Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Publicat in Politica 03 Martie 2021 392 ori
Google+ WhatsApp
Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea efectelor economice și sociale cauzate de această boală. În realitate, România s-a aflat printre ultimele țări din Uniunea Europeană cu privire la ponderea fondurilor destinate acestui obiectiv. Guvernul Orban, de sorginte liberală, a invocat, anul trecut, faptul că România nu-și permite să respecte două legi adoptate de Parlament, promulgate de președintele Klaus Iohannis și intrate în vigoare, respectiv legea majorării punctului de pensie cu 40 de procente și cea a dublării alocațiilor pentru copii, pentru că, pe de o parte, bugetul nu poate asigura astfel de finanțări și, pe de altă parte, este nevoie de bani pentru investiții. Aceste investiții făcute în anul pandemiei însă aduc aminte de adevărata risipă a banului public, din perioada 2009-2012, făcută de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, când sute de milioane de euro au fost cheltuite pe construcția de săli de sport în sate și comune, de terenuri de fotbal în pantă, de bazine de înot și de patinoare. Această practică a revenit, aproape la indigo, sub guvernarea PNL, prin Compania Națională de Investiții. Instituția a contractat, din ianuarie 2020, până în februarie anul curent, lucrări de construcții de săli de sport, bazine de înot și un patinoar, în valoare de peste un miliard de lei.

Concret, 1.009.167.624,5 lei cu TVA este valoarea a peste o sută de contracte încheiate începând cu luna ianuarie a anului trecut, de Guvernul liberal, condus de Ludovic Orban, prin deja celebra Companie Națională de Investiții, aflată, până de Crăciun, în parohia Ministerului Lucrărilor Publice și Dezvoltării, patronat de și mai cunoscutul Ion Ștefan, zis „Grindă". Aceste investiții au fost făcute, practic, într-o perioadă în care beneficiarii cărora li se adresează au avut școlile închise, multe localități au fost carantinate, oamenii au fost ținuți în casă, iar guvernanții se luptau cu fosta majoritate parlamentară, pe care o acuzau de inconștiență aproape criminală, din simplul motiv că cerea respectarea legislației în vigoare referitoare la pensii și alocații.

Iar în ciuda faptului că bugetul de stat pe anul 2021 a ajuns pe masa noului Parlament abia zilele trecute, sarabanda acestor investiții a continuat și după instalarea noului Guvern de coaliție.

Cum intră banii la... apă

Sala Polivalentă din municipiul Tulcea, spre exemplu, a fost contractată de CNI în data de 17 februarie 2020, când Guvernul Orban era practic în situația de remaniere totală, având în vedere moțiunea de cenzură trecută de Parlament. Valoarea fără TVA a contractului de lucrări a fost de 83.874.197,41 de lei fără TVA, iar constructorul este la fel de celebru – SC Construcții Erbașu SA, companie care a fost abonată la contractele Ministerului Dezvoltării Regionale și în timpul guvernării „portocalii".

Executivul liberal a investit mulți bani de la bugetul de stat pentru proiectarea, construirea sau reabilitarea unor bazine de înot. Exact ca pe vremea Elenei Udrea. Spre exemplu, în 3 februarie 2022, Compania Națională de Investiții a încheiat cu SC En Electric Project Office un contract în valoare de 8.725.019,06 lei fără TVA, pentru construirea unui bazin de înot didactic în comuna Remetea, județul Harghita. Aceeași firmă a mai primit, pe 17 februarie, un alt contract, de 8.747.724,95 de lei fără TVA, pentru construirea unui bazin de înot didactic la Universitatea de Vest din Timișoara. Tot SC En Electric Project Office a fost contractată, în data de 13 aprilie 2020, pentru construirea unui bazin de înot didactic în Târgu Neamț, pentru care a primit 8.300.710,64 lei fără TVA.

La 7 mai 2020, societatea Concas SA a încasat de la CNI un contract de 8.263.150,09 lei fără TVA, pentru construirea unui bazin de înot didactic în comuna Sandominic, județul Harghita, și un contract de 8.491.197,73 de lei fără TVA, pentru un bazin de înot didactic în municipiul Vulcan, județul Hunedoara.

O altă companie, Concelex SA, a încasat, la 17 august 2020, un contract de 35.831.891,18 lei fără TVA, pentru reabilitarea, modernizarea, dotarea și extinderea unui bazin de înot didactic din Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți. Iar lucrurile nu s-au oprit aici. La 3 noiembrie 2020, CNI a contractat, pentru 8.410.856,88 de lei fără TVA, compania Indprodcom SRL să construiască un bazin de înot didactic în satul Recea, județul Maramureș.

Săli de sport pentru școli în sate și comune

Cele mai multe contracte acordate de Compania Națională de Investiții, în anul 2020, au fost pentru construirea de săli de sport școlare, majoritatea cu tribune aferente, cu câte 102 sau 180 de locuri pentru spectatori. Locațiile alese se află, preponderent, în mediul rural. Mai exact, sute de milioane de lei au fost investite în astfel de stabilimente care se vor ridica în satul Găneasa – județul Olt, comuna Cizer – județul Sălaj, comuna Turburea – județul Gorj, satul Sag – județul Timiș, satul Ghercești – județul Dolj, comuna Ciolpani – județul Ilfov, localitatea Babadag – județul Tulcea, satul Biled – județul Timiș, comuna Mihăilești – județul Vâlcea, satul Dăeni – județul Tulcea, comuna Brad – județul Hunedoara, comuna Spermezeu – județul Bistrița-Năsăud, comuna Moftin – județul Satu Mare, orașul Negrești-Oaș - județul Satu Mare, satul Berca – județul Buzău, comuna Simand – județul Arad, comuna Caianu Mic – județul Bistrița-Năsăud, satul Berceni – județul Prahova, satul Bărsău de Jos – județul Satu Mare, Vaslui, satul Berzovia – județul Caraș-Severin, satul Fardea – județul Timiș, comuna Birda – județul Timiș, comuna Frăncești – județul Vâlcea, comuna Corbi, comuna Cetățeni – județul Argeș, comuna Joseni – județul Harghita, Dej – județul Cluj, satul Greci – județul Tulcea etc.

Nu lipsește nici patinoarul

În perioada guvernării PDL, unele dintre contractele care au generat numeroase anchete de presă se refereau la construcția sau reabilitarea unor patinoare, un exemplu în acest sens fiind un contract pentru o lucrare în municipiul Brașov.

În timpul guvernării PNL, nu a fost „sărit" nici acest gen de afacere. La 27 mai 2020, la scurt timp după ridicarea stării de urgență și înlocuirea acesteia cu starea de alertă, Compania Națională de Investiții a contractat lucrări de extindere și de dotare a patinoarului artificial din municipiul Gheorgheni, județul Harghita. Suma pusă la bătaie s-a ridicat la 29.851.467,3 lei fără TVA și a ajuns la compania Unicomp.

Guvernul te vrea sănătos. Invazie de complexuri sportive

Lucrările referitoare la sălile de sport contractate de CNI în perioada pandemiei nu s-au rezumat doar la spațiile destinate unităților școlare la care am făcut referire mai sus. Guvernul a alocat sume consistente pentru construcția de complexuri sportive sau multifuncționale, unele dintre acestea regăsindu-se, de asemenea, în sate și comune. Iată câteva astfel de exemple:

Complex de agrement și bază sportivă în Bolintin Vale, județul Giurgiu – 5.353,037,1 lei fără TVA (constructor – Hidro Salt B 92 SRL)

Bază sportivă Blaj, județul Alba – 4.987.366,58 lei fără TVA (constructor Tobimar Construct SRL)

Sală multifuncțională cu gradene și funcționalități conexe pentru persoanele cu dizabilități în municipiul Buzău – 9.641.034,93 de lei fără TVA (constructor ACS New Antreprenor Construct SRL)

Complex sportiv în satul Berceni, județul Prahova – 19.011.110,77 lei fără TVA (constructor – Ram-Gebaude)

Bază sportivă în cartierul Vernești, orașul Comănești, județul Bacău – 5.353.037,1 lei fără TVA (constructor – Hidro Salt B 92 SRL)

Sală de sport competițională de nivel internațional la Turda, județul Cluj – 51.998.850,4 lei fără TVA (constructor – ACI Cluj)

Bază sportivă în Petroșani, județul Hunedoara – 5.273,803,18 lei fără TVA (constructor TPS Engineering & Asociații)

Bază sportivă în municipiul Timișoara – 4.994.803,18 lei fără TVA (constructor TPS Engineering & Asociații).

Investițiile liberale seamănă cu „operele" regimului portocaliu, la vreme de criză

Toată această afacere de pandemie seamănă flagrant cu contractele derulate de către Compania Naţională de Investiţii şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, încheiate imediat după ce PDL a exclus PSD-ul de la guvernare, în anul 2009, şi până când USL a exclus la rândul său partidul prezidenţial de la butoanele puterii, în vara lui 2012. Din totalul acestor contracte, 3 miliarde de lei (echivalentul a 700 de milioane de euro) au ajuns în conturile firmelor controlate fie direct de reprezentanţi importanţi ai PDL, fie ale societăţilor de casă ale partidului. O mică parte din bani a fost distribuită şi către clientela UDMR sau UNPR, aflate, la vremea respectivă, la guvernare alături de PDL. Printre personajele aflate în spatele firmelor beneficiare se află consilieri locali sau judeţeni, angajaţi ai cancelariilor ministeriale, parlamentare şi prezidenţiale, afacerişti importanţi cu legături în PDL sau chiar jurnalişti ori proprietari de trusturi de presă apropiaţi de fosta guvernare portocalie, cum ar fi Alexandru Theodor Copaci (cumnatul Claudiei Copaci, nimeni alta decât directorul de cabinet la Cancelaria lui Traian Băsescu), Ion Narcis Munteanu (fost consilier la Cancelaria fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase), Ionel Pirpiliu (fratele deputatului PDL Ştefan Pirpiliu); asfaltatorii de casă ai PDL Nelu Iordache şi Georgică Cornu, Mihai Craiu (persoană activă pe piaţa de publicitate din România) sau Dan Grigore Adamescu (miliardarul lui Traian Băsescu).

De altfel, risipa făcută din banii publici de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pe vremea când această instituţie a fost condusă de Vasile Blaga şi, ulterior, de Elena Udrea, nu este cercetat de niciun procuror, deşi succesorul acestora, actualul şef SRI, Eduard Helvig, a sesizat aceste aspecte DNA încă din vara anului 2012. Printre „tunurile" date în această perioadă de Compania Naţională de Investiţii se numără şapte contracte, atribuite către trei firme controlate de afaceristul clujean Gicu Agenor Gânscă, cercetat penal, la acel moment, într-un dosar instrumentat de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. În total, firmele în cauză au încasat de la Compania Naţională de Investiţii aproximativ 10 milioane de euro pentru construcţia unor săli de sport şi a unor bazine de înot – celebrele investiţii cu care Elena Udrea s-a lăudat chiar și după ce a plecat de la minister.

Cele peste 700 de milioane de euro, pe care le-a cheltuit Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în mandatele de miniştri ale lui Vasile Blaga şi Elena Udrea, au reprezentat investiţii care au „hrănit" clientele fostului Partid Democrat Liberal. Multe dintre firmele care au contractat lucrări scoase la bătaie de Compania Naţională de Investiţii aparţin fie unor reprezentanţi ai PDL, fie unor oameni de afaceri care au sponsorizat cu sume importante campania lui Traian Băsescu din anul 2009.

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.