Harta drumurilor României la final de 2021. Cum rămâne cu Autostrada Moldovei și când vom circula pe Autostrada Transilvaniei

Publicat in Politica 04 Decembrie 2021 627 ori
Google+ WhatsApp
Harta drumurilor României la final de 2021. Cum rămâne cu Autostrada Moldovei și când vom circula pe Autostrada Transilvaniei
Harta drumurilor României la final de 2021. Cum rămâne cu Autostrada Moldovei și când vom circula pe Autostrada Transilvaniei

Despre drumurile României se pot spune multe și mai nimic de bine. România se situează pe locul 119 din 141 de ţări analizate prin prisma calităţii infrastructurii rutiere și este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă la 100.000 de locuitori. Sunt date din anul 2019, când numai 848,12 km din lungimea reţelei de transport rutier din România era la nivel de autostradă. Mai exact, autostrăzile reprezentau 4,96 la sută din totalul reţelei de transport din România.

Așadar, densitatea de autostrăzi din România este una din cele mai mici la nivel european, raportată la suprafaţă.

Calitatea drumurilor românești a primit calificativul 2,96. Polonia a fost pe penultimul loc, cu 4,14. Calificatul maxim era 7, sondajul fiind realizat acum trei ani de Forumul Economic Mondial pe tema calitatății percepute a infrastructurii rutiere.

România are, apoi, cea mai ridicată rată a accidentelor rutiere dintre statele membre. Rata mortalităţii generate de accidentele rutiere este extrem de ridicată: 96 de decese în accidente la 1 milion locuitori, faţă de media Uniunii de 49 de persoane care își pierd viața în trafic la 1 milion de locuitori. Datele erau valabile pentru anul 2018.

Acestea sunt și argumentele cu care România vrea să ia cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR pentru a investi, printre altele, în drumuri și șosele de mare viteză.

Harta „colorată" a drumurilor din România
Am pregătit o hartă, foarte colorată, pentru că vrem să vedem astăzi cum arătăm din punct de vedere al drumurilor, drumurilor rapide, ce pregătim și unde e, de fapt, România.

Cristina Sbîrn, jurnalist Digi24: Este o hartă foarte colorată, însă dacă ne uităm doar pe partea de proiecte. Dacă ne uităm pe partea de autostrăzi pe care circulăm deja, ar trebui să ne uităm doar la culoarea roșie și o să observăm că mare parte din autostrăzile care sunt deja construite sunt în zona Transilvaniei. Eu am făcut și un raport din autostrăzile pe care le avem în momentul de față și pe care circulăm, undeva la 906-907 kilometri de șosea rapidă, și mai bine de 50 la sută din șoseaua rapidă existentă în momentul de față se află în zona Transilvaniei.

În rest, avem autostrăzile care leagă Capitala de Ploiești, Pitești și Constanța și cam acolo ne oprim în momentul de față cu ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură rapidă construită în România.

Sigur că există numeroase alte proiecte care sunt în lucru și aici avem foarte multe proiecte în lucru tot în zona Transilvaniei, pentru că avem proiecte pentru construirea Autostrăzii Transilvania în lucru și pentru continuarea Autostrăzii Sebeș-Turda. Mai sunt în lucru în principal autostrăzile din jurul Capitalei. Vorbim aici, bineînțeles, de autostrada de centură a Capitalei, inelul care va înconjura Capitala, unde avem deja patru loturi cu constructori desemnați. Pe trei din ele se și lucrează, au început lucrările, unul dintre ele așteaptă însă să intre în lucru undeva anul viitor.

Cât am avansat cu drumurile în 2021
A fost un an bun pentru infrastructura mare-medie de la noi?

Cristina Sbîrn, jurnalist Digi24: A fost un an în care s-au terminat lucrările la niște centuri ocolitoare care erau demult începute și cu foarte multe rateuri. Până acum nu avem un lot întreg de autostradă, cap-coadă, inaugurat.

Avem promisiuni însă că până la finalul anului s-ar putea să avem un astfel de lot, ni se promite Sebeș-Turda Lotul 2, unde lucrează grecii de la Aktor și unde se lucrează cam din 2014 și ar fi cazul să se și termine lucrările acolo.

Ni se mai promit și vreo 40 de kilometri din drumul expres Craiova-Pitești, vorbim despre bucata dintre Slatina și Balș. Acolo, constructorul - care are o mobilizare foarte bună în șantier și mulți muncitori și utilaje - nu este obligat să termine, pentru că potrivit contractului său, el ar trebui să termine lucrările undeva în 2022, deci nu anul acesta, dar trage tare ca să termine acolo lucrările, nu mai are foarte mult de lucru, mai are niște puncte nevralgice pe care trebuie să le rezolve, însă se mișcă foarte bine.

În rest, mai avem o bucățică destul de mică de autostradă undeva pe lângă Târgu Mureș, o parte din autostrada Transilvaniei, care cu siguranță că va fi inaugurată. Lucrările sunt avansate acolo, avem un constructor serios și ar trebui să fie gata. Este și o porțiune relativ mică de autostradă.

Zonele fără drumuri, cele mai sărace din România

Toată lumea plânge situația Moldovei, cel puțin când e vorba de autostrăzi. Nu avem o autostradă în Moldova în momentul de față. Cum stau lucrurile acolo?

Cristina Sbîrn: Moldova nu a fost prinsă până acum în planurile de infrastructură pentru că, în principal, proiectele s-au dezvoltat pe Coridorul IV paneuropean, care practic leagă Constanța-București de vestul țării. Acolo au fost cele mai multe fonduri alocate, iar bugetul de stat nu a fost niciodată extrem de darnic cu proiectele de infrastructură. Dacă ne uităm la autostrăzile construite cu bani de la buget, o să observăm de fapt că, în afară de București-Ploiești, nu prea avem mari autostrăzi construite cu fonduri de la bugetul de stat. Sigur că participă și autoritățile de la noi cu fonduri pentru cofinanțare, însă grosul banilor vine de la Bruxelles.

Autostrăzile spre Moldova sunt prinse, însă, două dintre ele, pentru că vorbim de autostrada de la Ploiești care urcă ulterior, Ploiești-Buzău-Bacău-Pașcani, până spre nordul țării, și mai avem și autostrada Unirii A8, care practic ar trebui să lege Transilvania de Moldova. Sunt două proiecte importante care sunt prinse pe PNRR, Programul Național de Redresare și Reziliență, și pe care va trebui să le facem într-un timp record, 2026 termenul. Și avem în momentul de față doar o bucată dintre Ploiești și Buzău care este scoasă la licitație, trebuie să fie scoase și următoarele și, bineînțeles, secțiunile care sunt destul de greoaie din A8, pentru că acolo este practic legătura pe care și-o doresc moldovenii, nu este neapărat cu sudul țării, pentru că acolo avem de bine, de rău DN2-ul care este funcțional cu anumite îmbunătățiri care se pot face - adăugarea unei alte benzi, măsuri suplimentare pentru siguranța circulației.

Dar ceea ce lipsește Moldovei este conectarea cu Transilvania, polul de dezvoltare din partea de vest a țării, pentru ca investițiile să ajungă și în zona de est. Dacă ne uităm și la PIB-ul regiunii, o să observăm că zonele care au fost sărăcite, să spunem, de proiecte de infrastructură și vorbim aici de zona Moldovei și de zona Olteniei, în principal, sunt cele mai sărace regiuni din România. Iar pe zona Olteniei, deocamdată, avem drumul expres Craiova-Pitești care este în lucru și din care, cu ceva șanse, o să avem și o bucată deschisă anul acesta.

Există o soluție de finanțare - banii europeni. Ce ne lipsește?
Cu excepția autostrăzii care ne duce la mare și cu excepția autostrăzii București-Pitești, cam toate construite după ele au fost făcute cu finanțări europene în special.

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.