte pentru restabilirea încrederii s-a transformat într-o critică fără menajamente faţă de opinia exprimată de majoritatea senatorilor", susţinea Tăriceanu.

Tăriceanu afirma, la acel moment, că, în realitate, dosarul în care este implicat Varujan Vosganian, şi pentru care s-a cerut votul Senatului, nu se referă la presupuse fapte de corupţie ale unui senator, "ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern".

"De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii procurorului general, aşa cum îşi dorea şi preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori. Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor", susţinea Tăriceanu, după ce parlamentarii au votat împotriva ridicării imunităţii lui Varujan Vosganian.

În uuma acestor afirmaţii, judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM, a propus joi în plen suplimentarea ordinii de zi cu sesizarea Inspecţiei Judiciare în cazul afirmaţiilor preşedintelui Senatului privind o eventuală sesizare a IJ în cazul declaraţiilor preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Varujan Vosganian.

"A fost declaraţia domnului preşedinte al Senatului României, care solicita CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi declaraţiile procurorului general legate de ridicarea imunităţii parlamentare a senatorului Varujan Vosganian. Cred că putem analiza acum în plen dacă sesizăm sau nu Inspecţia Judiciară", a spus Horaţius Dumbravă, la începutul şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii.

Dumbravă consideră că se impune sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la declaraţiile lui Tăriceanu, având în vedere că afirmaţiile şefului Senatului prezintă "gravitate".

"Dumnealui spune că trăim în republica procurorilor, că justiţia se imixtionează în activitatea Guvernului", a susţinut Dumbravă.

Membrii CSM au votat suplimentarea ordinii de zi, rezultatul alegerilor urmând să fie stabilit la sfârşitul şedinţei, după numărarea voturilor.

Sursa: romaniatv.net

Presedintele Klaus Iohannis a avut parte de un mic incident pe aeroportul din Paris. La sosirea pe aeroport a fost inconjurat de ofiterii de protectie francezi, iar in timp ce astepta sa se urce in masina oficiala nimeni nu a venit sa ii ia haina.

Iohannis a fost vizibil deranjat de acest lucru si-a dat haina jos singur si si-a aruncat-o pe masina, urcand apoi.

Seful SPP a venit imediat, a luat haina si i-a dat-o sefei de protocol de la Cotroceni.

Joi dimineață, a avut loc, la Palatul Cotroceni, o întâlnire a președintelui României, Klaus Iohannis, cu prim-ministrul Victor Ponta.

Potrivit Aministraţiei Prezidenţiale, principala temă de discuție a fost ordinea de zi a viitoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care va avea loc, conform procedurilor legale, în această primăvară.

Ieșirea președintelui Klaus Iohannis de ieri seară la o emisiune a postului Realitatea TV a provocat și o serie de reacții negative.

Jurnalistul Ion Cristoiu critică dur apariția președintelui pe care o cataloghează ca fiind „o bla-bla-geală tristă”. Cristoiu spune că singurul moment interesant din emisiunea de aseară a fost pauza de publicitate, având în vedere că Iohannis a declarat, spre deosebire de interpretările din presă, că rolul său nu este să schimbe Guvernul sau majoritățile parlamentare. Jurnalistul mai remarcă și faptul că președintele n-a formulat nici cea mai mică critică la adresa Guvernului Ponta și a evitat cu brio orice punct de vedere personal.

Klaus Iohannis scapă de procesul cu ANI. ICCJ a decis, miercuri, definitiv că preşedintele Klaus Iohannis nu s-a aflat în incompatibilitate în perioada în care a fost primar al Sibiului. Magistraţii au respins astfel ca nefondat recursul ANI în dosarul de incompatibilitate al preşedintelui.

Klaus Iohannis a câştigat definitiv procesul cu Agenţia Naţională de Integritate în dosarul de incompatibilitate. Instanţa Supremă a respins astfel recursul formulat de Agenţia Naţională de Integritate după ce Curtea de Apel Alba-Iulia i-a dat dreptate fostului primar al municipiului Sibiu şi a dispus anularea deciziei ANI.

Decizia instanţei supreme, prin care s-a stabilit că Iohannis nu a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acţionarilor de la societăţile Apă Canal şi Pieţe, este definitivă.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) s-a pronunţat miercuri în cazul recursului ANI, după ce amânase luare deciziei cu o săptămână.

La termenul procesului din 14 ianuarie, reprezentantul ANI a cerut judecătorilor admiterea recursului, aducând ca argument o decizie a Curții Constituționale privind incompatibilitatea aleșilor locali.

La rândul lor, avocații lui Iohannis au cerut respingerea recursului ca "vădit neîntemeiat" și au arătat că decizia CCR nu a fost redactată și că nu se cunosc motivele luării acestei decizii de către judecătorii CCR.

Dosarul lui Iohannis a ajuns la instanța supremă după ce pe 25 septembrie 2013 Curtea de Apel Alba Iulia a anulat raportul ANI prin care s-a constatat că acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) se pronunță miercuri în cazul recursului Agenției Naționale de Integritate (ANI) la decizia prin care i s-a dat câștig de cauză președintelui Klaus Iohannis în procesul de incompatibilitate.

La termenul procesului din 14 ianuarie, reprezentantul ANI a cerut judecătorilor admiterea recursului, aducând ca argument o decizie a Curții Constituționale privind incompatibilitatea aleșilor locali.

La rândul lor, avocații lui Iohannis au cerut respingerea recursului ca "vădit neîntemeiat" și au arătat că decizia CCR nu a fost redactată și că nu se cunosc motivele luării acestei decizii de către judecătorii CCR.

Dosarul lui Iohannis a ajuns la instanța supremă după ce pe 25 septembrie 2013 Curtea de Apel Alba Iulia a anulat raportul ANI prin care s-a constatat că acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate.

În aprilie 2013, Klaus Iohannis a fost declarat în stare de incompatibilitate de ANI, deoarece deținea simultan funcția de primar al Sibiului și reprezentant al municipalității în Adunarea Generală a Acționarilor de la SC Apă Canal SA și SC Piețe SA.

"În urma evaluărilor efectuate, s-a constatat faptul că Klaus Iohannis se află în stare de incompatibilitate, întrucât deține simultan atât funcția de primar al municipiului Sibiu, cât și calitatea de reprezentant al municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acționarilor în cadrul SC Apă Canal SA Sibiu (începând cu 30.04.2009 și până în prezent) și SC Piețe SA (începând cu 05.08.2010 și până în prezent), încălcând dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003", preciza ANI.

Prin hotărârile Consiliului Local Sibiu nr. 144/30.04.2009 și nr. 231/19.07.2012, Klaus Iohannis a fost împuternicit ca reprezentant al municipiului Sibiu în AGA a SC Apă Canal SA Sibiu, iar începând cu data de 5 august 2010 a deținut și calitatea de reprezentant al municipiului Sibiu în AGA a SC Piețe SA.

ANI menționa ca jurisprudență relevantă în materie rapoarte care au avut același obiect de evaluare, sentințele civile din 21.11.2012 — nr. 528/CA, nr. 529/CA, 532/CA și sentința civilă nr. 557/CA din 03.12.2012, privind mai mulți aleși locali (în categoria cărora intră și primarii) emise de Curtea de Apel Constanța, prin care s-a reținut existența stării de incompatibilitate în sensul art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.