Îngrijorat de „Ardealul pe care îl vindea PSD-ul” ungurilor, Klaus Iohannis NU a promulgat Legea Trianon

Publicat in Politica 04 Iunie 2020 658 ori
Google+ WhatsApp
Îngrijorat de „Ardealul pe care îl vindea PSD-ul” ungurilor, Klaus Iohannis NU a promulgat Legea Trianon
Îngrijorat de „Ardealul pe care îl vindea PSD-ul” ungurilor, Klaus Iohannis NU a promulgat Legea Trianon

„Ca unii care avem în inimile noastre cultul omeniei, înțelegem și prin experiența proprie, care e lungă de atâtea veacuri, durerile morale cele mari ale altora, pe care-i atinge suprema nenorocire a înfrângerii. Din suflet compătimim pe unguri, ale căror calități de rasă suntem în stare a le prețui, pentru cumplita nenorocire la care i-au adus defecte tot atât de însemnate și neputința de a se conduce în momente de criză. Și, oricât ar fi fost de firesc ca la București să se facă demonstrație pentru triumful final al unei oștiri așa de încercate, care e cea mai mare iubire și mândrie a noastră, n-a stat în intenția noastră să ofensăm suferința. Și am dori ca prin aceasta să fim și provocatorii acelui reviriment în spirite, care ar reda operei comune a civilizației moderne pe un popor maghiar raționabil, fără nimic din acel imperialism copleșitor pentru alții, care exclude până acum pe unguri de la orice colaborație folositoare” – Nicolae Iorga despre momentul 4 iunie 1920.

SEMNIFICAȚII APARTE PENTRU ROMÂNIA

Astăzi se împlinește un secol de când la Palatul Trianon de la Versailles, s-a semnat Tratatul prin marile Puteri recunoșteau Unirea Transilvaniei și a unei părți a Banatului cu România, un fapt împlinit deja prin actul de la 1 decembrie 1918, dar care nu fusese recunoscut de Ungaria.

Tratatul, cu o semnificaţie aparte pentru istoria ţării noastre, a fost semnat de 16 Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de-o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ieşit învins în urma războiului. Tratatul, care stabilea frontierele noului stat  – Ungaria – cu vecinii săi (Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor-mai târziu, în 1929, devenit Iugoslavia-, Austria, Cehoslovacia şi România), a consfințit existența unui stat maghiar independent.

Articolul 45. Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și teritoriile asupra fostei monarhii Austro-Ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art.27, partea a II-a (Frontierele Ungariei) și recunoaște prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România.

Articolul 47. România recunoaște și confirmă, față de Ungaria, angajamentul său de a accepta inserarea, într-un tratat încheiat cu principalele puteri aliate și asociate, a dispozițiilor socotite necesare de către aceste puteri, pentru a proteja în România interesele locuitorilor care diferă de majoritatea populației prin rasă, limbă și religie, precum și pentru a proteja libertatea de tranzit și un regim echitabil pentru comerțul celorlalte națiuni.

Articolul 161. Aliații și guvernele asociate afirmă și Ungaria acceptă responsabilitatea Ungariei și aliaților ei pentru cauzele de pierderi și daune la care guvernele aliate, asociate și cetățenii lor au fost supuși, ca o consecință a războiului impus prin agresiunea Austro-Ungarǎ și aliații ei.

ALINA GORGHIU: NU MĂ ÎNTREBAȚI PE MINE DE ATRIBUȚIILE PREȘEDINTELUI!

Ziua de 4 iunie ar trebui marcată așa cum se cuvine, aducând astfel și un omagiu tuturor celor care s-au jertfit în Primul Război Mondial.

Alina Gorghiu, membru PNL în Comisia de Politică Externă a Senatului. Aici, alături de Bogdan Aurescu

Parlamentul României a adoptat, în urmă cu 16 zile, Legea Tratatului de la Trianon, proiect depus de Titus Corlățean și Șerban Nicolae. Președintele Klaus Iohannis nu a promulgat-o în timp util, ceea ce a creat anumite tensiuni în societate.

De ce președintele României amână validarea legii? A fost o întrebare pe care am adresat-o mai multor personalități publice.

Liberala Alina Gorghiu a răspuns pentru Q Magazine că ne adresăm cui nu trebuie, cei de la Palatul Cotroceni „știind ce au de făcut”. Mai mult, cu seninătate, ne-a spus că nu a trecut termenul de promulgare.

„Cred că întrebați unde nu trebuie. La Palatul Cotroceni se respectă termenele de promulgare. Nu mă întrebați pe mine de ce atribuții are președintele! Din câte îmi aduc aminte, decizia PNL a fost de abținere”, a spus Alina Gorghiu pentru Q Magazine.

Istoricul Vlad Nistor ne-a răspuns că nu știe nimic despre această lege și că dacă ar fi existat dezbateri publice intense, nu așa sporadice, ar fi aflat și el despre ce este vorba. Când i-am detaliat prevederile legii,  acesta a spus că nu poate comenta.

Vlad Nistor  este istoric, profesor și decan al Facultății de Istorie din cadrul Universității București

„Vă spun cu sinceritate că nu știu ce cuprinde legea asta. Chiar nu știu. Habar nu am subiectul. Nu vreau să mă pronunț. Cu siguranță, nu știu. Nici nu știam de lege. Dezbaterea în mediul public românesc n-a prea existat, a fost chiar foarte sporadică. De regulă, pe subiecte din acestea, dezbaterea e mai intensă și aș fi auzit și eu”, a declarat pentru Q Magazine Vlad Nistor europarlamentar PNL și profesor la Facultatea de Istorie a Universității București.

TEODOR BACONSCHI: O CELEBRARE STRIDENTĂ AR FI O PROVOCARE

Fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, a explicat pentru Q Magazine de ce Klaus Iohannis nu a dorit o celebrare oficială, în toată țara, prin promulgarea legii.

„Nu pot decât presupune care e raționamentul președintelui Iohannis: atașamentul față de logica europeană care vizează depășirea litigiilor istorice între toate statele-membre ale UE. Această datorie comună nu implică amnezia față de datele certificate – oricât de negative – ale istoriei, ci efortul matur-democratic de a lucra la o reconciliere autentică. UE s-a construit prin viziunea creștin-democrată și liberală a liderilor occidentali postbelici, adică, foarte concret, prin procesul de reconciliere dintre Franța și Germania. Aceste două mari puteri vecine se priveau reciproc, de sute de ani, ca dușmani ereditari. Și totuși, au ieșit împreună din capcana naționalismului (un fenomen tipic pentru secolul XIX), căutând terenul unei antante. Cred că România și Ungaria, state egal afectate de dictatura comunistă, dar care aparțin azi UE și NATO, au datoria de a urma exemplul franco-german. Nu e  ușor, dar e posibil și rațional să o facă, dincolo de inflamările unor cercuri extremiste, care întrețin o anumită conflictualitate din motive electorale interne”, a declarat pentru Q Magazine Teodor Baconschi.

Titus Corlățean, la rândul său ministru de Externe în 2012, a declarat pentru Q Magazine că „în urmă cu 48 de ore, de la MAE, s-a transmis o directivă către toate institutele culturale și reprezentanțele diplomatice ale României, prin care s-a cerut anularea oricărei manifestări de celebrare a Tratatului de la Trianon.”

Comentând acest fapt, Teodor Baconschi spune că „dezbaterea acestui eveniment major-care a schimbat în bine soarta a opt națiuni, deci nu doar pe a românilor, finalmente reuniți într-un stat național suveran- trebuie discutată deschis și profesionist.”

https://www.qmagazine.ro/wp-
Teodor Baconschi a fost ministru de Externe al României din 2009 până în 2012

„Chiar azi am citit un interesant articol semnat de un intelectual maghiar – G.M. Tamas – care reproșa elitei intelectuale din țara vecină că ignoră tot ce nu-i convine în istoria emancipării politico-economice și sociale a românilor din Transilvania. Nu cred însă că aceste dezbateri, cât mai respectuoase cu arhivele și documentele istorice, trebuie organizate chiar acum, când marcăm centenarul Tratatului de la Trianon. O acțiune oficială și stridentă de celebrare a Trianonului ar fi citită la Budapesta ca o provocare (și chiar ca un gest infantil, ostentativ și gratuit). E suficient că am sărbătorit – printr-un întreg an comemorativ – Centenarul Marii Uniri de la Alba Iulia, prilej cu care ne-am etalat, în țară și în exterior, toate argumentele, perfect legitime, cu privire la procesul care a culminat cu apariția pe harta Europei a României Mari. Tot azi am citit discursul premierului slovac legat de Trianon. Și el era inspirat de logica europeană: nu-i mai bine să cooperăm, să ne dezvoltăm împreună, să ne legăm printr-o infrastructură modernă și să combatem concertat probleme sistemice precum corupția, decât să perpetuăm iredentismul, revizionismul și tonul agresiv? O întrebare evident retorică… ”, a spus Baconschi pentru Q Magazine.

Acesta a explicat că în mandatul său n-a uitat rațiunile pe termen lung ale parteneriatului strategic româno-ungar. „Am avut relații excelente cu omologul meu de la Budapesta (chit că acesta avea în echipă și o persoană care asuma rolul polițistului rău, așa cum am avut și noi, pe scena politică post-comunistă, partide și figuri publice asociate unor discursuri ultra-naționaliste). N-am uitat că Ungaria e principalul nostru culoar terestru către Occident și că relațiile comerciale și economice bilaterale sunt clar benefice pentru ambele state. În analiza mea, o Românie puternică și eficientă diplomatic e un stat fără complexe istorice, o țară sigură pe evoluția și potențialul său ca membru în UE. Trecutul trebuie cunoscut, predat în școli și dezbătut public, dar nu repetat, pentru că istoria nu e ciclică. E liniară. Depinde de noi dacă această liniaritate e fertilă sau sterilă”, a conchis Teodor Baconschi.

O SINGURĂ DATĂ ÎN VIAȚĂ

Titus Corlățean, inițiator al Legii Trianon alături de senatorul Șerban Nicolae, este dezamăgit de atitudinea lui Klaus Iohannis față de o asemenea zi importantă pentru țara pe care o conduce.

Titus Corlățean și Șerban Nicolae sunt autorii Legii care declară ziua de 4 iunie, Ziua Tratatului

 „Nici până la această dată președintele României nu a binevoit să-și pună semnătura, deloc complicată, pe decretul de promulgare a legii pentru ca aceasta să intre în vigoare. Mărturisesc că am sperat până în ultima clipă, inclusiv luni, 1 iunie, ca legea să fie promulgată pentru că era nevoie de 3 zile pentru a intra în vigoare la 4 iunie”, a declarat Titus Corlățean pentru Q Magazine.

Convingerea lui Corlățean este că situația creată de președintele Iohannis are legătură cu venirea ministrului ungar de Externe, Peter Szijarto, la București, la o săptămână după adoptarea acestei legi în Parlamentul României.

„Sunt convins că reprezentantul Ungariei a avut solicitări adresate guvernanților PNL. Altfel nu se explică instrucțiunile date de MAE către ICR-uri în străinătate de a nu marca, potrivit legii adoptate, Centenarul Tratatului de la Trianon. Au fost pur și simplu anulate ceremoniile programate în marile capitale europene. A fost stupoare, șoc din partea celor care urmau să participe, să spună anumite lucruri, să aibă posibilitatea de a marca corespunzător, cu demnitate națională românească, acel moment istoric. Singura explicație rațională, dar și pe bază de informații, este următoarea: nimic nu se mișcă în guvernarea PNL fără acordul sau instrucțiunile președintelui României. Faptul că după vizita ministrului ungar de Externe la București au fost anulate manifestările firești, necesare, legitime și faptul că președintele României a refuzat promulgarea în timp util, trăgând de timp și probabil, ne face să concluzionăm  că domnul Iohannis a făcut un târg, absolut rușinos, cu guvernul ungar de la Budapesta. Tocmai domnia sa care clama patriotic și îi acuza pe alții că vând Ardealul ungurilor”, a mai spus Corlățean.

Acesta a făcut un apel către toți cei care simt românește de a pune astăzi o floare la monumentele ridicate în memoria eroilor din Primul Război Mondial.

„Centenarul se marchează o singură dată în viață. Nu peste un an, nu peste doi, ci acum. Este clar că a fost o cedare din partea președintelui Iohannis, fapt pe care eu îl calific drept rușinos. Este păcat că națiunea română are un astfel de președinte. În acest context vreau să fac și prin intermediul dvs un apel public, cât se poate de direct, către toți cei care simt românește. Mă refer și la oameni din instituții, și la cei care poartă uniformă militară, și la asociațiile de veterani, de rezerviști, la profesori, la studenți, la elevi și la primari, la autoritățile locale. Astăzi, chiar și cu nepromulgarea legii de pseudo-președintele Iohannis, să facem un gest de demnitate națională: să depunem o coroană de flori, de exemplu, la aceste monumente ridicate în mai toate comunele din sudul țării, din Țara Românească, din Moldova și Transilvania, pe care sunt înscrise numele fiilor satului care și-au dat viața în Primul Război Mondial. În egală măsură, pe 4 iunie aducem omagiul nostru soldaților care au căzut atunci. În bună măsură și actul de la 1 decembrie 1918 și Tratatul de la Trianon au fost rezultatul jertfei armatei române. Cred că este bine să fie săvârșite și slujbe bisericești, trebuie depuse cu demnitate coroane de flori și cred mai ales că trebuie arborat drapelul național. Eu voi fi, de exemplu, la Ploiești și la Buzău, acolo unde autoritățile locale organizează ceremonii cu respectarea regulilor din perioada stării de alertă. Diseară voi fi Alba Iulia. Așa încât fac acest apel ca românii care simt cu adevărat românește să facă un gest simbolic de onorare a unui eveniment important al istoriei naționale”, a mai spus Titus Corlățean pentru Q Magazine.

În context, Corlățean a subliniat că vocea unei națiuni trebuie să fie auzită pentru a fi luată în seamă.

„În 2010, când Parlamentul de la Budapesta adopta două legi scandaloase, președintele Băsescu, guvernul Boc, ministrul Baconschi au tăcut rușinos din cauza înțelegerii politice, de familie PPE, și din cauza intereselor politice electorale reciproce legate de maghiarii din Transilvania. Când un stat tace atunci se va auzi doar vocea celuilalt. Și, în consecință, teoria celuilalt care dramatizează și tot jelește, își rupe hainele de pe el, mimând marea dramă a națiunii sale, va fi auzită și s-ar putea să încline balanța. De aceea era nevoie ca vocea statului român să fie auzită măcar printr-o lege care stabilește că 4 iunie este o zi istorică, memorabilă pentru națiunea română. De aceea eu aștept chiar și tardiv ca acest pseudo-președinte al României să promulge legea zilei de 4 iunie-Ziua Tratatului de la Trianon”, a declarat Titus Corlățean.  

MARCEL CIOLACU: PREȘEDINTELE IOHANNIS NU A AVUT DEMNITATEA ȘI MÂNDRIA NAȚIONALĂ

„ Parlamentul a votat pe 13 mai legea prin care doream să marcăm, cu demnitate, simbolistica națională a Zilei de 4 iunie. Din păcate, președintele Iohannis nu a avut demnitatea și mândria națională de a promulga această lege în timp util, pentru a fi astăzi deja în vigoare. Eroismul, jertfa, abilitatea politico-diplomatică și demnitatea oamenilor politici de atunci au făcut posibil acest moment istoric esențial pentru devenirea Națiunii Române reîntregite! Un model de urmat pentru cei aflați astăzi la conducerea țării, de a nu mai pune interesele politice personale deasupra intereselor naționale. Dumnezeu să binecuvânteze România!” a scris președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, pe contul său de Facebook.

CU POLITICIENII DE AZI, N-AM FI AVUT UNIREA

Președintele Organizației Neamunit, Aureliu Surulescu, crede că Președintele nu a promulgat legea pentru că „este foarte încet.”.

„Probabil că nici nu s-a uitat la ea, dacă mă întrebați pe mine. Este exact același joc pe care-l fac și PSD și PNL și toate partidele care au fost la putere. Dacă nu există interes, cine să miște lucrurile? Eu nu am auzit ca PSD să facă presiune asupra președintelui Iohannis pe acest subiect. Și sunt destul de conectat la ce se întâmplă în țara asta. Mă întrebați de ce nu a promulgat legea? Răspunsul e simplu: pentru că poate și pentru că nimeni nu-l somează să facă anumite lucruri. La stilul ăsta, al politicienilor de azi, nici Moldova cu Țara Românească nu s-ar fi unit. Aș fi vrut să văd manifestații, să văd români care se duc la Cotroceni să-i ceară promugarea. Mai e ceva: câți dintre români știu ce semnifică data de 4 iunie 1920? Câți dintre ei știu ce înseamnă Tratatul de la Trianon? Cred că nu trebuie să avem prea mari așteptări. Educația e problema noastră.”, a spus Aureliu Surulescu pentru Q Magazine.

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office sau mail-office

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.