Bulgarii adoptă euro mai devreme decât noi

Publicat in Ştiri Internaţionale 01 Iulie 2021 1769 ori
Google+ WhatsApp
Bulgarii adoptă euro mai devreme decât noi
Bulgarii adoptă euro mai devreme decât noi

Bulgarii ar putea adopta moneda euro pe 1 ianuarie 2024 în timp ce românii trebuie să mai aștept încă patru ani de atunci, dacă ținem cont de estimările BNR. Executivul de la Sofia a confirmat planul de adoptare a monedei euro pe 1 ianuarie 2024, fără o perioadă de tranziție, astfel că toate magazinele și băncile din țară vor fi obligate să accepte plăți în moneda europeană odată cu adoptarea, scrie Euractiv. Conversia va fi făcută la 1,9558 leva/euro. După introducerea monedei europene, în curs de o lună leva și euro vor fi amândouă monede legale. Adică vor funcționa în paralel. Documentul strategic de introducere a monedei europene va fi pus în dezbatere publică. În schimb, la noi, în intervalul 2024 – 2025 ar fi posibilă intrarea în antecamera zonei euro, iar adoptarea monedei ar putea avea loc în perioada 2027 – 2028, a declarat premierul Cîțu. „Parcursul pentru euro a fost puțin întârziat de criza din 2020. Vom face totul și este nevoie de convergență reală. Vom recupera în perioada 2021 – 2024, dar trebuie să fim conștientăcă aderarea la zona euro va fi după 2024. Obiectivul de aderare este și o obligație a României prin tratatul pe care l-am semnat. E greu să discuți de aderare la zona euro în plină criză economică. Nu numai aderarea este obiectivul principal, pentru mine contează ce înseamnă să aderi la zona euro. Înseamnă reformarea acestei economii, să o faci performantă în zona euro, acolo unde competiția este foarte dură. Asta este foarte important", a mai spus premierul.
De ce bulgarii sunt mai avansați?
În 7 iulie, 2020, Bulgaria și Croația (leva și, respectiv, kuna) au fost admise în Mecanismul Cursurilor de Schimb2 (ERM2), care este anticamera aderării la zona euro. În schimb, România mai așteaptă. De ce? Un răspuns scurt este oferit de indicatori cheie: balanțe externe și bugete publice pe un șir relevant de ani. Astfel, din 2013, bulgarii au avut surplusuri de cont curent marimea fiind de 4% din PIB în 2019 (de la deficite de două cifre înainte de 2009). Croația a mers pe aceeași linie începand cu 2014 având surplus de cca 3% în 2019 (de la deficite de două cifre înainte de 2009). Privind bugetul public, acesta a fost la bulgari cu surplus de circa 2% din PIB în 2019, în timp ce în Croatia a fost în echilibru anul trecut, potrivit raportului de analiză a convergenţei „România – Zona Euro, Monitor", publicat de BNR. Dacă valoare bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât cea a bunurilor și serviciilor exportate avem deficit. Asta înseamnă că ies mai mulți bani din țară decât intră și că românii plătesc mai mult munca prestată de alții. Creșterea deficitului de cont curent vine pe fondul deteriorării deficitului comercial ca urmare a creşterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperită de oferta internă.
Un demers lipsit de credibilitate
În 2019, deficitul bugetului public în Romania a fost de 4,3% din PIB (standarde ESA), iar deficitul de cont curent de cca 4,6% din PIB. Deficitul primar și deficitul structural al bugetului public în România au fost între cele mai adânci din UE in 2019. În plus, există presiuni mari de cheltuieli permanente pe buget. Cu asemenea date, orice discuție de intrare in ERMII pentru România era un demers lipsit de credibilitate.
Raportul de fundamentare a unui plan de acțiune pentru aderarea la zona euro spune între altele: aderarea la zona euro aduce beneficii economice și are semnificație geopolitică, dar reclamă pregătire; la zona euro nu se poate adera în orice condiții. De asemenea, aderarea la zona euro cere finanțe publice solide, deficite mult diminuate, un grad adecvat de robustete a economiei. În plus, economia are nevoie de competitivitate, de deficite externe reduse, de un nivel al cursului de schimb la intrarea in MCS2 care să permită economiei să reziste presiunilor concurențiale din zona euro, mai ales dată fiind lipsa instrumentelor de partajare a riscurilor.

Intrarea in ERM2 este un obiectiv nu mai puțin exigent decât aderarea la zona euro și cere finanțe publice sănătoase, o consolidare bugetară durabilă. Raportul BNR susține că este necesară o creștere a veniturilor fiscale/bugetare care să ajute consolidarea bugetară și asigurarea de bunuri publice de bază. Intrarea în MCS2 cere convergență juridică/legislativă și un statut corespunzator al Băncii Centrale.
Planul ar fi trebuit să înceapă să fie pus în aplicare din 2019. Din păcate, cele două documente au rămas mai mult un exercițiu de diplomație publică.

Dinamica construcțiilor bugetare la bugari și la noi a ajutat intrarea în MCS2. Veniturile lor bugetare și fiscale sunt considerabil mai mari decât în Romania; veniturile fiscale în Bulgaria au fost de aproximativ 30% din PIB și în Croația de circa 37% din PIB în 2019 –nivelul din Romania fiind în jur de 27% din PIB, printre cele mai scăzute în UE.

Raportul de fundamentare și PA arătau că intrarea în MCS2 și ținta de aderare la zona euro pot încuraja reforme structurale, pot conduce la reducerea dezechilibrelor. Lucrurile nu au mers însă cum trebuie. Documente ale BNR și ale Consiliului Fiscal au subliniat că deficite mari împiedică mersul către MCS2, că este nevoie de o schimbare de abordare.

Daca vrem sa facem pasul de intrare în MCS2, este obligatoriu să avem o corecție macroeconomică durabilă odată impactul pandemiei surmontat. Această corecție implică, între altele, creștere de venituri bugetare (o bază de impozitare mai largă prin transparență, declararea tuturor veniturilor și averilor, eliminarea de exceptări, combaterea fermă a evaziunii fiscale), raționalizare de cheltuieli. Cu absorbție intensă de resurse europene putem sprijini reforme structurale și corecția macroeconomică necesară.

Este de subliniat importanța Planului național de reziliență și redresare, care trebuie să cuprindă proiecte bine întemeiate, care să capete susținere financiară europeană. De asemenea, tebuie sa limităm deficitele externe, să avem în vedere competitivitatea economiei, mai ales a sectoarelor de tradables (comercializabile).

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.