Mircea Rosca, primul politician care are curaj sa spuna lucrurilor pe nume despre ghidul de la Bruxelles în care se elimină 'mamă' și 'tată'

Publicat in Politica 15 Aprilie 2021 Actualizat: 15 Aprilie 2021 1505 ori
Google+ WhatsApp
Mircea Rosca, primul politician care are curaj sa spuna lucrurilor pe nume despre ghidul de la Bruxelles în care se elimină 'mamă' și 'tată'
Mircea Rosca, primul politician care are curaj sa spuna lucrurilor pe nume despre ghidul de la Bruxelles în care se elimină 'mamă' și 'tată'

Deputatul Mircea Roșca, de la PNL, a vorbit, în plenul Camerei Deputaților despre ce rol mai au valorile creștine în decizia politică.

Liberalul a abordat subiectul care a stârnit multe controverse, mai ales în România, după ce un ghid adoptat la Bruxelles a recomandat ca în instituțiile europene să se evite folosirea termenilor "mamă" și "tată", care să fie înlocuiți cu incluzivul "părinți". "Pe cine poate deranja mama sau tatăl?", este întrebarea deputatului Roșca.

"Recent a fost adusă în atenția publică un ghid lingvistic intern realizat de către Unitatea pentru Egalitate, Incluziune și Diversitate, din cadrul Direcției Generale pentru Personal al Parlamentului European. Faptul că existența acestui ghid a devenit publică, a suscitat emiterea unui comunicat din partea biroului de presă al Parlamentului European. În acesta se precizează că ghidul asigură utilizarea unui limbaj nediscriminatoriu și incluziv. Este recomandată utilizarea termenului incluziv ,,părinți" în loc de mamă sau tată, strict în contextul formularelor administrative și al contextelor asemănătoare.

Cu alte cuvinte, mamă și tată, primele cuvinte pe care le învață și rostește un om, nu mai trebuie folosite, ci este recomandată versiunea neutră de părinte. Ne întrebăm, desigur, pe cine poate deranja mama sau tatăl? De când politica aceasta nouă a limbajului a devenit o prioritate Europeană? Pandemia, criza economică, euroscepticismul au ajuns pe același plan de prioritate cu noile definiții ale realității?

Chiar dacă este doar un ghid, nu rămâne un fapt fără însemnătate. El indică o direcție spre o politică nouă. Există deja țări care au luat decizia ca în actele administrative și civile să nu mai folosească termenii mamă și tată, primele cuvinte rostite de fiecare copil.

Un alt exemplu din același document: să nu se mai vorbească de sex biologic, ci de sexul atribuit la naștere – adică să nu mai spunem băieților băieți și fetelor, fete, pentru că asta vor decide ei ce sunt, nu pe baza organelor genitale cu care s-au născut. Vor face asta când vor fi mai mari, cu alte cuvinte, iar ceea ce au făcut mama și tata punându-le nume de băieți sau fete nu e corect politic.

Doresc să trag un semnal de alarmă care să ne invite pe noi ca români să ne întrebăm spre ce ne îndreptăm? Care ne sunt valorile? Care ne sunt principiile după care ne guvernăm viețile și țara? Pe de altă parte, consider că este necesar ca partidele politice din România să-și definească și să-și asume identitatea ideologică în ceea ce privește partea culturală, morală, putând astfel fi în acord cu cei care ne mandatează pe noi ca reprezentanți. România este o țară creștină. Românii care ne-au dat mandat de reprezentare să conducem această țară, în covârșitoarea lor majoritate, sunt creștini, iar gândirea și simțirea lor cu privire la aceste teme este inspirată de fundamentele creștine ale civilizației europene. Crezul liberal nu a fost vreodată separat de această poziționare.

De aceea, este foarte important sa ne definim poziția. Ca politicieni, ca partide, ca familii politice din care facem parte. Dacă susținem că suntem creștini și că reprezentăm în funcțiile noastre politice creștinii din România, care ar trebui să fie poziționarea noastră față de astfel de derapaje. Poți fi creștin fără să ții seamă de învățăturile Bibliei? Neclaritatea identitară o proiectăm și în valorile credinței? Noile ideologii vor veni și în țara noastră ca recomandări, fie și numai administrative la început. Acesta poate fi un apel premergător unor perioade complicate. Dacă nu știm cine suntem și cine ne conduce cum vom avea tăria să spunem ce este bine sau rău, adevărat sau fals, valoare creștină sau nu. Este un moment în care ar trebui să alegem dacă vom fi sau nu repere pentru generațiile viitoare. Nu vom putea fi dacă nu ne asumăm valorile și convingerile noastre creștine.

Sunt oare toate aceste teme de adevărat interes? Asta trebuie să ne preocupe pe noi? Să ne fie rușine să vorbim despre mamă și tată? Dacă vom fi dispuși să acceptăm așa ceva, atunci vom accepta chiar orice. Iar când acceptăm orice agendă care ne este străină, cine suntem noi de fapt? Care ne este filiația identitară în materie de morală, valori sau crez politic? Mă întreb, oare cum ar fi reacționat Brătienii dacă le-ar fi fost prezentată o astfel de propunere. Cum ar fi dat ochii cu propriile mame, și cum vom da noi ochii cu mamele noastre dacă ne vom rușina vreodată să le numim, așa cum simțim în suflet și am primit de la Dumnezeu?", a spus Mircea Roșca.

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.