ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. Victor Ponta, la parada militară din Piaţa Constituţiei VIDEO

Publicat in Politica 01 Decembrie 2014 1611 ori
Google+ WhatsApp
ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. Victor Ponta, la parada militară din Piaţa Constituţiei VIDEO
ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. Victor Ponta, la parada militară din Piaţa Constituţiei VIDEO

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. Aproape 3.000 de militari au participat, luni, la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti. Anul acesta locul de desfăşurare al paradei a fost mutat de la Arcul de Triumf, din cauza lucrărilor de renovare. La eveniment au fost prezenţi preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Românii au venit, în faţa Palatului Parlamentului, în ciuda ninsorii, să urmărească sutele de militari care au defilat, timp de o oră, în Piaţa Constituţiei. 

 

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. UPDATE 12.10 Parada militară s-a încheiat, după aproximativ o oră şi zece minute, la eveniment asistând peste 4.000 de persoane. Momentul de defilare aeriană a fost anulat, din cauza vremii nefavorabile. Traian Băsescu a părăsit Piaţa Constituţiei, acesta salutând mulţimea din maşină, din spatele geamului coborât.

"Rămâneţi cu bine", a fost mesajul lui Băsescu. 

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. UPDATE 11.03 Evenimentul din Piaţa Constituţiei a început cu onorul dat de Traian Băsescu şi intonarea imnului naţional. Urmează parada militară. Traian Băsescu i se află în tribuna oficială, la distanţă de premierul Victor Ponta, care este încadrat de vicepremierul Gabriel Oprea şi ministrul Apărării, Mircea Duşa. Preşedintele României a fost huiduit în momentul în care a ajuns în Piaţa Constituţiei, dar şi în momentul în care a primit Garda de Onoare. Ion Iliescu lipseşte de la paradă.

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. UPDATE 11.00 Traian Băsescu a ajuns în Piaţa Constituţiei. Este ultima paradă la care Băsescu participă în calitate de şef al statului. 

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. UPDATE Preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu este aşteptat la paradă. Premierul Victor Ponta a ajuns deja în Piaţa Constituţiei. La eveniment au mai venit miniştrii Mircea Duşa şi Gabriel Oprea, primarul Sorin Oprescu şi fostul preşedinte Emil Constantinescu.

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. Peste 2.700 de militari, cu 280 de mijloace tehnice, din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Protecţie şi Pază vor participa, luni, începând cu ora 11.00, la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti.

Militarilor români li se vor adăuga şi detaşamente de militari din Franţa, Polonia, Republica Moldova, Turcia şi Statele Unite ale Americii.

Din păcate, în acest an, este posibil ca bucureştenii să nu mai aibă parte şi de spectacolul aviatic din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Luni dimineaţa, a avut loc şi o şedinţă tehnică, pentru a se stabili dacă există sau nu o fereastră în care să se poată ridica elicopeterele şi avioanele. Această paradă ar fi trebuit să înceapă cu un elicopter care avea un tricolor agăţat, însă nu se ştie dacă vremea va permite acest lucru.

Evenimentele oficiale ale Zilei Naţionale au început, luni, în jurul orei 8.00, cu depunerea de coroane şi jerbe de flori în memoria eroilor neamului. Înalţi oficiali, printre care şi ministrul Apărării Mircea Duşa şi şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, au mers în Parcul Carol I din Capitală, la Monumentul Ostaşului Necunoscut, unde au depus flori în cinstea tuturor celor care au luptat pentru libertate.

 

Începând cu ora 18.00, militari din Regimentul 30 Gardă "Mihai Viteazul" se vor retrage cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional - B-dul Regina Elisabeta - B-dul Eroilor Sanitari - Şoseaua Cotroceni - B-dul Iuliu Maniu - B-dul Vasile Milea - B-dul Timişoara.

De asemenea, se vor organiza ceremonii militare şi religioase de depunere de coroane de flori în garnizoanele din ţară unde sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare.

Peste 25.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne vor acţiona de 1 decembrie pentru ca manifestările publice prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale a României să se desfăşoare în condiţii de linişte şi siguranţă, informează un comunicat de presă al ministerului.

ZIUA NATIONALA A ROMANIEI, scurt istoric

Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.

Oferta o primeşte prinţul de Flandra, dar refuzând-o, se decide aducerea în ţarã a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care la 10 mai 1866 intrã în Bucureşti. Acest moment este actul fondator al dinastiei şi marcheazã începutul unei serii de schimbãri însemnate în societatea romaneasca. Carol, în faţa Parlamentului, depune jurãmânt cã va respecta legile, religia şi teritoriul românilor. Dacã pe 9 mai 1877 în Sesiunea Extraordinarã a Adunãrii Deputaţilor ministrul de externe, Mihail Kogãlniceanu, declarã ruperea oricãror legturi cu Poarta Otomanã şi proclamã independenta de stat, a doua zi, pe 10 mai, se organizeazã solemnitatea proclamãrii independenţei, ocazie cu care Principele decide ca sãrbãtoarea naţionalã sã se celebreze ca fiind ziua proclamãrii independenţei.

Tot la 10 mai, de aceastã datã în 1881, este proclamat Regatul României. Istoricul Ion Bulei se întreba dacã ziua nu reprezenta mai degrabã un eveniment menit sã aducã familia regalã în prim-plan. 10 mai este totuşi şi sãrbãtoarea României, semnificaţie amplificatã an de an.

În 1947 este înlaturatã monarhia şi odatã cu ea şi sãrbãtoarea de 10 mai, care devine doar ziua în care o monarhie strainã se înstãpâneşte în ţarã, neîncadrându-se în normele noii ordini. Timp de patru decenii 23 august este ziua nationalã a României, marcatã prin parade şi spectacole grandioase. La 23 august 1944 regele Mihai lanseazã lovitura de stat împotriva guvernului Antonescu trecând de partea aliaţilor. La putere este înscaunat un guvern format de noua coaliţie Blocul Naţional Democratic, din care fãceau parte ţãrãniştii, liberalii, social-democraţii şi comuniştii.Deşi nu joacã un rol important la acest eveniment, comuniştii s-au folosit de el ca element de propagandã.

Astfel se vorbeşte despre insurecţie armatã, revoluţie de eliberare socialã şi naţionalã antifascistã şi antiimperialistã. Manifestaţiile contribuie la afirmarea cultului personalitãţii lui Nicolae Ceauşescu, când pe stadioane se realizeazã programe speciale, defilãri megalomane şi petreceri muncitoreşti.

1 decembrie este adoptată ca zi naţionalã a României în 1990, datã la care Marea Adunare de la Alba-Iulia voteaza unirea Transilvaniei cu România, creându-se un singur stat naţional. Primul pas este fãcut de fapt la 21 nov./4 dec. 1917, când Sfatul Tãrii din Basarabia proclamã Republica Democraticã Moldoveneascã, urmat de cel din 24 ian./6 feb. când se adoptã declaraţia de independenţã. Încununarea acestor actiuni se împlineşte la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Tarii de la Chişinãu, ales prin vot universal, direct, egal si secret decide cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii Democratice Moldovenesti. Apoi Comitetul Executiv al Consiliului Naţional din Bucovina, convoacã un Congres General al Bucovinei pentru 15/28 nov. 1918 în Palatul Mitropolitan din Cernãuţi.

Preşedintele Congresului, Iancu Flondor, dã citire moţiunii în care se afirmã cã Bucovina este parte organicã a Moldovei. Congresul general al Bucovinei hotãrãşte în numele suveranitãţii naţionale unirea neconditionata a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României. În zilele când românii din Bucovina rostesc hotarârea de Unire cu România, în Transilvania se pregãteşte ultimul act al marii epopei naţionale.

Adunarea Naţionalã de la Alba Iulia, constituitã din 1228 de delegaţi şi susţinutã de 100.000 de persoane, adoptã o rezoluţie care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918 Vasile Goldiş citeşte rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre."

Legea unirii este ratificata prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919, în unanimitate. În conformitate cu constituţia din 1991, articolul 12, alineatul 2, 1 decembrie este Ziua Naţionalã a României, zi adoptatã anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgatã de preşedintele Ion Iliescu şi publicatã în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.