Fosta sefa AEP Ana Maria Patru rememoreaza cel mai crunt episod din viata sa: “Oricine poate citi despre hartuirea la care am fost supusa de fostul sef al DNA Ploiesti, Lucian Onea. Acest 'criminal in serie' mi-a mutilat viata din ratiuni sexiste... Avea

Publicat in Politica 22 Iulie 2022 2190 ori
Google+ WhatsApp
Fosta sefa AEP Ana Maria Patru rememoreaza cel mai crunt episod din viata sa: “Oricine poate citi despre hartuirea la care am fost supusa de fostul sef al DNA Ploiesti, Lucian Onea. Acest 'criminal in serie' mi-a mutilat viata din ratiuni sexiste... Avea
Fosta sefa AEP Ana Maria Patru rememoreaza cel mai crunt episod din viata sa: “Oricine poate citi despre hartuirea la care am fost supusa de fostul sef al DNA Ploiesti, Lucian Onea. Acest 'criminal in serie' mi-a mutilat viata din ratiuni sexiste... Avea

Exista femei care au avut de indurat mult mai mult decat niste declaratii stupide si jigniri prin care sunt umilite din cauza modului in care arata. O poveste teribila, despre care Lumea Justitiei a scris in detaliu, dar care astazi trebuie reamintita, o are in prim plan pe fosta sefa a Autoritatii Electorale Permanente (AEP) Ana Maria Patru (foto drepta). Aceasta a trait o adevarata drama nu din cauza vreunui ins care spune vrute si nevrute pe la televizor sau pe Facebook, ci din cauza unui personaj cu extrem de multa putere, care vreme de cativa ani i-a dictat viata. Este vorba despre fostul sef al DNA Ploiesti, procurorul Lucian Onea (foto stanga).

In plina dezbatere cauzata de afirmatiile jurnalistului George Buhnici la adresa femeilor, Ana Maria Patru rememoreaza cel mai crunt episod din viata sa. Intr-un editorial scris pentru publicatia Evenimentul Zilei si intitulat "Poti masura civilizatia unei natiuni in functie de rolul pe care il acorda femeii in societate", Patru invita opinia publica sa citeasca despre calvarul pe care l-a trait din cauza procurorului Lucian Onea, autorul dosarului in care fosta sefa AEP a fost tinuta cu lunile in arest si apoi achitata definitiv. Iar in acest sens, pentru cei care nu cunosc, Patru ofera cateva detalii despre hartuirea la care a fost supusa de fostul sef al DNA Ploiesti, explicand cum vestitul procuror a tinut-o dupa gratii pentru ca avea un fetis cu ea, cum ii explica faptul ca vrea sa vada daca arata in realitate la fel ca la televizor, dar si umilinta din timpul perchezitiei domiciliare cand Onea i-a facut inventarul lenjeriei intime.

In alta ordine de idei, in acelasi text, Ana Maria Patru observa numarul extrem de scazut de femei la varful politicii, dand si un exemplu concret: in Guvernul Romaniei nu exista decat o singura femeie ministru, si anume Gabriela Firea, iar la nivelul Parlamentului doar 17% dintre senatori si deputati sunt femei.

Redam editorialul publicat in Evz.ro:

Motto: „Nu-mi doresc ca femeile să aibă putere de decizie asupra bărbaţilor, ci doar putere deplină pentru a-şi decide propriile vieţi" – Mary Shelley

Spaţiul public de la noi a fost marcat în ultima lună de o discuţie destul de difuz conturată despre rolul femeii în societatea românească, drepturile care le revin doamnelor şi care sunt liniile roşii pe care nu ar trebui să le depăşim pentru a evita intrarea în sfera misoginismului.

S-a plecat de la decizia Curţii Supreme a SUA privind faptul că nu ar exista un drept constituţional la avort, s-a ajuns la angajaţii unei pizerii care fluierau şi dădeau note femeilor care treceau pe stradă, un dezvoltator imobiliar a scris despre viceprimăriţa Braşovului că ar trebui să lucreze la bordel, pentru ca macrotema să culmineze cu declaraţiile influencer-ului George Buhnici cum că bărbaţii vor să vadă pielea tonifiată a unor minore când merg la plajă, nu vergeturile femeilor.

Există o tendinţă oarecum nocivă de a se încerca băgarea gunoiului sub preş prin categorisirea subiectului egalităţii de şanse şi de drepturi între bărbaţi şi femei ca fiind nerelevant, el fiind expediat grabnic în cheia unor subiecte de vară uşor perisabile şi categorisirea celor care au generat dezbaterea prin acţiunile lor reprobabile ca nişte sceleraţi într-o formă de „virtue signalling" de bonton mai ales în spaţiul online.

Fără a vrea să vorbesc despre situaţia mea punctuală (deşi eu sunt cel mai evident exemplu) din postura de victimă a unor abuzuri judiciare, subliniez doar că problema misoginismului este profundă inclusiv pe zona de aplicare a legii, acolo unde femeile sunt văzute drept ţinte mult mai facile de oamenii fără scrupule care vor să-şi atingă scopurile.

Oricine are o minimă curiozitate să dea la o parte această perdea groasă a ipocriziei poate citi despre hărţuirea la care am fost supusă de celebrul fost şef al Serviciului Teritorial DNA Ploieşti, Lucian Onea. Practic, acest „criminal în serie" mi-a mutilat viaţa din raţiuni sexiste: vorbim de cariera pentru care am făcut atâtea sacrificii, de viaţa de familie şi, la apogeul terorii, chiar simţurile femeieşti. Şi asta pentru că avea el „un fetiş" sau pentru că „voia să vadă dacă arăt la fel în viaţa de zi cu zi precum la televizor". Sunt mulţi cei care au râs amuzaţi când am povestit că mi s-a făcut inventarul lenjeriei intime în momentul percheziţiei domiciliare, ignorând însă umilirea pe care astfel de gesturi nejustificate din perspectiva cauzei judiciare o generează asupra persoanei căreia i se întâmplă un astfel de abuz. Culmea că o bună parte din ei sunt aceiaşi care o dau cu „virtue signalling" acum când văd că femeile primesc note pe stradă de la personalul unei pizzerii.

Evident, departe de mine gândul de a descrie societatea românească în cheia unei societăţi patriarhale absolute, dar realitatea obiectivă că problemele în ceea ce priveşte drepturile şi egalitatea de şanse sunt profunde şi expedierea lor prin aplicarea unor ştampile doar pe anumiţi oameni nu aduc cu sine un progres real României şi nici măcar o rezolvare finală – vom constata neputincioşi că aceste tare ale societăţii se perpetuează şi vom relua tema misoginismului din nou peste o perioadă.

Problema este una adânc înrădăcinată în societatea românească. Există o categorie semnificativă de concetăţeni care nu vor să accepte că femeile au rolul lor în viaţa socială, economică, culturală şi chiar politică. Or realitatea este că, pe lângă curajul determinant pe care îl au din naştere, româncele au devenit supravieţuitoare în orice condiţii, iar experienţele lor de viaţă (multe dintre ele, din păcate, nefericite) le fac mai puternice. Cred că fostul Premier britanic Margaret Thatcher, în mod clar nefiind o feministă convinsă, a exprimat cel mai bine cam cum stau lucrurile în societate prin celebra anecdotă: „Dacă vrei să spui ceva, întreabă un bărbat; dacă vrei să faci ceva, întreabă o femeie".

Indiferent de vârstă şi de categoriile socio-profesionale din care fac parte, femeile, dacă ajung să înţeleagă preţuirea şi respectul de sine, pot demonta eşafodajul narativ al celor care le trimit la cratiţă mai brutal sau mai subversiv. Câtă vreme, în mentalul colectiv, se operează cu percepţia că orice doamnă ajunsă într-o funcţie importantă a reuşit pentru că a fost sprijinită de un bărbat sau pentru că este o femeie de moravuri uşoare, misoginismul va rămâne profund încarnat în societatea românească.

Cu celulită sau fără celulită, având vergeturi ori ba, femeile sunt unice şi trebuie respectate, iar ele trebuie să ocupe un loc important în societate, în economie, cultură şi în politică. Am văzut un studiu confirmat al companiei de consultanţă McKinsey&Company care arată că Produsul Intern Brut al României ar putea fi mai mare cu 24 miliarde de euro până în 2030, adică o majorare de 8,7%, prin creşterea egalităţii de gen, respectiv printr-o mai mare implicare a femeilor pe piaţa muncii, creşterea numărului de ore plătite şi printr-o mai bună reprezentare a femeilor în domeniile cu productivitate mare.

Una dintre cauzele care contribuie activ la acest dezechilibru structural ţine de faptul că este cât se poate de evident că instituţiile statului român, în mod programatic, încearcă să cosmetizeze realitatea. Raportările triumfaliste vin tocmai să proiecteze imaginea unei egalităţi de şanse între genuri, cifrele fiind însă uneori scoase din context.

Un exemplu concret. Teoretic, România este una dintre ţările cu cel mai mic decalaj când vine vorba de salariile bărbaţilor şi femeilor: doar 3,1% în favoarea domnilor. Un studiu aprofundat realizat de doamnele Oana Munteanu, Director People&OrganisationPwC, şi Ioana Cercel, Avocat D&B David şi Baias, pictează însă lucrurile într-o cu totul altă lumină. "Folosind aceeaşi metodologie de calcul, rezultatul este radical diferit, respectiv avem un decalaj mediu de 23,3% în favoarea bărbaţilor, în ceea ce priveşte salariul de bază, şi un decalaj de peste 30% în ceea ce priveşte bonusurile.

Explicaţia constă în distribuţia salariilor pe intervale statistice. Studiul nostru include circa 60% femei şi 40% bărbaţi, dar în cuartila inferioară (sfertul cu cele mai mici salarii) sunt peste 70% femei, ceea ce înseamnă că acestea tind să ocupe mai degrabă posturile slab plătite din eşantionul nostru" – arată studiul realizat de cele două doamne.

Nu e, deci, deloc o surpriză faptul că România ocupă locul 90 din 146 de state evaluate în clasamentul Global GenderGap Index realizat de Forumul Economic Internaţional şi dat publicităţii recent pe 13 iulie 2022.
Un indicator mai uşor de perceput de un public care doreşte să fie informat ţine de viaţa politică românească. Suntem în situaţia în care, în Guvernul României, există doar o singură doamnă (Gabriela Firea), altfel foarte activă, care conduce un minister în top trei cele mai mici bugete, și câteva femei secretar de stat. La nivel parlamentar, lucrurile stau oarecum similar – doar 17% dintre deputaţii şi senatorii români sunt femei. De mal en pire, ar spune francezul!

Actualul Legislativ are o pondere în scădere faţă de Parlamentul constituit în perioada 2016 -2020 când aveam 19% doamne. Culmea este că AUR este partidul cu cel mai mare număr de femei parlamentar şi care a avut şi cel mi mare procent de candidaţi femei la parlamentarele din 2020. Evident, niciun partid parlamentar nu are drept preşedinte o femeie (*Nota bene – europarlamentarul Ramona Strugariu a fost desemnată copreşedinte al partidului în curs de înfiinţare REPER).

Sunt şi flori care prevestesc venirea unei primăveri care să dezgheţe mentalităţile vetuste privind rolul femeilor în politică. De pildă, există o iniţiativă legislativă a senatoarei Alina Gorghiu, privind introducerea unor cote de gen în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare şi locale din 2024, un lucru bun început de mine din perioada 2013 – 2016, pe când conduceam Autoritatea Electorală Permanentă, și nimeni nu înțelegea insistența mea de a transmite mesajul în care eu credeam din tot sufletul, respectiv „Avem nevoie de femei iar rolul lor trebuie să fie unul real și nu imaginar"! La momentul respectiv am purtat discuţii cu liderii tuturor partidelor politice despre finanţarea de la stat pentru a încuraja domnișoarele și doamnele să intre în politică, să fie vizibile, să aibă un cuvânt de spus așa cum numai ele știu să o faca dar din păcate nu am fost auzită.

Ba mai mult ascensiunea mea pe plan internațional, acolo unde vocea mea era ascultată pe acest subiect, a fost curmată ca să nu vorbesc prea mult despre asta (grijă având un „patriot" pus de alți „patrioți" să mă hăituiască ani întregi, crezând că îmi voi pierde energia și timpul de a lupta pentru femei.

Aș fi nedreaptă să spunem că nu s-a făcut și puțin fum. Am văzut toți şi o femeie Prim-ministru, în persoana doamnei Viorica Dăncilă, prima femeie care a intrat în turul II al alegerilor prezidenţiale. Însă faptul că aceasta a fost asasinată caracteriologic inclusiv pentru faptul că este femeie, cu observaţia că aceiaşi oameni care îşi anunţă acum dezaprobarea se hlizeau când doamna Dăncilă era comparată de un reputat jurnalist cu o maimuţă (pavian cu mantie). Ceea ce este un semn că problema este profundă şi misoginismul depinde şi de unghiul politic din care cineva priveşte problema.

Citeste continuarea AICI

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.