Peste 100 de persoane fizice din cele 313 selectate de ANAF în primă fază pentru verificarea fiscală au de justificat sume cuprinse între 1 milion de lei şi 5 milioane lei, aproape 50 de persoane au fost găsite cu diferenţe nedeclarate de 5-10 milioane lei, iar 35 de persoane cu 10-20 milioane lei.
Astfel, 118 persoane fizice au fost depistate cu averi nejustificate între 1 şi 5 milioane lei, 48 de persoane cu 5-10 milioane lei, 35 persoane fizice cu 10-20 milioane lei, iar 18 contribuabili trebuie să justifice sume de peste 20 milioane lei, potrivit situaţiei pe intervale de risc fiscal transmise de ANAF pentru primele 313 persoane selectate pentru verificări fiscale prealabile documentare (VFPD), rezultată în urma analizelor de risc efectuate în luna mai.
Aceste persoane trebuie să aducă justificări pentru diferenţa între alocările de fonduri precum cheltuieli, constituiri de depozite sau investiţii dintr-o perioadă, din care au fost scăzute eventualele surse neimpozabile, şi veniturile declarate în aceeaşi perioadă.
Încă 40 de persoane au fost identificate cu sume de justificat între 500.000 lei şi 1 milion lei, 45 de persoane cu sume intre 100.000 lei şi 500.000 lei, iar 9 contribuabili au fost găsiţi cu diferenţe între 50.000 lei şi 100.000 lei.
"Persoanele care prezintă risc de nedeclarare mai mic de 1 milion de lei au fost selectate, în cea mai mare parte, datorită faptului că sunt rude sau afini cu persoane încadrate în tranşele superioare de risc, selectarea făcându-se concomitent, potrivit prevederilor legale", se arată în comunicatul ANAF.
Procedura de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate prevede că activitatea de gestionare a riscurilor pe care persoanele fizice le prezintă pentru administraţia fiscală se realizează prin procesarea şi elaborarea listei persoanelor care depăşesc riscul minim, elaborarea propunerilor pentru efectuarea verificării fiscale prealabile documentare, având în vedere valoarea riscului de nedeclarare, în ordinea descrescătoare, cu respectarea valorii riscului minim stabilit.
Dacă din informaţiile deţinute, organul fiscal identifică existenţa în listă a unor persoane care au calitatea de soţ/soţie, rude sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, elaborarea propunerilor se face concomitent pentru toate aceste persoane.
Jurnalistul de investigații Stelian Negrea s-a dus la un hotel din București despre care susține că i-ar aparține șefului ANAF, Gelu Diaconu, pentru a testa dacă primește sau nu bon fiscal.
Ce a ieșit, explică Negrea pe contul său de Facebook:
“O cafea si o apa minerala la Hotelul International din Bucuresti detinut de familia sefului ANAF, Gelu Diaconu, 16 lei. Nu mi s-a emis BON FISCAL. Am sunat la Telverde Antifrauda Fiscala 0800800085 si am inregistrat o sesizare iar doamna de acolo mi-a dat dreptate ca ar fi trebuit sa-mi fie emis bon fiscal. Va tin la curent cu noutatile pe masura ce apar”, scrie Stelian Negrea pe Facebook.
Legătura dintre Hotelul International din Bucuresti si familia lui Gelu Stefan Diaconu, șeful ANAF este relevată de jurnaliștii de la HotNews.ro: sotia lui Gelu Diaconu are jumatate din actiunile firmei SC Comity Prodexim SRL, firma care opereaza Hotelul International, dupa cum scria in 2013 Centrul de Investigatii Media. De altfel, si certificatul de clasificare postat pe site-ul hotelului este eliberat pentru firma SC Comity Prodexim SRL. Cota de 50% din Comity Prodexim a Mihaelei Diaconu apare si in cea mai recenta declaratie de avere a presedintelui ANAF, Gelu Diaconu. Insusi Gelu Diaconu a spus in 2013, intr-o precizare remisa ziarului Bursa, ca firma SC Comity Prodexim SRL este detinuta, in proportie de 50%, de sotia sa, adaugă sursa citată.
Acesta spune că magazinele vor putea fi închise pentru trei luni, iar amenzile aplicate celor care fac evaziune pot ajunge la 15.000 de lei. Pe 1 martie a intrat în vigoare o reglementare care permite Fiscului acest lucru.
„1-15 martie este o perioadă în care noi încercăm să prevenim și să informăm agenții economici. Începând cu 15 martie va intra în priză Agenția Națională de Administrare Fiscală și o să vedeți magazine sigilate pentru că nu au emis un bon fiscal. Să venim și cu acest bici, nu pe comercianți, ci pe evazioniști, ori să fie îndreptați spre un comportament corect ori să elibereze piața”, a declarat Darius Vâlcov, ministrul Finanțelor.
Decizie incredibilă a finanţelor publice. În Curtea de Argeș au ajuns să fie impozitate alocațiile copiilor, cu sume care ar reprezenta contribuţii de asigurări de sănătate aferente anului 2012.
Mii de copii au primit acasă, pe numele lor, înștiințările. Părinții ar trebui acum să returneze aproape toată alocația, 39 de lei din cei 42 de lei.
Astfel, peste 10.000 de minori din Curtea de Argeș au fost anunțați că au datorii la stat. Reprezentanții finanțelor publice dau vina pe un program de calculator, care i-ar fi identificat pe copii ca debitori. Statul a cheltuit şi bani pentru a trimite înştiinţările eronate. Cheltuielile pentru transmiterea unui plic costă în jur de 3-4 lei, bani suportați de la bugetul de stat.
O situaţie la fel de ciudată s-a înregistrat în judeţul Alba. Zeci de persoane s-au prezentat marţi, 6 ianuarie 2015, la sediul Administraţiei Finanţelor Publice Alba pentru a solicita explicaţii în legătură cu somaţii de plată primite acasă pe numele unor copii minori, potrivit Adevarul.ro.
Finanţele solicită plata sumei de 468 de lei, care ar reprezenta contribuţii de asigurări de sănătate aferente anului 2012, care nu ar fi fost achitate.
Reprezentanţi ai AFP Alba au precizat că persoanele nemulţumite au posibilitatea de formula contestaţie, instituţia urmând să analizeze şi să corecteze eventualele erori. Potrivit acestora, somaţiile de plată au fost transmise pentru persoane care apar în bazele de date ca având venituri în anul 2012, pentru care nu s-a plătit asigurări de sănătate.
În cazul minorilor este vorba despre situaţii în care alocaţiile s-au primit în conturi bancare deschise pe numele acestora. O altă situaţie este reprezentată de conturi bancare deschise pe numele copiilor şi în care au fost depuse diferite sume de bani.
Valoarea CASS-ului s-a stabilit raportat la salariul minim pe economie, de 700 lei pe lună, respectiv 8.400 lei pe an, ceea ce a făcut ca totată lumea să primească somaţii cu aceeaşi sumă de plată: 468 lei.
Primăria municipiului Ploieşti, prin Serviciul Public Finanţe Locale Ploieşti, informează contribuabilii ploieşteni că vor continua acţiunile de control în vederea identificării construcţiilor ilegale şi pentru intrarea în legalitate a acestora.
Astfel, în perioada 18.08.2014- 22.08.2014, echipele de control vor fi prezente pe strada Miron Costin.
În urma acţiunilor de control vor fi verificate toate imobilele, în scopul identificării celor construite fără autorizaţie sau a celor care nu au respectat autorizaţia de construire. Scopul controalelor este şi acela de a identifica construcţiile finalizate care nu au fost declarate la Serviciul Public Finanţe Locale Ploieşti şi pentru care proprietarii nu plătesc impozit în condiţiile legii.
Acţiunile de control vor avea loc de luni pana vineri intre orele 900-1100.
Echipele de control care vor efectua aceste verificări vor fi formate din trei inspectori ai Direcţiei Generale de Dezvoltare Urbană, Poliţiei Locale Ploieşti şi Serviciului Public Finanţe Locale Ploieşti. Inspectorii vor avea asupra lor ecusoane, legitimaţii de serviciu şi ordine de deplasare.
Comerţul electronic are creşteri anuale impresionante. Încercând să ţină pasul cu prefacerile din business, Fiscul îşi propune o strategie de control specifică acestui domeniu.
Creşterile de la an la an ale afacerilor din zona comerţului electronic nu pot fi neglijate de Fisc, care trebuie să se adapteze modificărilor pieţei, scrie capital.ro. Reorientarea clienţilor către magazinele online şi serviciile electronice impune o nouă abordare şi din partea autorităţilor fiscale, mai ales când, pentru acest an, de exemplu, estimările arată că piaţa de profil va atinge un miliard de euro.
Acolo unde sunt bani mulţi, care implicit pot aduce încasări pe măsură la buget, apare inevitabil Fiscul.
În strategia pentru 2013-2017, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală arată că unul dintre obiective este „implementarea şi dezvoltarea controlului comerţului electronic".
Capital a cerut mai multe informaţii, dorind să afle care sunt criteriile şi metodele pe care le folosesc inspectorii şi în ce măsură înţeleg aceştia particularitatea noului business.
„Controalele efectuate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală cu privire la comerţul electronic au în vedere identificarea operaţiunilor generatoare de obligaţii fiscale derulate de părţile implicate în aceste tranzacţii, ţinând cont de specificul acestui domeniu. În cadrul evaluării de specialitate, se face o abordare distinctă între activităţile de piaţă electronică şi comerţ electronic, respectiv verificarea furnizorilor serviciilor informatice şi verificarea părţilor implicate în operaţiuni de piaţă electronică. Astfel, în domeniul pieţei electronice, controlul specific are în vedere, printre altele, identificarea deţinătorilor de site-uri de comerţ electronic şi corelarea nivelului de trafic de date cu raportările privind rezultatele financiare depuse de administratorii site-urilor la organele fiscale. În cazul verificării comerţului electronic, sunt utilizate informaţii cu privire la statutul juridic şi fiscal al vânzătorilor şi al mărfurilor comercializate. După caz, se solicită colaborarea cu specialiştii din ANCOM", explică reprezentanţii ANAF.
Aşa cum rezultă din precizările Fiscului, principala metodă este corelarea nivelului de trafic de date cu raportările privind rezultatele financiare. Iar rezultatele financiare nu sunt deloc neglijabile. Datele Registrului Comerţului arată că, anul trecut, cea mai mare cifră de afaceri obţinută în domeniul comerţului prin internet, cod CAEN 4791, de către Fashion Days, a fost de aproape 215 milioane lei. Comparativ, firme cu vechime şi notorietate în comerţul tradiţional de îmbrăcăminte şi încălţăminte, precum C&A, Kenvelo sau Deichmann, au avut cifre de afaceri mai mici în 2013. În acelaşi timp, cel mai mare retailer din România, H&M a înregistrat afaceri de 381,5 milioane lei.
Explicaţia este dată de schimbarea comportamentului clienţilor. În câţiva ani, numărul de cumpărători online s-a dublat, iar cifrele de afaceri în domeniu au avut creşteri de 40% anual. Dacă anul trecut, piaţa de profil era estimată la 750 milioane de euro, acum evaluările arată un miliard de euro. În aceste prognoze sunt incluse atât comerţul, cât şi serviciile online.
Dacă din punct de vedere al legislaţiei fiscale, însemnând obligaţii de plată, înregistrare sau declarare, nu există aproape nicio diferenţă între cele două tipuri de business, cum este şi firesc, situaţia se schimbă atunci când vine vorba de verificarea companiilor, şi a tranzacţiilor. Deosebirile sunt cauzate de specificul online-ului. În timp ce Fiscul are competenţe doar până la graniţele ţării, business-ul online nu ţine cont de aceste limitări. Prin urmare, tranzacţiile pot avea loc atât cu clienţi români, cât şi străini, iar firmele de profil pot fi sau nu înregistrate în România. Din acest punct, situaţia nu mai este atât de simplă pentru Fisc.
„Regulile după care se desfăşoară inspecţia fiscală sunt aceleaşi, neexistând diferenţe între o inspecţie fiscală desfăşurată la o societate comercială clasică şi una care desfăşoară comerţ electronic. Putem avea comerţ online între o societate comercială română, pe de o parte, şi clienţi români sau străini, pe de altă parte, şi comerţ între societăţi comerciale străine, pe de o parte, şi clienţi români, pe de altă parte. Dacă comerţul dintre societatea română şi clienţii români nu ar trebui să ridice aspecte deosebite, comerţul cu element de extraneitate poate genera implicaţii fiscale pe mai multe jurisdicţii, cu un grad de complexitate ridicat. Dificultăţile pentru autoritatea fiscală pot apărea şi în legătură cu alte aspecte, precum monitorizarea tranzacţiilor, posibilitatea de a identifica societăţile străine care fac comerţ online în România şi măsura în care acestea îşi îndeplinesc obligaţiile fiscale", explică Emanuel Băncilă, director executiv E&Y.
Fiscul nu este, însă, prea familiarizat cu procedurile care implică autorităţile din alte state şi, din acest motiv, scad riscurile pentru comercianţi.
„Metodele de control fiscal pe care inspectorii ANAF le pot folosi asupra firmelor din mediul online înregistrate în România sunt cele obișnuite, utilizate și în cazul oricăror altor firme de comerț sau de prestări servicii. Dacă ne gândim însă la comercianții online de produse sau prestatorii de servicii electronice, care nu sunt neînregistrați în România, se pot distinge două categorii. În primul rând, este vorba de prestatorii de servicii electronice stabiliți în afara UE, fără nicio prezență în Uniune, care oferă conținut digital consumatorilor persoane fizice din România. Aceștia ar trebui să colecteze TVA pentru serviciile prestate românilor, mai degrabă ca gest voluntar, pentru că ANAF nu are la dispoziție, din câte știm, pârghii facile pentru depistarea acestora și impunerea colectării", spune Izabela Bădărău, Tax Senior Consultant TZA Tax.
Specialiştii arată că pentru comercianţii români care au clienţi români, controalele nu ar trebui să ridice probleme mari şi să aibă loc după aceleaşi reguli ca pentru comercianţii clasici.