Poveste ca-n România. Cum a ajuns orăşelul Boldeşti-Scăeni să aibă Statuia Libertăţii din New York

Un profesor de 78 de ani a investit 14.000 de lei pentru construirea unei copii a Statuii Libertăţii în oraşul prahovean Boldeşti-Scăeni.

După zeci de ani petrecuţi în America, unde a emigrat în 1986, din cauza persecuţiilor politice, profesorul, scriitorul şi artistul plastic Cristian Petru Bălan a vrut să facă un dar inedit oraşului în care şi-a petrecut o mare parte din viaţă. Inspirat de o copie din Chicago a Statuii Libertăţii din New York, dar şi de o poveste controversată despre inginerul Gustav Eiffel, profesorul Bălan, acum în vârstă de 78 de ani, a investit 14.000 de lei din pensie pentru realizarea, la Boldeşti, a unei copii la scară mică a celebrei statui din New York.

„Ideea nu mi-a venit întâmplător. Statuia Libertăţii din New York a fost făcută de inginerul Gustave Eiffel care s-a adresat unui bun prieten de al său, care stătea în Prahova, inginerului Gheorghe Pănculescu, un inventator care avea un sistem propriu de îmbinare a elementelor de feronerie. S-au întâlnit chiar aici, la Boldeşti, care pe atunci era doar un sătuc. Eiffel a stat zece zile în Prahova, timp în care au discutat cum să facă Turnul Eiffel, dar şi suportul de la Statuia Libertăţii. Deci planul a fost făcut aici, în România, fie la Boldeşti, fie undeva pe aproape. Se mai spune că o parte din soclul Statuii Libertăţii a fost făcut cu materie primă de la Reşiţa. Ştiind această poveste, pe care unii o contestă, m-am gândit să fac în oraşul prin care a trecut Eiffel o Statuie a Libertăţii mai mică“, a povestit Cristian Petru Bălan.

Un alt motiv de a ridica statuia la Boldeşti, mai spune profesorul, este acela că Prahova, ca întreaga Românie şi toate statele din Europa au participat la colecta europeană de fonduri pentru cadoul făcut SUA de către Franţa. Prima copie din România Petru Bălan a realizat în SUA un mulaj din cauciuc al statuii pe care l-a adus în România, iar cu ajutorul unui meşter local a realizat prima copie din ţară noastră a Statuii Libertăţii.

„Nu am făcut-o în bronz, aşa cum ar fi meritat. Era foarte scump, iar bronzul se fură. Am ales metoda cea mai simplă, din polimeri şi cu fibră de sticlă. Pentru că este foarte uşoară şi riscam să o doboare vântul, cam 20 de kilograme, am turnat beton în ea, deşi exista riscul să crape. Are o înălţime de 2,80 metri, iar cu tot cu soclu, aproximativ 6 metri“, explică profesorul.

Citeste mai multe